Covasna | Comuna: Oraș Covasna | Judeţ: Covasna | Punct: Cetatea Zânelor | Anul:
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Covasna, jud. Covasna, Punct: Cetatea Zânelor
Raport ID:
6880
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène târziu; Evul Mediu;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 63535.01 |
Județ:
Covasna
Unitate administrativă:
Oraș Covasna
Localitate:
Covasna
Punct:
Cetatea Zânelor
Localizare:
| 63535.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Apostol | Virgil | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Crişan | Viorica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Sîrbu | Valeriu | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Cristescu | Cătălin | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Tutilă | Oana | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Buzea | Dan Lucian | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Ștefan | Dan | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Pupeză | Luca Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
Situl arheologic Covasna - Cetatea Zânelor este situat la periferia orașului Covasna, pe Dealul Cetății. Cele mai numeroase descoperiri din sit aparțin epocii dacice, dar s-au găsit și materiale din epoca bronzului sau din Evul Mediu. Suprafața amenajată de către daci pe Dealul Cetății este de circa 30.000 m2, incluzând aici o acropolă și cel puțin șase terase (numerotate convențional cu cifre romane, de la I la VI). Terasele antropogene au fost susținute și apărate de circa 700 m de ziduri din piatră sumar fasonată, ce aveau în partea superioară o palisadă de lemn. Pe traseul zidului, la intersecția dintre Terasa a II-a și Terasa a III-a, s-a descoperit un bastion patrulater. Cercetările arheologice s-au concentrat în ultimele campanii în zona bastionului și a zidului de curtină de pe Terasa a II-a (Pl. I/1). Aici s-au descoperit două edificii orientate aproximativ E-V ce aveau acoperișul susținut de stâlpi din lemn dispuși în șiruri (Pl. I/2). Edificiul I se află la nord-est de bastion iar Edificiul II la nord-vest. Până la debutul campaniei din 2022 ambele edificii aveau conturate câte 27 de gropi de stâlpi dispuse pe trei șiruri. În plus, la nord de Edificiul II au fost identificate alte două gropi de stâlpi cu o funcționalitate incertă. Pentru a delimita Edificiul II spre vest, în campania din anul 2018 a fost trasată o nouă suprafață, denumită SPF II, de cca 8X10 m. În această suprafață în perioada 2018-2021 s-a ajuns cu adâncirea la nivelul Edificiului II și s-a cercetat o parte din nivelurile aferente acestui complex (Pl. I/3). În campania din anul 2022 s-a reluat cercetarea în SPF II și a continuat delimitarea Edificiului II. A fost demontat martorul (prăbușit) dintre SPF I și SPF II fiind identificate alte patru gropi de stâlpi. S-a ajuns astfel la un număr 31 de gropi de stâlpi dispuse pe trei șiruri, câte 10 pe șirurile laterale și 11 pe cel central. Între șiruri s-au conturat mai multe zone cu arsură roșiatică, de forma și consistența unor vetre. La îndreptarea profilului de NE al SPF II au fost identificate alte trei gropi de stâlpi dispuse în același șir cu cele două descoperite în anul anterior. Acest nou șir de cinci gropi este paralel cu celelalte trei din Edificiul II, dar dispus la o distanță de cca. 2,40 m față de 2,20 m cât este distanța aproximativă dintre celelalte șiruri. Totuși, planimetria și stratigrafia similară indică faptul că acest nou șir de gropi de stâlpi face parte tot din Edificiul II. Dacă așa este cazul se va vedea în momentul extinderii cercetării din SPFII spre nord-est. Marea majoritate a materialului arheologic a fost descoperit în staturile de pământ cenușiu cu pigment de cărbune care aparțin Edificiului II. Cel mai numeros este materialul ceramic fiind descoperite fragmente de la vase diverse (fructiere, cești, vase de provizii etc.), unele cu graffiti. Materialul special consta din obiecte din argint, bronz sau fier. Dintre obiectele metalice, merită menționat aici descoperirea unei imitații de denar roman republican sau a unei fibule din bronz. De asemenea s-au găsit obiecte din lut (jetoane, fusaiole) sau piatră (cute). Totodată, cantitatea de oase animale descoperite este una deosebită. Funcționalitatea edificiilor cu șiruri de stâlpi nu este pe deplin stabilită, dat fiind faptul că nu au fost în întregime conturate iar materialul care le aparține se află în studiu. Poate fi vorba despre temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane (dispuse fie pe trei, fie pe patru șiruri), dar nu poate fi exclusă încă și o altă funcționalitate. Problemele pe care le ridică interpretarea descoperirilor din situl de la Covasna - Cetatea Zânelor sunt numeroase, rezolvarea lor presupunând deschiderea de noi săpături sau continuarea celor vechi. Pe termen scurt se are în vedere continuarea cercetării în apropierea bastionului de pe Terasa a II-a pentru a delimita edificiile cu șiruri de stâlpi. Totodată se are în vedere continuarea cercetării pe latura nord-vestică a Terasei a III-a, pe unde se făcea accesul în cetate și unde probabil a funcționat un alt bastion. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
The archaeological excavations at Covasna - Fairy Fortress in 2 were placed on the 2nd terrace, near the bastion. The research continued in Edifice II, that probably had three rows of pillars (10 per row, except for the central row, with 11 pillars) or four rows of pillars.
Bibliografie:
1. Crişan, V., Sîrbu, V., Popescu, C. (2003). Covasna - Cetatea Zânelor. Un munte fortificat de daci. În "Noi descoperiri arheologice în sud-estul Transilvaniei", Covasna, 51-72.
2. Crişan, V. (2009). Cetatea Zânelor de la Covasna. În "Dacii din Curbura Carpaţilor", Sfântu Gheorghe, 59-85.
3. Crişan, V., Sîrbu, V. (2010). Covasna - Fairies Fortress. A Carpathian Mountain Fortified by Dacians. În Pop, H., Băjenaru, I. (Eds.), Identităţi culturale locale şi regionale. Studii de arheologie şi antropologie istorică, Cluj-Napoca, 265-285.
4. Mărgineanu Cârstoiu, M., Apostol, V. (2019). La fortification dace la Cité des Fées (Covasna). Analyse des structures construites. Caietele ARA, 10, 89-140.
5. Crişan, V., Sîrbu, V., Pupeză, P. (2016). Covasna – Cetatea Zânelor. Un centru de putere dacic din Carpaţii Orientali. Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I".
2. Crişan, V. (2009). Cetatea Zânelor de la Covasna. În "Dacii din Curbura Carpaţilor", Sfântu Gheorghe, 59-85.
3. Crişan, V., Sîrbu, V. (2010). Covasna - Fairies Fortress. A Carpathian Mountain Fortified by Dacians. În Pop, H., Băjenaru, I. (Eds.), Identităţi culturale locale şi regionale. Studii de arheologie şi antropologie istorică, Cluj-Napoca, 265-285.
4. Mărgineanu Cârstoiu, M., Apostol, V. (2019). La fortification dace la Cité des Fées (Covasna). Analyse des structures construites. Caietele ARA, 10, 89-140.
5. Crişan, V., Sîrbu, V., Pupeză, P. (2016). Covasna – Cetatea Zânelor. Un centru de putere dacic din Carpaţii Orientali. Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I".