Hărman | Judeţ: Braşov | Punct: Groapa Banului | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3389
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 41097.02 |
Județ:
Brașov
Unitate administrativă:
Hărman
Localitate:
Hărman
Punct:
Groapa Banului
Localizare:
| 41097.02 |
Lista Ilustrațiilor - 10
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Niculescu | Gheorghe Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Măndescu | Dragoş | participant | Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti |
| Istrate | Voica | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Moţei | Claudia | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Moţei | Florin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Stănescu | Alexandru | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Croitoru | Costin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi |
Raport:
Situl este situat la 2 km V de comuna Hărman, pe pantele line ale dealului Lempeş, formă de relief ce domină partea estică a Ţării Bârsei. Cercetările efectuate în perioada 1963-1972 au scos la lumină urme de locuire din epoca neolitică (cultura Criş şi cultura ceramicii liniare), din epoca bronzului (culturile Schneckenberg, Wietenberg şi Noua), din prima şi a doua epocă a fierului. La acestea se mai adaugă şi aşezarea din sec. IV p.Chr, cea din sec. VIII-IX p.Chr., precum şi cetăţuia fortificată cu şanţ şi val de apărare datând din sec. XII de pe dealul Lempeş. Aşezarea din sec. IV p.Chr. este cea mai bine cunoscută din întreaga zonă. Din păcate o mare parte a sitului este afectată de existenţa unei ferme pomicole constituită în anii ’80, fapt ce a dus la îngreunarea cercetărilor, putându-se trasa secţiuni doar printre rândurile de pomi fructiferi.
Campania din 2005 a urmărit două obiective. Primul l-a constituit identificarea vechilor săpături şi continuarea cercetării în aşezare, obiectiv îngreunat de schimbarea topografiei terenului faţă de ultimul plan general publicat (1973). Al doilea obiectiv a fost identificarea necropolei contemporane aşezării din sec. IV p.Chr. Pentru aceasta au fost trasate 11 secţiuni cu dimensiuni cuprinse între 18 şi 6 m lungime şi 2 şi 1,5 m lăţime însumând 165,5 m². Aceste secţiuni au fost dispuse în diverse puncte ale zonei cercetate, căutându-se să se identifice limitele sitului. În funcţie de topografia terenului s-a ajuns la adâncimi cuprinse între 0,30 m (minim) şi 1,60 m (maxim).
Necropola nu a fost încă identificată, cu toate că în acest scop au fost trasate şase secţiuni din care a fost recoltat puţin material ceramic răvăşit de lucrările agricole.
Cercetarea aşezării a dus la rezultate îmbucurătoare. În S5, între m. 1 şi 4, a apărut o locuinţă de tip semiadâncită şi o groapă menajeră. Locuinţa, de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite (5,20 m lungime şi 2,50 lăţime), avea fundul situat la adâncimea de 1,35 m faţă de nivelul actual de călcare. Pentru surprinderea întregii locuinţe a fost deschisă o nouă secţiune (S11) cu lungimea de 10 m şi lăţimea de 1,5 m. De altfel martorul stratigrafic dintre cele două secţiuni, cu o lăţime de 0,50 m, tăia în două locuinţa. În centrul locuinţei se afla o instalaţie de foc, cuptor în formă de potcoavă, construit din pietre de diverse dimensiuni. Cuptorul, aşezat pe un strat de pietriş, apare la adâncimea de 1,10 m. Nu au fost identificate urme de la gropile de par. Inventarul este sărăcăcios constând în fragmente ceramice lucrate cu mâna sau la roată, care după formă şi decor pot fi încadrate cronologic în sec. VIII-IX p.Chr. Au mai apărut două fusaiole din lut ars, un străpungător din os şi o mică unealtă din fier, probabil o dăltiţă. Astfel de locuinţe au fost descoperite şi în săpăturile precedente.
În apropiere , între m. 4 şi 5 a fost descoperită o groapă de formă cilindrică cu diametrul de 1,20 m. Fundul gropii era situat la adâncimea de 1,35 m. În umplutura gropii au apărut câteva fragmente ceramice lucrate cu mâna.
În S5, între m. 8 şi 10, la adâncimea de 0,45 m, a apărut un complex din chirpic cu dimensiunile de 1,52 m şi lăţimea de 1,25 m. Grosimea chirpicului era de 0,04-0,05 m. Complexul, aşezat pe un pat de pietriş la adâncimea de 0,78 m, avea în interior pietre arse, puţină cenuşă şi mici bucăţi de cărbune, câteva fragmente ceramice atipice lucrate cu mâna, precum şi o fusaiolă de lut ars de formă bitronconică. Trei dintre colţurile interioare ale complexului erau barate cu bande din chirpic, al patrulea fiind rotunjit spre interior. În stadiul de faţă al cercetării nu putem da o întrebuinţare exactă a acestui complex, fie că este una laică sau cultică.
În profilul sudic al unei mari gropi menajere contemporane (20 x 15 m) se distingeau două aglomerări de pietre de diverse dimensiuni, unele dintre ele fiind fasonate pe o latură. Aceste aglomerări se aflau la 2,65 m una de cealaltă şi aveau dimensiunile de 1,10 x 0,80 m, respectiv 1,05 x 0,75 m. Faţă de nivelul de călcare actual se găseau la adâncimea de 1,40 m. Pentru cercetarea celor două complexe a fost deschisă S9. Sub fiecare dintre aceste aglomerări de piatră au apărut vetre în formă de potcoavă cu grosimea cuprinsă între 0,6-0,9 m. Pe vetre s-au găsit fragmente ceramice atipice lucrate cu mâna, oase de animale, mici fragmente de cărbune şi cenuşă. De menţionat că atât ceramica, cât şi oasele erau puternic arse. Pe una dintre vetre era aşezată partea activă a unei râşnite din tuf vulcanic. Sub vetre, cât şi în umplutura de pământ dintre pietre apar în număr mare fragmente ceramice din epoca bronzului şi numeroase oase de animale. Astfel de structuri de piatră au apărut în zonă la Comăna de Jos şi au fost considerate de autorii cercetărilor ca fiind cuptoare, în acest caz complexele fiind situate în locuinţe.
În campania viitoare dorim să continuăm cercetarea aşezării, în special în zona complexelor de piatră. În acelaşi timp identificarea necropolei contemporane aşezării din sec. IV p.Chr. rămâne obiectivul principal. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin