Enisala | Comuna: Sarichioi | Judeţ: Tulcea | Punct: Peștera/La baba Joimărița/La Moțu/La cetate | Anul: 2023


Descriere:

Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea, Punct: Peștera/La baba Joimărița/La Moțu/La cetate
Raport ID:
7196
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană; Epoca romană târzie; Epoca romano-bizantină;
Tipuri de sit:
Necropolă; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 161197.02 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Sarichioi
Localitate:
Enisala
Punct:
Peștera/La Baba Joimărița/La Moțu/La Cetate
Localizare:
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Paraschiv Dorel responsabil Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Raport:
Cercetarea a avut caracter preventiv, fiind prilejuită de extinderea unei locuințe. Zona supusă investiției se află în partea de NV a localității, la N de Strada Turiștilor și la E de fortificația din punctul Peștera, în zona de protecție a acesteia și în perimetrul necropolei așezării. Fortificaţia este amplasată pe un promontoriu stâncos care intră în lacul Babadag. La S şi la E aceasta este întărită cu şanţ care, mai ales în partea estică, se observă şi astăzi foarte bine, iar la N şi la V suprapune direct marginile abrupte ale platoului, făcând inutilă dublarea sistemului de apărare cu şanţ. Primele menţiuni ale fortificaţiei din punctul Peştera au fost făcute la sfârşitul sec. XIX de către P. Polonic. Cele două călătorii ale acestuia (în noiembrie 1897 şi aprilie 1898) au prilejuit importante observaţii asupra sitului, completate de o hartă în care era localizat acesta, precum şi mica fortificaţie romano-bizantină din punctul Palanca – situată la o distanţă de cca. 1,5 km şi de câte un plan pentru fiecare. Polonic observase, în interiorul cetăţii, „construcţii din zid”, iar incinta, după spusele locuitorilor care săpau după piatră, avea 1–1,5 m lăţime[1]. Ulterior, până la studiul lui Al. S. Ştefan din anul 1977 informaţiile despre cetăţile de la Enisala s-au limitat la o serie de semnalări[2]. Cercetările preventive efectuate în 2005-2006 pentru construcția unei pensiuni (Enisala Safari Vilage) la V de suprafața în discuție au dus la identificarea unui singur strat de cultură de perioadă romano-bizantină şi a patru morminte de inhumaţie din aceeaşi perioadă (unul de adult şi trei de copii), trei dintre acestea fiind amenajate cu tegulae[3]. Toate mormintele au fost descoperite în partea inferioară a terasei. Alte două morminte ale aceleiași necropole au fost cercetate parțial în 2005, cu prilejul instalării conductelor pentru rețeaua de apă potabilă, la S de punctul nostru, între DJ 222 și străzile Cabanei și Derdelușului[4]. Un alt mormânt, ce prezenta ca inventor un pieptene din os datat în sec. IV, a fost descoperit în 2021 în centrul localității, la cca. 500 m SSV de zona în discuție, între DJ 223A și Strada Florilor[5] însă nu știm dacă poate fi încadrat în necropola așezării de la Peștera. Cercetarea noastră s-a realizat prin trei suprafețe, în zonele corespunzătoare viitoarei investiții, însă doar în una dintre acestea (S 1) a fost descoperit un complex. S 1 fost trasată la 1,4 m E de casa propriu-zisă, având dimensiunile inițiale de 4,5 x 1,5 m și orientarea S-N. La V de aceasta, după demolarea unei anexe a apărut o ravenă. Stratigrafia arată astfel: -0-0,7 m – pământ depus, ce conține resturi ale anexei demolate; -0,7-1,3 m – pământ galben. În capătul de N al secțiunii, la adâncimea de 1,2 m, au apărut cărămizile din construcția unui mormânt (porțiunea estică a acestuia), drept pentru care suprafața a fost extinsă spre V și spre N, având în final formă octogonală și suprafața de 9,6 mp. Mormântul, orientat V-E, avea acoperiș în două ape, din câte cinci cărămizi și jumătate pe fiecare parte. Cărămizile aveau dimensiunile de 34 x 34 x 5 cm. Zona de V a mormântului (corespunzătoare craniului) era marcată prin fragmente de cărămizi. Lungimea amenajării era de 2 m. Am îndepărtat cărămizile și am continuat săpătura într-un strat de pământ galben, mai puțin tasat. La adâncimea de 2 m a apărut scheletul unui adult, în poziția decubit dorsal, cu mâinile pe lângă corp; deși oasele erau în conexiune anatomică, acestea erau foarte slab conservate. Mormântul nu prezenta obiecte de inventar, dar, după cărămizi și contextele în care au fost descoperite cele șase morminte în urma cercetărilor din 2005-2006, acesta poate fi plasat în perioada romană târzie. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:

În partea de nord-vest a satului a fost investigat un mormânt amenajat cu cărămizi dispuse de o parte și de alta, datat în perioada romană târzie. Mormântul aparține necropolei fortificației situate în punctul „Peștera”.

Abstract [EN]:
In the northwest part of the village was investigated a tomb arranged with bricks disposed in on one side and on the other, dated to the late Roman period. The grave belong to the necropolis of the fortification located in the point "Peștera".
Note:
[1]. Polonic mss., partea a II-a, caietul IV, f. 29-30.
[2]. Ștefan, 1977.
[3]. Paraschiv et al., 2005; Iacob et al., 2006. Iacob et al., 2007.
[4]. Stănică et al., 2005-2006, p. 321-322.
[5]. Cercetări A. Stănică și G. Grumăzescu, inedite.
Bibliografie:
1. Iacob, M., Nuţu, G., Paraschiv, D. (2006). Enisala, com. Sarichioi, jud. Tulcea, Punct: Peştera. CCA, Campania 2005, 154.
2. Iacob, M., Nuţu, G., Paraschiv, D. (2007). Enisala. CCA, Campania 2006, 146-147.
3. Paraschiv, D., Nuţu, G. (2005). The Discovery of a clay Thuribulum in the North of Dobrudja. În V. Cojocaru (Ed.), Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West Black Sea from the Greek Colonization to the Ottoman Conquest (pp. 339-349). Iași: Editura Trinitas.
4. Polonic, P. Despre valurile, drumurile şi cetăţile din ţările locuite de români. Manuscris, Biblioteca Academiei Române.
5. Stănică, A., Ailincăi, S.C., Ignat, A., Zvîncă, I. (2005-2006). Noi descoperiri funerare pe teritoriul localității Enisala (com. Sarichioi, jud. Tulcea). Peuce S.N. 3-4, 317-330.
6. Ştefan, Al. S. (1977). Cetăţile romane de la Enisala. Studiu aerofotografic. RMM-MIA 12(2), 15-25.