Crăciunești | Comuna: Băița | Judeţ: Hunedoara | Punct: Peștera Copta Mare | Anul: 2023
Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7226Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7226Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7226
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Crăciunești, com. Băița, jud. Hunedoara, Punct: Peștera Copta Mare
Raport ID:
7226
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Eneolitic mijlociu; Eneolitic târziu; Epoca bronzului târziu;
Tipuri de sit:
Locuire în peşteră;
Cod RAN:
| 88136.17 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Băița
Localitate:
Crăciunești
Punct:
Peștera Copta Mare
Localizare:
| 88136.17 |
Autorizare :
Autorizația pentru diagnostic arheologic
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Doboş | Adrian | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ciornei | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Petculescu | Alexandru | participant | Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti |
| Bărbat | Ioan Alexandru | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Marc | Antoniu Tudor | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Rișcuța | Cătălin | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Chu | Wei | participant | Universitatea din Köln, Germania |
Raport:
Descrierea sitului Copta mare este o peșteră fosilă, cu deschiderea spre sud (Fig. 1); este situată în masivul Măgura Băiței (coordonate N46º01’17.6”, E22º52’49.7”). Conform descrierii geologului Liviu Tușa, este o peșteră neconcreționată, cu lungimea axială de 42 m și o lungime în sistem de cca. 87 m. Galeriile au secțiuni boltite, horn și puțuri de coroziune. Rezultate A fost săpată o suprafață totală de 13 mp. Conform caroiajului (Fig. 2), suprafața excavată corespunde carourilor N107-N109, O106-O110, P108-P110, Z82, K103. Materialul a fost recoltat individual și înregistrat cu stația totală. Sedimentul a fost recoltat în găleți a căror proveniență a fost de asemenea înregistrată cu stația totală. Stratigrafie. Mai jos vor fi prezentate toate nivelurile geologice întâlnite în peșteră, numerotate de sus în jos de la 1 la 9. Apoi vor fi prezentate situațiile stratigrafice particulare întâlnite în cele două sectoare în care au fost realizate săpături. Nivel 1 – sediment negru-cenușiu prăfos, pe alocuri cu cenușă și cu numeroase fragmente ceramice și resturi faunistice. Nivelul conține numeroase claste angulare de calcar. Nivel 2 – sediment gălbui deschis cu claste angulare de calcar și resturi faunistice Nivel 3+4+5 – sediment cu diverse nuanțe roșiatice; inițial nivelurile au fost înregistrate individual, ca entități separate, dar pe măsură ce săpătura a avansat am considerat că reprezintă aceeași unitate stratigrafică. Sedimentul conține claste angulare de calcar și numeroase resturi faunistice, preponderant de urs de peșteră. Nivel 6 – sediment roșu închis cu concrețiuni de oxid de mangan și cristale de calcit Nivel 7 – sediment fin roșcat-oranj Nivel 8 – sediment roșcat deschis cu claste alterate de calcar Nivel 9 – sediment nisipos roșiatic-rozaliu cu galeți de cuarțit și silicolite În zona dinspre fundul peșterii care corespunde careurilor N-P/106-110, stratigrafia se prezintă după cum urmează (Fig. 3,4): Nivel 1 – grosime de 0.15-0.25 m Nivel 2 – grosime de 0.25-0.60 m Nivel 3+4+5 – grosime de 0.60-1.00 m Nivel 6 – grosime 0.05-0.20 m Nivel 7 – grosime 0.20-0.40 m Nivel 8 – grosime maximă 0.15 m; limita inferioară a acestui nivel nu a fost detectată. În zona nișei estice a peșterii, care corespunde careului Z82, stratigrafia se prezintă astfel: Nivel 1 – grosime de cca. 0.05 m Nivel 2 – grosime de cca. 0.20 m Nivel 3+4+5 – grosime de cca. 0.60 m Nivel 7 – grosime de cca.0.10 m Nivel 9 – grosime de 0.90 m. Nu a fost atinsă limita inferioară a acestui nivel. De menționat că în Z82 nivelurile 6 și 8 erau absente, acumularea acestora fiind probabil împiedicată de scurgerea apei. A mai fost deschis careul K103, dar la cca. 0.40 m săpătura a fost oprită din cauza unei roci foarte mari, probabil prăbușită din tavanul peșterii. Descoperiri Nivelul 1 este bogat în ceramică și resturi faunistice. Din punct de vedere cronologic, materialul ceramic este amestecat, fiind prezente fragmente care pot fi atribuite eneoliticului mijlociu și final, perioadei târzii a epocii bronzului și evului mediu. Amestecarea pieselor ceramice o punem pe seama intervențiilor mai târzii, cele mai multe reprezentând bioturbații. Peștera a fost vizitată în perioada eneoliticului mijlociu, la vremea orizontului toartelor pastilate (Luca 1999)/ Sălcuța IV – Herculane II-III (Sălceanu 2008), dar și mai târziu, la încheierea perioadei eneolitice, în timpul fazei III a culturii Coțofeni (Ciugudean 2000; Roman 1976). În nivelul 2 a fost sesizată o lentilă de cenușă, dar fără material arheologic sau faunistic. În nivelul 3+4+5 au fost descoperite câteva piese litice, dispersate, ceea ce indică o vizitare sporadică a peșterii. Descoperirile de faună pleistocenă, destul de numeroase, aparțin în majoritate ursului de peșteră. În prezent sunt în curs analize privind datarea absolută, microfauna, izotopi stabili, micromorfologie. La acest moment, ocuparea peșterii Copta Mare în Paleolitic se prezintă ca foarte redusă, situație similar cu cea din peșterile de pe celălalt versant al văii Căianului, Balogu și Groapa Lupului (Păunescu 2001). ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Cercetările arheologice din 2023 de la Peștera Copta Mare a avut ca scop determinarea intensității ocupațiilor din paleolitic și perioadele ulterioare. Cele mai bogate descoperiri aparțin epocii calcolitice și ulterioare, în timp ce descoperirile paleolitice sunt împrăștiate.
Abstract [EN]:
The 2023 excavation at Copta Mare cave was aimed at determining the intensity of the occupations during the Paleolithic and later periods. The richest finds belong to the Chalcolithic and later ages, whereas the Paleolithic discoveries are sparse.
Bibliografie:
1. Ciugudean, Horia. (2000). Eneoliticul final în Transilvania și Banat: cultura Coțofeni. Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, XXVI. Timișoara.
2. Luca, Sabin A. (1999). Sfârșitul eneoliticului pe teritoriul intracarpatic al României – cultura Bodrogkeresztú –.Bibliotheca Musei Apulensis, XI. Alba Iulia.
3. Păunescu, Alexandru. (2001). Paleoliticul şi mezoliticul din spaţiul transilvan. Bucureşti: AGIR.
4. Roman, Petre I. (1976). Cultura Coțofeni. Biblioteca Arheologică, XXVI. București.
5. Sălceanu, Ilie. (2008). Sălcuța IV – Herculane II-III, Monographia, I. Satu Mare.
2. Luca, Sabin A. (1999). Sfârșitul eneoliticului pe teritoriul intracarpatic al României – cultura Bodrogkeresztú –.Bibliotheca Musei Apulensis, XI. Alba Iulia.
3. Păunescu, Alexandru. (2001). Paleoliticul şi mezoliticul din spaţiul transilvan. Bucureşti: AGIR.
4. Roman, Petre I. (1976). Cultura Coțofeni. Biblioteca Arheologică, XXVI. București.
5. Sălceanu, Ilie. (2008). Sălcuța IV – Herculane II-III, Monographia, I. Satu Mare.