Costişa | Judeţ: Neamţ | Punct: Cetăţuia | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
5098
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Civil;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 122141.01 |
Județ:
Neamț
Unitate administrativă:
Costișa
Localitate:
Costișa
Punct:
Cetățuia
Localizare:
| 122141.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Vulpe | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Băjenaru | Radu | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Popescu | Anca | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ştefan | Cristian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
Cercetările din anul 2002 s-au concentrat în sectorul de sud-vest al platoului „Cetăţuii“. Au fost deschise trei suprafeţe (notate cu siglele F, G, H) cu dimensiunile 4 x 4 m, între ele lăsându-se rezervat un spaţiu de 1 m. Se aflau la cca. 1 m spre sud faţă de S I/2001 şi la 2-2,5 m spre vest faţă de S I/1959. Ulterior, interspaţiile dintre cele trei suprafeţe au fost desfiinţate, obţinându-se o secţiune cu dimensiunile de 14 x 4 m, orientată N - S (5900‰ NNV), ce traversa longitudinal sectorul de sud-vest al „Cetăţuii“. S-a ajuns la cota maximă de - 0,57 m. Materialul arheologic a fost recoltat pe m2, strângându-se în total 1429 de pachete.
Din punct de vedere stratigrafic, s-a putut observa existenţa unui nivel gros de cca. 0,35-0,40 m reprezentat printr-un sol cenuşiu cu aspect măzăros ce conţinea spre bază pietre de râu. La cca. - 0,04-0,05 m sub pietre s-a observat pe profile limita inferioară a nivelului. Ceramica descoperită în această depunere aparţine epocii bronzului, culturile Monteoru - stilurile Ic2-Ic1 şi Costişa, predominantă fiind cea monteoreană. Ceramica de tip Costişa nu a fost găsită într-o depunere separată, ea apărând într-o cantitate mai mare sub pietre, la baza nivelului cenuşiu. Sub nivelul din epoca bronzului se afla un nivel reprezentat printr-un sol de culoare cafenie cu aspect compact ce conţinea ceramică neolitică (Precucuteni). Nu s-a ajuns la limita inferioară a acestui nivel neolitic datorită stopării cercetărilor.
La dezvelirea celor trei suprafeţe au apărut, la adâncimea de - 0,20-0,25 m, pietrele de râu; acestea nu erau dispuse într-o anumită ordine. Materialul arheologic descoperit în pământul de deasupra pietrelor era redus cantitativ şi amestecat. Au fost găsite împreună fragmente ceramice Monteoru Ic2-Ic1 şi Costişa, predominantă fiind însă ceramica monteoreană. O cantitate mai mare de ceramică a fost găsită printre pietre şi, mai ales, la baza lor. Şi în această poziţie materialul cel mai bine reprezentat numeric este Monteoru Ic2-Ic1, fiind găsite însă şi fragmente ceramice Costişa. Ca tipuri de vase Monteoru, lucrate din pastă intermediară, se pot distinge: ceşti cu două torţi supraînălţate, vase cu gât trompetiform şi corp bombat, străchini cu buza lăţită, boluri cu gâtul scurt bine marcat şi corp rotunjit. Vasele sunt decorate cu benzi în relief sau incizate, dispuse la baza gâtului (stilurile Ic2-Ic1). Categoriei grosiere îi aparţin vasele cu gura evazată, gâtul marcat şi corp alungit, decorate cu un brâu ascuţit la baza gâtului. În depunerea din epoca bronzului au mai fost descoperite fragmente de la 2 topoare perforate din piatră, 5 cuţite curbe din piatră, 2 fusaiole din lut şi fragmentele unei greutăţi din lut.
În suprafaţa H, la adâncimea de -0,27 m, acoperită parţial de cinci pietre, se afla crusta unei vetre, notată V 1/02. Vatra de formă rotundă (cca. 0,50 x 0,45 m) era construită pe pietre mici, alungite, aşezate pe un pat de pietre mari şi plate. Lângă crusta vetrei au fost găsite fragmente ceramice Monteoru decorate cu linii în relief - stil Ic2, iar între crustă şi patul de pietre se afla un fragment dintr-un vas Monteoru, decorat în stil Ic1.
În suprafaţa G, lângă profilul sudic al acesteia şi la adâncimea de - 0,26 m, sub câteva pietre mici, a apărut crusta unei vetre, notată V 2/02. V.2, cu dimensiunile 0,60 x 0,45 m; crusta era aşezată pe un pat de cioburi Monteoru decorate în stil Ic2 sub care se afla un strat subţire de pietriş de formă circulară. Lângă crusta vetrei se aflau fragmente ceramice Monteoru Ic2.
După demontarea interspaţiului G-H s-a observat că între vetrele 1 şi 2 se întindea un strat de pietriş, gros de cca. 0,02-0,03 m, ce se păstra mai bine pe o lăţime de cca. 0,60 m; este posibil să fi fost ceva mai lat (în jur de 0,80 m după cum s-a văzut pe profilul de nord al casetei H). Tot în interspaţiul G-H, la cca 0,80 m spre sud-est faţă de V 2 şi la adâncimea de -0,30 -0,33 m, a apărut o aglomerare de fragmente ceramice Monteoru Ic2.
În depunerea Monteoru au fost găsite bucăţi de chirpici, unele arse, şi bulgări de pământ ars până la vitrifiere; chirpicii şi pământul ars nu se aflau in situ în nivelul monteorean, fiind probabil dislocate din depunerea inferioară.
Sub nivelul de pietre din suprafaţa F, la adâncimea de -0,37 -0,40 m au fost descoperite fragmente ceramice de tip Costişa. Printre fragmente se afla şi un vas miniatural cu două tortiţe ce porneau din buză şi se prindeau de umăr, nedecorat. În interiorul vasului s-a găsit o bucată de silex cu urme de prelucrare. În suprafaţa H, sub pietrele plate din construcţia vetrei 1, la cota -0,47 m, au fost descoperite fragmente ceramice cu decor incizat de tip Costişa ce proveneau de la vase de dimensiuni mari (probabil amfore), bucăţi de crustă de vatră şi de pământ ars de culoare roşiatică. Bucăţi de crustă de vatră, de pământ ars şi de chirpici se aflau răspândite şi în jumătatea dinspre sud a casetei H. Printre aceste resturi de construcţii s-a găsit o ceşcuţă întreagă Costişa, decorată cu triunghiuri haşurate, realizate prin incizie.
Locuirea neolitică a fost foarte săracă în material arheologic, comparativ cu situaţia înregistrată în campania din 2001 în capătul nordic al „Cetăţuii“. Au fost descoperite fragmente ceramice care provin de la vase Precucuteni decorate cu motive incizate, aglomerări de oase de animale de talie mare. În suprafaţa G a fost descoperit un fragment dintr-o statuetă antropomorfă. În suprafaţa F la - 0,40- 0,55 m, bucăţi mari de chirpici se întindeau pe o lungime de cca. 1,5 m fără să formeze conturul vreunei construcţii.
Cercetările arheologice au fost oprite, din lipsă de fonduri, înainte de a fi fost epuizată întreaga depunere din perioada neolitică. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin