Instituții și
Persoane implicate:
Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
Mihai |
Daniela |
participant |
Institutul Naţional al Patrimoniului |
Coman |
Radu |
participant |
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Munteanu |
Simona |
participant |
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Vlad |
Florin |
participant |
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
Începute din anul 1975, investigațiile arheologice din cadrul Orașului de Floci, au continuat neîntrerupt punând la dispoziția celor ce se ocupă de geneza orașelor medievale un material extrem de bogat și interesant. Cercetarea arheologică de pe Grindul 1, unul dintre cele mai mari din cadrul așezării urbane medievale, a prilejuit descoperiri importante, printre care enumerăm descoperirea Bisericii nr. 2 și a necropolei aferente (3), casa descoperită în anul 1996-1997, cu o sobă somptuoasă, decorată cu cahle reprezentându-l pe Sf. Gheorghe, care se pare că aparținea unui locuitor de vază al Orașului. Alături de aceste descoperiri importante ce datează locuirea pe acest grind din a doua jumătate a secolului al XV-lea, descoperirea edificiului civil, de foarte mari dimensiuni, pun în evidență caracterul aparte al locuirii pe acest grind, cu caracter rezidențial – administrative, datat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Obiectivul acestei campanii (2023) a avut ca scop sondarea zonei limitrofe edificiului civil aflat pe Grindul 1, precum și efectuarea unor sondaje pentru a afla detalii suplimentare cu privire la tehnica de construcție a acestuia. În acest scop am trasat în direcția N-S o secțiune la 17 m nord de secțiunea numită convențional S1/2023, cu dimensiunile de 1,5 x 30 m. Un al doilea obiectiv al campaniei a fost continuarea cercetării locuinței surprinse la 40 m sud de edificiu, investigată încă din anul 2017. A fost cercetată și demontată Locuința nr. 4 ce a fost surprinsă în fața intrării în pivniță, același tip de locuință de suprafață, cu două camere, incendiată, în interiorul căreia a fost surprinsă și groapa nr. 3. La -0,40 m a fost surprinsă prima podea incendiată ce are 0,20 - 0,30 m grosime. Locuința nr. 4 a fost demontată, fiind recoltat material arheologic destul de puțin, inventarul obișnuit al locuințelor de suprafață din orașul ialomițean. Din inventarul locuinței fac parte fragmente ceramice smălțuite și nesmălțuite, dar și ceramic de import (Iznik), precum și nelipsitele pipe de caolin. Locuința este probabil ulterioară construcției pivniței ce aparținea de edificiul civil. In SI-2023 au fost descoperite la adâncimea de 0,35 m și cercetate resturile incendiate ale unei locuințe de suprafață (L. 1), încadrată cronologic la sfârșitul secolului XVII și începutul celui următor. Amintim cercetarea pentru locuința investigată încă din anul 2017, când a fost trasată, o secțiune cu următoarele dimensiuni: 12 x 1,5 m. orientată est-vest. Pentru a putea surprinde mai bine limitele acesteia, în anul 2023, de o parte și de alta a secțiunii au fost deschise două casete, cas A (6 x 3 m) și cas B (6 x 2 m). Pentru a surprinde întreaga suprafaţă a locuinţei atât secțiunea cât și casetele au fost mărite cu 4 m spre est, S I - 2023 a fost prelungită cu încă 10 m spre nord, pentru a putea surprinde limita sudică a necropolei nr. 3 ce aparținea de biserica nr. 2. Astfel, în zona cercetată la -0,50 m a fost descoperit nivelul de distrugere al altei locuințe (L.2), ce conține chirpic ars la roșu-cărămiziu cu grosimea de cca. 0,10 m. După îndepărtarea stratului de chirpic ars a fost surprinsă podeaua locuinței puternic distrusă de 10 gropi ale unor morminte de inhumație care aparțin probabil necropolei nr. 3, aferentă bisericii nr. 2. De asemenea, în suprafaţa cercetată au fost descoperite şi 3 vetre de formă ovală ce se aflau la nivelul podelei. Cercetată parțial, locuința era orientată NNV-SSE și avea dimensiunile de 7 x 4 m, dispunând de două încăperi. Materialul arheologic se află în curs de prelucrare în laboratorul de restaurare al muzeului. Deocamdată, după cum ne indică situaţia stratigrafică, dar și materialul arheologic descoperit, poate fi încadrat cronologic spre sfârşitul secolului al XVI-lea şi în primele decenii ale secolului următor. Amintim ca inventar arheologic descoperirea unui ulcior întreg care avea în interior multe fragmente osoase de pasăre. Între edificiul civil și locuința (L.1) ce a fost descoperită în anul 2017 au fost investigate 13 morminte ce aparțineau de necropola nr. 3 și de Biserica nr. 2, cu orientare E-V, cu ritualul obișnuit, de înmormântare, dispunând de un inventar sărac. Este interesant și important de menționat faptul că aceste morminte marchează și limita sudică a necropolei nr. 3, care nu fusese surprinsă cu ocazia primelor cercetări arheologice efectuate. Zona cuprinsă în imediata apropiere a Bisericii nr 2 și Edificiul civil este una de locuire mai timpurie, probabil sfârșitul secolul al XV-lea și începutul celui următor, dar care a fost perturbată și suprapusă de necropola ce a aparținut de biserica nr. 2 chiar după aceasta a fost dezafectată, fapt ce a fost consemnat arheologic și prin intermediul observațiilor din spațiul interior al bisericii nr. 2. Acest lucru presupune că memoria cimitirului a rămas multă vreme (nn, dispariția orașului) ca loc sacru de înmormântare. Secvența cronologică surprinsă și în acest areal cercetat de pe Grindul I demonstrează odată în plus aspecte interesante din istoria acestei așezări urbane, incendiul din anul 1470 (iarna), incerta separare a zonelor de locuire de cele rezervate înmormântărilor (cimitire), dezvoltarea așezării urbane și a instituțiilor acestora, (edificiul civil ce a fost atribuit locului de întâlnire a Județului), Locuința cu Pivniță și parter înalt, (ce a aparținut unui locuitor de vază din Oraș) Biserica nr. 2 de plan triconc, (singura cu această planimetrie) care avea și o necropolă destul de însemnată numeric. Aceste aspecte ne determină să credem că acest grind (I) era rezervat mai ales construcțiilor cu caracter mai special, rezidențiale și administrative. Materialul arheologic descoperit este compus din fragmente ceramice, mărunte, neîntregibile, rare fragmente ceramice aparținând unor cahle dreptunghiulare, cinci fragmente de Iznik, trei monede, 1 crampon pentru încălţăminte, cuie, piroane de diferite dimensiuni, lupe de fier, fragmente de zgură. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Începând cu anul 1975, cercetările arheologice din Orașul de Floci au continuat neîntrerupt, punând la dispoziția celor preocupați de geneza orașelor medievale un material extrem de bogat și interesant. Cercetările arheologice de pe Grindul 1, unul dintre cele mai mari din cadrul așezării urbane medievale, au condus la descoperiri importante, printre care menționăm descoperirea Bisericii nr. 2 și a necropolei aferente (3), precum și a unei case descoperite în anii 1996-1997, dotată cu o sobă somptuoasă, decorată cu cahle reprezentându-l pe Sfântul Gheorghe, care, aparent, a aparținut unui locuitor înstărit al orașului. Alături de aceste descoperiri semnificative, care datează locuirea acestui grind din a doua jumătate a secolului al XV-lea, descoperirea edificiului civil, de dimensiuni foarte mari, evidențiază caracterul deosebit al locului pe acest grind, având un rol rezidențial-administrativ, datat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
Obiectivul acestei campanii (2023) a fost sondarea zonei adiacente edificiului civil situat pe Grindul 1, precum și realizarea unor sondaje pentru a afla detalii suplimentare despre tehnica de construcție a acestuia. Un al doilea obiectiv al campaniei a fost continuarea cercetării casei aflate la 40 m sud de clădire, investigată începând cu anul 2017.
Abstract [EN]:
Beginning in 1975, the archaeological investigations within the City of Floci continued uninterrupted, making available to those dealing with the genesis of medieval cities an extremely rich and interesting material. The archaeological research on Grindul 1, one of the largest within the medieval urban settlement, led to important discoveries, among which we list the discovery of Church no. 2 and the related necropolis (3), the house discovered in 1996-1997, with a stove sumptuous, decorated with tiles representing St. George, which apparently belonged to a wealthy resident of the City. Along with these important discoveries that date the habitation on this hill from the second half of the 15th century, the discovery of the civil edifice, of very large dimensions, highlight the special character of the place on this hill, with a residential-administrative character, dated in second half of the 16th century.
The objective of this campaign (2023) was to survey the area adjacent to the civil edifice located on Grindul 1, as well as conducting surveys to find out additional details about its construction technique. A second objective of the campaign was the continuation of the investigation of the house captured 40 m south of the building, investigated since 2017. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie:
1. Chițescu, L., Păunescu, A., Mihai, D., Teodor, S., Oța, S. (1997). Piua Petri, județul Ialomița; Orașul de Floci, comuna Giurgeni, județul Ialomița. În Cronica Cercetărilor Arheologice, 48-50.
2. Chițescu, L., Păunescu, A., Piua Petri. (1996). Orașul de Floci, comuna Giurgeni, județul Ialomița. Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, 87.
3. Chițescu, L., Păunescu, A., Mihai, D., Teodor, S., Rența, E. (1995). Piua Petri (Orașul de Floci), comuna Giurgeni, județul Ialomița. Cronica Cercetărilor Arheologice, campania 1994, Cluj-Napoca, 68.
4. Chițescu, L., Păunescu, A., Matei, Gh., Rența, E., Nițulescu, V. (1992). Cercetări arheologice de la Piua Petrii (Orașul de Floci), comuna Giurgeni, județul Ialomița. Cercetări Arheologice IX, București, 97-104.
5. Chițescu, L., Păunescu, A. (1986). Cercetări arheologice de la Piua Petrii (Orașul de Floci), comuna Giurgeni, județul Ialomița. Cercetări Arheologice, VIII, București, 75-83.
6. Chițescu, L., Păunescu, A., Papasima, T. (1983). Cercetări arheologice de la Piua Petrii (Orașul de Floci), județul Ialomița. Cercetări Arheologice VI, București, 95-110.
7. Chițescu, L., Papasima, T., Vlădilă, P., Rădulescu, V., Păunescu, A. (1982). Cercetări arheologice de la Piua Petrii (Orașul de Floci), jud. Ialomița. În CA V, București, 129-166.
8. Chițescu, L., Lungu, R., Papasima, T., Vlădilă, P., Rădulescu, V., Păunescu, A. (1981). Cercetări arheologice în anul 1979 la Piua Petrii (Orașul de Floci), comuna Giurgeni, județul Ialomița. În CA IV, București, 120-141.
9. Chițescu, L., Conovici, N., Lungu, R., Rădulescu, V., Păunescu A. (1979). Cercetări arheologice la Piua Petrii (Orașul de Floci), județul Ialomița. In CA III, București, 99-243.
10. Conovici, N. (1975). Delimitarea teritoriului Orașului de Floci în vederea ocrotirii vestigiilor arheologice. Revista Muzeelor și Monumentelor, nr. 2, XII, 63-68.
11. Mihai, D. (2000) Inele sigilare de la Orașul de Floci, secolul XVII. În Istro-Pontica, 589-592.
12. Mihai, D. (1998). Mormântul unei femei din familia Frangulea, din necropola nr. 1 de la Piua Petrii (Orașul de Floci), comuna Giurgeni, jud. Ialomița. Arheologie medievală II, 139-143.
13. Mihai, D., Vlad, F., Coman, R., Rența, E., Munteanu, S. (2020). Giurgeni, 144.
14. Mihai, D., Vlad, F., Coman, R., Rența, E., Munteanu, S. (2019). Giurgeni, 62-63.
15. Mihai, D., Matei, Gh, R. Coman, Rența, E., Munteanu, S. (2017). Orașul de Floci, comuna Giurgeni, Județul Ialomița, CCA, 62-63.
16. Mihai, D., Matei, Gh., Vlad, F., Coman, R., Rența, E., Munteanu, S. (2015). Orașul de Floci, comuna Giurgeni, Județul Ialomița, În CCA, campania 2014, Oradea, 73-75.
17. Mihai, D., Vlad, Fl., Matei, Gh., Coman, R., Rența, E. (2014). Comuna Giurgeni – Orașul de Floci, Județul Ialomița. CCAR, 54-56.
18. Mihai, D., Vlad, F., Matei, Gh., Coman, R. (2013). Giurgeni, comuna Giurgeni, județul Ialomița (Orașul de Floci), CCAR, 57-60.
19. Mihai, D., Matei, Gh., Vlad, Fl., Coman, R., Mehedințeanu, Ct. (2012). Giurgeni, comuna Giurgeni, județul Ialomița (Orașul de Floci), CCA, 58-62.