Cheia | Comuna: Grădina | Judeţ: Constanţa | Punct: Vatra satului | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3631
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 63018.02 |
Județ:
Constanța
Unitate administrativă:
Grădina
Localitate:
Cheia
Punct:
Vatra Satului
Localizare:
| 63018.02 |
Lista Ilustrațiilor - 19
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cărpuş | Cornelia | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Cărpuş | Leonid | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Raport:
Aşezarea eneolitică de la Cheia - studiu ceramologic
Pentru arheolog analiza fragmentelor de ceramică presupune identificarea unor informaţii cu mult mai bogate faţă de analiza parametrilor de calitate prevăzute în STAS-urile şi standardele calităţii ceramicii. Actualele standarde internaţionale sunt preocupate în special de fabricarea unei ceramici superioare folosibile în industria de vârf, medicină etc. Am redescoperit ceramica superioară pentru calităţile ei, dar adesea ignorăm ceramica tradiţională şi arta producerii ei. Prezenta lucrare îşi propune identificarea unor tehnici simple de analiză a fragmentelor de ceramică, considerând că o analiză atentă şi perseverentă poate aduce unele informaţii de interes nu numai pentru arheolog ci şi pentru chimist, biolog şi sperăm că prin argumentele pe care le aducem într-un subcapitol, să trezim interesul pentru toxicolog şi patolog.
Au fost supuse analizei 12 fragmente de ceramică aparţinând culturii Hamangia, notate cu (1,2,3,5,6,8,11,14,15,16,18,38) şi 4 fragmente aparţinând culturii Boian (4,10,12,13) din aşezarea eneolitică de la Cheia. Efectuarea analizei compoziţiei chimice a argilei este foarte laborioasă şi costisitoare. De aceea propunem un model simplificat de analiză a componentelor din fragmentele de ceramică care să permită compararea sau diferenţierea lor printr-un sistem de punctare. Metoda se referă la fragmentele mici de ceramică care pot fi supuse unor analize chimice simple (de screening) ce se pot efectua chiar la locul descoperirii lor. Metoda este perfectibilă şi poate fi dezvoltată de fiecare după posibilităţile de analiză şi vizualizare microscopică sau la lupa binocular a secţiunilor în fragmentele de ceramică.
Indicatorii fizici.Analiza noastră a avut în vedere următorii indicatori fizici: culoarea, tipul de ardere, angoba, prezenţa incluziunilor (illite) şi fluorescenţa. Metoda de marcare prin fluorescenţă a unor fragmente de argilă constă în: dizolvarea parţială a fragmentelor de ceramică, marcarea cu substanţe fluorescente, citirea spectrofotometrică, conservarea pulberii filtrate pe rondele de hârtie portfiltru tip Millipore, constituirea martorilor de colecţie, reprezentaţi din rondele cu filtrat din pulbere de ceramică şi argilă din straturi, folosite ulterior în analiza ceramicii.
Analiza chimică. Prin analiza chimică am urmărit prezenţa în pastă a carbonaţilor (în principal de calciu),a fierului, fosfaţilor şi plumbului. Acţiunea toxică asupra organismului uman a plumbului şi cadmiului sunt cunoştinţe relative recente. Aceste elemente au capacitatea de acumulare în organism iar la atingerea unei doze critice, pot duce la intoxicaţii grave, (encefalopatia saturnină), scăderea cantităţii de hemoglobină (anemia saturnină), etc. cu efect letal. Oasele conţin cea mai mare parte din plumbul absorbit şi depozitat în organism. Acesta devine periculos când este mobilizat în urma consumului de ape bicarbonatate, fracturi, medicamente etc. Noi am urmărit determinarea calitativă a ionilor de plumb in pulberile de ceramică studiate. Pentru aceasta am folosit ca reactivi acidul acetic glacial - bicromat de potasiu şi hidroxidul de potasiu. Probele cele mai “pozitive” la această reacţie au fost nr. 13, 12 ,16. Reacţii atipice la probele 8 şi 11.
Combinaţiile de cifre obţinute prin punctaj, apropie sau diferenţiază categoriile de fragmente de ceramică. Cu cât valoarea punctajului este mai mare cu atât ceramica respectivă prezintă caracteristici particulare mai accentuate, individualizându-le şi diferenţiindu-le mai bine. Valori apropiate sau identice grupează fragmentele studiate în tipuri, subtipuri etc. fiind posibilă realizarea unei clasificări respectiv realizarea unor filiaţii asemănătoare cu cea folosită în biologie (gen, tip, subtip, varietate etc.).
Punctajul mare privind parametrii chimici obţinut de ceramica Boian, deşi microscopic se prezintă ca o pastă săracă în incluziuni, bine omogenizată şi uniformă, ridică problema existenţei unor elemente toxice, posibil cu efect cumulativ asupra organismelor umane (!). În acest caz credem că extinderea efectuării unor analize cantitative cu aparatură modernă se impune, studiul nostru fiind doar un început şi o provocare. De asemenea, se observă că ceramica Hamangia este foarte diversă, faţă de importurile ceramice Boian care au punctaj relativ apropiat. Posibil fie ca vasele Hamangia să provină din mai multe centre fie ca locurile de exploatare a argilei, folosite de comunitatea de la Cheia, să fi fost diferite.
În privinţa indicatorilor chimici, importurile Boian au un punctaj cu mult mai ridicat decât ceramica Hamangia, ceea ce sugerează o mare diversitate chimică, inclusiv existenţa ionilor de plumb care, aşa cum am arătat mai sus, în anumite condiţii pot deveni toxici. Analiza indicatorii biologici, slab reprezentaţi în fragmentele ceramice studiate, constituie subiectul următoarei lucrări în care vom prezenta, pe lângă speciile indicatoare ale argilei dobrogene, incluziuni şi amprente. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin