Gherdana | Comuna: Tătărăști | Judeţ: Bacău | Punct: La Movilă/Dealul Ruja | Anul: 2023
Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7230Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7230Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7230
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Gherdana, com. Tătărăști, jud. Bacău, Punct: La Movilă/Dealul Ruja
Raport ID:
7230
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Eneolitic mijlociu; Epoca bronzului mijlociu;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 25790.02 |
Județ:
Bacău
Unitate administrativă:
Tătărăști
Localitate:
Gherdana
Punct:
La Movilă/Dealul Ruja
Localizare:
| 25790.02 |
Autorizare :
Autorizația pentru diagnostic arheologic
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ignătescu | Sorin | responsabil | Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
| Coroamă | Nicolai-Aurel | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
| Gheorghiță | Narcis-Andrei | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
| Tiron | Marian-Ilie | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
| Corduș | Sebastian | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
| Ivaniuc | Flavius-Beniamin | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
| Botnarenco | Mihaela | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
| Rusu | Mihaela | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Raport:
Stațiunea arheologică Gherdana - La Movilă / Dealul Ruja este amplasată în Colinele Tutovei, subunitate a Podișului Moldovei, pe un mic interfluviu care separă valea pârâului Mațcani de un afluent al său de dreapta, Valea Gherdanei. Situl arheologic acoperă un platou cu altitudinea cuprinsă între 181 și 222 de metri, din care, torenții și activitățile antropice au separat trei sectoare. Sectorul central (2) este numit de localnici La Movilă, platoul propriu-zis (sectorul 3) purtând numele de Dealul Ruja. În urma unei informări făcute de către Asociația Culturală „Vasile Pârvan”, am efectuat o cercetare de suprafață, care a arătat că sectorul 2, din care am putut recupera materiale arheologice de tip Cucuteni și Monteoru, era distrus aproape în întregime, în timp ce sectoarele 1 și 3 se aflau într-o stare de conservare mai bună. Având în vedere situația constatată, am decis organizarea unui diagnostic arheologic pentru a stabili stratigrafia sitului în cele trei sectoare și implicit răspândirea în suprafață a așezărilor din epoca eneolitică și a bronzului, dar și pentru a cerceta porțiunea rămasă din sectorul 2, amenințată de distrugere. Sectorul 1, cel mai sudic și mai puțin înalt, are o formă semilunară îngustă și este acoperit cu pășune. Deși materialele aflate la suprafață nu sunt abundente, un sondaj de 1 x 2 m (S I), orientat nord-sud, a arătat că aici a fost săpat un șanț de împrejmuire de mici dimensiuni, fără val, cu o orientare NV-SE, cu o deschidere la partea superioară de circa 0,60 m și o adâncime de la nivelul antic de călcare de circa 0,50 m. În umplutura sa au fost descoperite fragmente de vase aparținând culturii Cucuteni, câteva oase de animale și o lipitură de vatră. În aceste condiții putem atribui această structură, cu o oarecare probabilitate, așezării eneolitice. Sectorul 2, numit de localnici „La Movilă” este, prin complexitatea și bogăția materialelor, cel mai important perimetru al sitului. Suprafața nederanjată a acestuia era acoperită de un strat de cenușă și resturi de cauciucuri arse. Având în vedere iminența distrugerii acestui sector de exploatările de lut viitoare, am decis cercetarea integrală a porțiunii păstrate, prin deschiderea unei suprafețe (S II), cu o lungime nord-sud de 7 metri și o lățime est-vest variabilă, de la 5 metri la 1 metru. Cel mai vechi strat din acest sector aparținea unei așezări de tip Cucuteni, faza A2. Păstrat discontinuu și afectat de etapele de locuire ulterioare, cu o grosime variabilă, de la 5 la 20 de cm, acesta nu conținea vreun complex arheologic, ci doar materiale dispuse în strat. O altă așezare care a fost amplasată pe Movila de la Gherdana a aparținut epocii bronzului mijlociu (cultura Monteoru, faza Ic3). Vestigiile arheologice descoperite în strat făceau parte din două niveluri distincte de locuire. Un prim nivel, aflat între suprafața actuală a solului și -0,15 m a fost identificat pe baza amplasării părții inferioare a câtorva vase, aflate pe podeaua unei locuințe de suprafață (L1). Din același nivel, în marginea sectorului cercetat de noi a fost cercetată și o groapă de formă bitronconică (G1) din care mai mult de jumătate fusese distrusă deja de exploatările de lut. Pe fundul ei se găsea un strat de cenușă, iar în umplutură fragmente de vase, oase etc. Nivelul al doilea, situat între -0,15 - 0,25 m, conținea colțul unei locuințe de suprafață (L2), de circa 2,5 x 3 m, orientată nord-vest – sud-est. Baza peretelui sud-vestic se prezenta sub forma unor lipituri de 1 cm, care au acoperit pari cu o grosime de circa 5-6 cm. Lipită de acest perete a fost amenajată o mică casetă de lut, cu margini construite similar. Cel de-al treilea sector al stațiunii, cel de pe Dealul Ruja, este afectat și el de activități antropice, fiind exploatat agricol și traversat de un drum vicinal. Secțiunea practicată de noi (S III), de 2 x 3 m, orientată nord-sud, a arătat că această parte a sitului a fost locuită doar în timpul culturii Monteoru. Materialele descoperite dovedesc că aici, ca și în sectorul 2, a fost amplasată o locuință (L3) din care s-au păstrat mai ales fragmente de vase, resturi de unelte, oase de animale etc. Resursele avute la dispoziție nu ne-au permis să investigăm un alt obiectiv din acest sector, un șanț vizibil la suprafața solului, cu o adâncime de 0,50 m, și care traversează platoul, în partea sa nordică, de la est la vest. În concluzie, diagnosticul arheologic efectuat la Gherdana – La Movilă/ Dealul Ruja a permis reconstituirea imaginii generale a locuirii sitului de-a lungul timpului și recuperarea in extremis a informațiilor legate de sectorul 2. În încheiere am dori să mulțumim Asociației Culturale „Vasile Pârvan” și în special domnului președinte Cătălin Crimu, pentru semnalarea sitului și pentru susținerea financiară și logistică a acestei cercetări. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Situl arheologic Gherdana – La Movilă / Ruja Hill este situat în Dealurile Tutovei, parte a Podișului Moldovei. De-a lungul timpului, activitățile umane, precum și fenomenele naturale, au dus la separarea a trei sectoare din forma inițială a terenului. Fiind informați de Asociația Culturală „Vasile Pârvan” despre distrugerile care au avut loc în sit, în special în al doilea sector, aproape în întregime distrus, am decis să organizăm o campanie arheologică pentru a evalua situl și a recupera cât mai multe informații posibil. Primul sector, unde am săpat un șanț de 2 x 1 m, este o terasă alungită, care pare să fi fost ocupată doar de un mic șanț din epoca eneolitică. Al doilea sector, din care doar o mică porțiune a supraviețuit (7 m x 1,5 m), a fost locuit de comunitățile Cucuteni (faza A2) și Monteoru (faza IC3). Am reușit să studiem mici porțiuni din două locuințe de suprafață, datând din epoca bronzului (L1 și L2), precum și o groapă din aceeași perioadă (G1). Al treilea sector, unde am deschis un șanț de 3 x 2 m, a fost utilizat exclusiv de comunitatea Monteoru. Materialele arheologice descoperite aici pot fi atribuite unei locuințe de suprafață (L3).
Abstract [EN]:
Gherdana – La Movilă / Ruja Hill archaeological site is located in Tutovei Hills, a part of the Moldavian Plateau. Over time, human activities as well as natural phenomenon separated three sectors from the original landform. Being informed by The „Vasile Pârvan” Cultural Association about the destructions taking place in the site, especially in the second sector, almost entirely destroyed, we decided to organize an archaeological campaign to evaluate the site and recover as much information as possible.
The first sector, were we dug a 2 x 1 m trench, is an elongated terrace, that seems to have been occupied only by a small ditch, from eneolithic age. The second sector, from which only a small portion had survived, 7 m x 1/5 m, was inhabited by Cucuteni (phase A2) and Monteoru (phase IC3) communities. We were able to study small portions of two surface dwellings, from the bronze age (L1 and L2) and a bronze age pit (G1). The third sector, were we opened a 3 x 2 m trench, was used only by the Monteoru community. The archaeological materials discovered here can be attributed to a surface dwelling (L3).