.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Cheia | Comuna: Grădina | Judeţ: Constanța | Punct: „Vatra Satului” | Anul: 2022

Raport PDF simplificat.
Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Cheia, comuna Grădina, jud. Constanța, Punct „Vatra Satului”
Raport ID:
6878
Anul cercetarii:
2022
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Protoistorie;
Epoci:
Eneolitic timpuriu; Epoca romană timpurie; Protoistorie;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 63018.02 |
Județ:
Constanța
Unitate administrativă:
Grădina
Localitate:
Cheia
Punct:
„Vatra Satului”
Localizare:
| 63018.02 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 5
Fig. 1. – punctul Cheia Vatra Satului: 1 - tumul, fotografie aeriană (foto Șt. Georgescu); 2 - secțiunea ST.6, vedere dinspre nord-est(foto V. Voinea).  
Fig. 2. – punctul Cheia Vatra Satului: 1 – groapa C.3 și depunerea de craniu Canis lupus (foto V. Voinea); 2 – mormântul de incinerație C.5 / M.1 , groapa C.3 și firida C.6, vedere dinspre sud (foto V. Voinea).  
Fig. 3. – punctul Cheia Vatra Satului: 1 – mormântul de incinerație C.5 / M.1 secționat, vedere dinspre sud-est; 2 – US 105 lemn nears peste mormântul de incinerație C.5 / M.1 detaliu (foto V. Voinea); complexele C.3, C.5 și C.6 după demontare (foto Șt. Georgescu).  
Fig. 4. – punctul Cheia Vatra Satului: 1 și 2 – mormântul de inhumație C.8 / M.2, vedere dinspre nord – vest; 3 – secțiunea ST.6, vedere dinspre est (foto V. Voinea).  
Fig. 5. - punctul Cheia Vatra Satului: 1 – mormântul de inhumație C.8 / M.2 (desen B. Szmoniewski) și piesele de inventar (monedă și unguentarium); 2 – opaiț din mormântul de incinerație M.1; 3 – monedă descoperită passim (foto V. Voinea)  
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Bălăşescu Adrian participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Vasile Gabriel participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Voinea Valentina-Mihaela responsabil Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Măiță Manuela participant Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Radu Valentin participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Irimia Adrian participant Universitatea Ovidius, Constanța
Szmoniewski Bartłomiej responsabil sector Institutul de Arheologie și Etnologie al Academiei Polone, Cracovia
Raport:
Scurtă prezentare a sitului Cercetările arheologice sistematice întreprinse în așezarea Hamangia III din punctul Cheia – Vatra Satului au debutat în 2001, suprafața excavată, până în prezent, ajungând la aproximativ 750 mp. În extremitatea de sud și sud-vest, așezarea a fost suprapusă de un cimitir otoman și de un tumul aplatizat (parțial distrus de lucrări agricole). Sondajele efectuate pe suprafata tumulului în campaniile din anii 2007 (ST.1 și ST.2) și 2010 (ST.3, ST.4 și ST.5) nu au permis datarea acestuia, nefiind descoperite complexe funerare. Ulterior, realizarea unor investigații geofizice prin metoda gradientului magnetic (Dan Ștefan, 2016) a oferit șansa delimitării tumulului, conturându-se un șanț circular cu diametrul de 75 m. În privința așezării eneolitice, semnalele de locuire au apărut pe o suprafață de aproximativ 7 ha, cu mult mai mare decât se estimase în campaniile anterioare.   Obiectivele cercetării: -  identificarea unor complexe funerare și datarea tumulului; -  delimitarea nivelurilor de locuire eneolitice în extremitatea de vest a așezării Hamangia III; -  cercetarea în suprafață a părții de est a așezării Hamangia III, afectată de lucrări agricole.   Rezultate și interpretarea lor Scurtă descriere a descoperirilor În campania din anul 2022, cercetările arheologice întreprinse pe șantierul Cheia     s-au concentrat în punctul Cheia Vatra Satului, respectiv în zona tumulului aplatizat (parțial distrus de lucrări agricole) ce suprapune așezarea deschisă, atribuită fazei Hamangia III (fig. 1/1). În secțiunea ST.6, realizată în partea de vest a tumulului, orientată est - vest (25 x 3 m) au fost identificate șapte complexe arheologice (fig. 1/2). Pentru cercetarea în suprafață  a complexelor C.3, C.5 și C.6 s-au deschis casetele A (2 x 2,5 m), B (2 x 2,5 m), C (3 x 2,5 cm) și D (1,75 x 2 m). Stratigrafie: 0 – 0,20 / 0,30 m - sol vegetal, erodat puternic în partea superioară datorită lucrărilor agricole; 0,30 – 1,20 m - mantaua tumulului, sediment de culoare cenușie – brună, în partea superioară cu lentile de pământ galben; 1,20 – 1,40 m – nivel de călcare Hamangia III – sediment de culoare bej – cenușie; 1,40/1,50 m – pământ galben.   Complexe arheologice Dintre complexele cercetate, trei aparțin culturii Hamangia III, respectiv gropile menajere C.4, C.7 și C.9, alte două reprezintă gropi funerare de epocă romană timpurie  - mormânt de incinerație C.5 / M.1 și un mormântul de inhumație C.8 / M.2 (fig. 4/3). Mormântul principal M.1 a fost jefuit în antichitate, în apropierea acestuia fiind săpată o groapă C. 3 și în peretele ei, în partea dinspre mormânt, o firidă C. 6 asemănătoare unui tunel între groapă și mormânt. Complexele C.3 și C.6 au fost săpate în antichitate de șefuitorii mormântului principal de incinerație C.5/M.1. Aglomerarea de pietre care a acoperit groapa C.3 a apărut la adâncimea de 0,45 – 0,50 m. În apropierea gropii de formă ovală, la aproximativ 0,20 m nord-est s-a descoperit un craniu de lup (Canis lupus), având partea frontală orientată spre groapă (fig. 2/1). Sub stratul de pietre, în sedimentul de culoare cenușie au apărut câteva fragmente de amfore romane timpurii; în același strat au fost antrenate artefacte eneolitice (lame de silex, percutor, fragmente ceramice Hamangia) provenind din nivelul de locuire Hamangia. Tot în umplutura gropii s-au descoperit oase de pește, cochilii de melci, semințe și cărbune, chirpici ars și nears. Firida C.6 s-a conturat pe peretele de nord-vest al gropii C.3, sub forma unei aglomerări de pietre și a unui sediment de culoare gri – negricioasă (fig. 2/2). În umplutura firidei s-au descoperit fragmente ceramice provenind de la un opaiț roman (fig. 5/2). Complexul C.4 – groapă de mici dimensiuni atribuită fazei Hamangia III, parțial surprinsă la baza profilului de nord al secțiunii ST.6, la adâncimea de 0,45 m, având diametrul D – 1,30 m; partea superioară a gropii a fost afectată de mantaua tumulului. Inventar: un castron întregibil, câteva fragmente ceramice Hamangia III și oase de dimensiuni mari. Complexul C.5 / M.1 (US 105, 107, 108) reprezintă un mormânt de incinerație, cu ardere pe loc, situat în zona centrală a tumulului, posibil construcția principală a acestuia. Groapa sepulcrală, de formă rectangulară, cu colțurile rotunjite și axul lung orientat pe direcția NV – SE s-a conturat la adâncimea de 1,20 m. Pereții, săpați oblic, au fost puternic arși, mai ales spre bază unde s-a delimitat un șanț cu o lățime de 0,40 m, ajungând până la adâncimea de 2,10 m (fig.3/1,3/3). În partea superioară a gropii s-au conturat mai multe bucăți de lemn nears (fig.3/2), acestea fiind așezate longitudinal deasupra mormântului, după incinerare (US 105). Sub ele a apărut un strat consistent de cenușă și bucăți de cărbune, provenind de la lemnele arse în timpul incinerării (US 107). În jumătatea de nord-vest a mormântului, unde firida săpată de jefuitori a tăiat groapa sepulcrală, s-a descoperit un alt fragment din același opaiț (fig. 5/2) și cuie de bronz, la adâncimea de 1,90 m. Sub acest strat a apărut un sediment format din cenușă și bucăți mici de oase calcinate, câteva provenind de la calotă craniană, nuci, conuri de brad, semințe, cuie și ținte de fier; Oasele calcinate au fost grupate în două zone – în partea centrală pe o suprafață de 0,15 x 0,20 cm și în jumătatea de nord-vest a gropii (US 108). Complexul C.7/US 110 – groapă menajeră atribuită culturii Hamangia III, de formă ovală (1,20 x 0,90 m), surprinsă la baza profilului de sud a secțiunii ST.6, la adâncimea de 1,60 m; umplutura sub forma unui sediment de culoare cenușie – negricioasă, amestecat cu bucăți mici de cărbune, cenușă, câteva fragmente ceramice Hamangia III și oase de dimensiuni mari. Complexul C.8 / M.2 reprezintă un mormânt de inhumație, cu groapa prevăzută cu o  treaptă pe latura de SV. Complexul s-a conturat la adâncimea de 1,85 / 1,90 m având formă aproape pătrată (1,70 x 160 m). După amenajarea treptei (adâncime 2,35 m), groapa sepulcrală s-a îngustat, ajungând la o lățime de 0,90 / 1,00 m. Scheletul a fost depus în poziție decubitus dorsal, orientat SE – NV, cu capul în partea de SE. Peste și sub oase s-au păstrat fragmente de lemn și cuie de fier provenind de la coșciug (fig.4/1, 4/2). Inventarul se rezumă la o monedă de bronz, descoperită în dreptul mandibulei (în poziție secundară) și un unguentarium, așezat în mâinile defunctului, pe bazin (fig. 5/1). Moneda de bronz (as), corodată și foarte uzată a fost emisă de Hadrian, la Roma, în anii 125-127[1]. Pe baza monedei, mormântul poate fi datat la jumătatea secolului II A.D. Complexul C.9 reprezintă o groapă de dimensiuni mari, cu contur neregulat, parțial surprinsă în suprafață în caroul 6, pe toată lățimea secțiunii (3 m), la adâncimea de 0,40 / 0,50 m. Umplutura reprezintă un sediment de culoare cenușie-negricioasă, amestecat cu o cantitate mare de cenușă și cărbune, fragmente ceramice Hamangia III (un fragment de capac „căciulă”) și foarte multe oase de dimensiuni mari, piese de silex; baza acestui strat atinge adâncimea de 1,90 m. Până la deschiderea în suprafață a complexului, acesta a fost înregistrat ca o groapă menajară de mari dimensiuni, din faza Hamangia III. Cercetările de teren efectuate în zona arată a așezării eneolitice au dus la descoperirea a numeroase piese de piatră – lame, gratoare, percutoare de silex, dăltițe, topoare și râșnițe de piatră, ceramică Hamangia, fragmente de amfore romane și o monedă de bronz (Iustinian I, Cyzicus, follis, a. 544/545), foarte bine conservată (fig. 5/3). Tehnici de cercetare: metoda microstratigrafică, analize interdisciplinare. Obiectivele cercetărilor viitoare: extinderea secțiunii ST.6 pentru cercetarea în suprafață a complexului C.9 – Hamangia; deschiderea unei secțiuni perpendiculare pe ST.6, în jumătatea de nord a tumulului.   ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
In the 2022 campaign, the archaeological researches carried out on the Cheia site focused on the point of Cheia - Vatra Satului, respectively in the flattened barrow (partially destroyed by agricultural works) that overlaps the open settlement, attributed to the Hamangia III phase. In the section ST.6, made in the Western part of the barrow, oriented East-West (25 x 3 m), seven archaeological complexes were identified. For surface research of complexes C.3, C.5 and C.6, squares A (2 x 2.5 m), B (2 x 2.5 m), C (3 x 2.5 cm) and D (1,75 x 2 m) were opened. Of the investigated complexes, three belong to the culture of Hamangia III, namely the household pits C.4, C.7 and C.9, two other represent burial pits of Early Roman Period - cremation grave C.5/ M.1 and the inhumation grave C.8/ M.2. The main tomb M.1 has been looted since antiquity, being dug the pit C.3 and in its wall the niche C. 6.
Note:
[1]. Determinările numismatice pentru cele două monede au fost realizate de Dan Vasilescu (MINAC).
Bibliografie:
1. Mărgarit, M., Voinea, V. (2020). Production of bone rings in the Hamangia settlement of Cheia (Romania). Pontica, 53, 91-110.
2. Szmoniewski, B., Voinea, V. (2020). Ключи Добруджи: что говорят раннесредневековые находки о людях, живших в пещерах / Cheile Dobrogei: what the Early Medieval Items Found at the Caves Tell us about the People who Lived There. Stratum plus, 5, 295-312.

3. Haită, C., Voinea, V., Szmoniewski, B. (2020). Analiza micromorfologică a secvenței stratigrafice inferioare din situl Peștera „Craniilor” (sat Cheia, jud. Constanța). Studii de Preistorie, 17, 7-19.

4. Mărgărit, M., Radu, V., Voinea, V. (2021). Learning about the past testing the possible functions of the Unio sp. valve in the Hamangia culture (mill V cal BC). European Journal of Archaeology, 24(2), 180-203.
5. Szmoniewski, B., Voinea, V. (2021). The sacred and profane destination of Karst Cave Space. Case study: Cheile Dobrogei. În I. Holubeanu (ed.), History and Theology. Ed. Universitară, 89-126.
6. Dulama, I., Rădulescu, C., Bucurică, I., Teodorescu, S., Ştirbescu, R., Voinea, V., Radu, V., Mărgărit, M. (2021). Non-invasive Analytical Techniques Applied on Pigments Characterization of Ancient Bivalve Shells. Journal of Science and Arts, 57(4), 1121-1132.