Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
|---|
| Ardeţ |
Adrian |
responsabil |
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Crânguş |
Mariana |
responsabil sector |
Universitatea de Vest, Timişoara |
| Glicheria Regep |
Simona Daniela |
participant |
Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
După o pauză de 3 ani datorată perioadei pandemice am reluat cercetarea arheologică a clădirii XV din așezarea civilă. Această clădire se află dispusă la nord de porta principalis sinistra, la aproximativ 100 m, iar cercetarea ei a început încă din anul 2012. În campania din 2023 ne-am concentrat cercetarea în partea de sud a edificiului unde am identificat un pronaos cu lățimea de 2,7 m. Au fost trasate 3 suprafețe de dimensiuni egale, de 5x 5 m, cu martor de 1 m între ele. În prima secțiune dispusă la 1 m de S1/ 2019 a apărut în colțul de NE al suprafeței deschise zidul exterior de sud al Edificiului. Lățimea acestuia este de 0,75 m, realizat din piatră de râu legată cu mortar. S-au păstrat din elevația zidului 5 asize, având aproximativ 0,50 m înălțime. De menționat faptul că în această primă suprafață deschisă în 2023 în exteriorul zidului edificiului a fost identificată o platformă realizată din bolovani mai mari de râu, fără nicio ordine în așezarea lor. Aceștia erau așezați pe un pat de pietriș peste care s-a adăugat un strat subțire de nisip, apoi bolovanii de râu. În cea de a doua suprafață, S2/2023, am surprins continuarea zidului de sud care a apărut și în prima suprafață, dar și colțul pe care acest zid sudic îl face cu zidul de vest al edificiului. Acest zid de vest are aceeași lățime, de aproximativ 0,70-0,75 m, dar ridicat din piatră ceva mai măruntă de râu și cu mai puțin mortar. Privit în ansamblu, acest zid de vest este puțin diferit ca și tehnică de construcție decât cel de sud. În exteriorul acestui zid de vest s-a putut observa un strat subțire de pietriș. Cea de a treia suprafață, numită S3/2023, a fost trasată la nord și paralel cu S1/2023, având aceleași dimensiuni de 5x 5 m. În această suprafață s-au conturat mai multe ziduri ridicate în etape diferite și cu tehnici diferite de construcție. Am surprins în această a treia suprafață un zid paralel cu zidul din S1/2023 și care închide pridvorul templului. Este realizat din piatră de râu legată cu mortar și are o lățime de aproximativ 0,80 m. Perpendicular pe acest zid au apărut alte două ziduri relizate în tehnici diferite. Unul dintre ele intră în profilul de est al suprafeței. Este realizat din piatră de râu legată cu lut și se păstrează doar o asiză din acesta. S-a conturat la o adâncime de aproximativ 0,70 m. Oarecum paralel cu acest al doilea zid a apărut un al treilea zid care în același timp este și perpendicular pe primul zid. Acest al treilea zid este zidul care împarte o parte importantă a edificiului în două spații egale, distanța dintre zidul 2 și zidul 3 din această secțiune fiind de 3,10 m. Acest al treilea zid este realizat din piatră de râu legată cu puțin mortar, iar pe o porțiune se observă o umplere a unei posibile uși care a existat la un moment dat, în acea zonă având alături de piatra de râu și mortar și fragmente de materiale tegulare, cărămizi și lut. Acest zid a apărut la adâncimea de 0,20 m, iar lățimea sa este de 0,60 m. Campania arheologică din 2023 a fost una dintre campaniile care au reușit să lămurească anumite aspecte legate de planimetria edificiului, de fazele sale de construcție, dar și au fost descoperite piese importante pentru identificarea rolului pe care acest edificiu l-a avut în perioada sa de existență. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Scurtă prezentare a sitului
Situat în partea de sud-vest a României, cel mai de seamă oraş roman al Daciei vestice se află aşezat între următoarele coordonate geografice: 49° 28’ 45” latitudine nordică şi 22° 10’ 15’’ longitudine estică.
Ruinele antice se află răspândite pe raza satelor Jupa şi Iaz fiind despărţite astăzi de cursul râului Timiş.
Conform Cărţii Funciare din Caransebeş, partea aflată pe raza satului Jupa se amplasează în punctul „La Drum” – Zăvoi. Partea aflată pe teritoriul satului Iaz, comuna Obreja, se află amplasată în punctul numit „Traianu” (în limba sârbă Trajanu adj. = durabil, trainic, permanent).
Teritoriul pe care s-a amplasat anticul Tibiscum se încadrează din punct de vedere geomorfologic în Câmpia Timişului aflată la o altitudine de 180 m. Această zonă se învecinează la nord cu Masivul Poiana Ruscăi ce atinge la vârful Padeş 1374 m.
Spre est se deschide culoarul Bistrei caracterizat printr-un relief colinar ce urcă treptat spre Masivul Muntele Mic cu înălţimea de 1802 m în vârful cu acelaşi nume, ce face parte din Munţii Ţarcu. La vest se află Dealurile Zăgujenilor ce ating 300 m altitudine în Măgura Poienii. Spre sud se deschide Depresiunea Caransebeşului caracterizată printr-un relief colinar.
Oraşul antic Tibiscum era situat pe graniţa de vest a provinciei Dacia, într-o zonă depresionară, traversată de râul Timiş (Τιβισκος) şi Bistra.
Aşezarea a avut la început statutul de vicus militar, iar la începutul secolului III d.Hr. primeşte statutul de municipium, în timpul împăratului Septimius Severus (193 – 211 d. Chr.) Pe parcursul secolului al III-lea municipiul roman Tibiscum cunoaşte o dezvoltare deosebită reprezentând unul din cele mai importante oraşe din Provincia romană Dacia.
Ruinele antice se află răspândite astăzi pe raza satelor Jupa şi Iaz (Caraş-Severin). Din păcate o mare parte din vestigiile romane (mai bine de 75 %) au fost distruse de cursul fluctuant al râului Timiş.
Cercetările arheologice sistematice sunt inițiate și conduse de profesorul Marius Moga, până în anul 1976, când responsabilitatea ştiinţifică a şantierului îi revine Doinei Benea, iar din anul 2011 cercetările arheologice la Tibiscum sunt coordonate de dr. Adrian Ardeț de la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș.
Obiectivele cercetării:
Sector 1 (Muzeul Caransebeș)
Continuarea cercetărilor arheologice la Edificiul descoperit în anul 2016 aflat la 50 m nord de incinta castrului (Clădirea XVI) și cercetat pe parcursul anilor 2017/2018. Pentru anul 2023 ne-am propus deschiderea unei suprafețe de 6 X 3 m, paralelă cu zidul de nord vest al construcției.
Sector 2 (Universitatea de Vest din Timișoara)
Continuarea cercetărilor arheologice la Edificiul XV identificat în anul 2013 și aflat în așezarea civilă la cca. 105 m de incinta castrului și la clădirea XV, din cadrul așezării civile de la Tibiscum - Jupa
Sector 3 (Muzeul Caransebeș/Universitatea din Ferrara)
Continuarea cercetărilor arheologice în necropola romană 1 aflată pe partea dreaptă a râului Timiș printr-o secțiune de 10 X 1,5 m orientată nord-sud.
Punerea în valoare atât turistică și muzeală a Rezervației Arheologice de la Tibiscum.
Rezultate și interpretarea lor
Campania arheologică din anul 2023 a fost deschisă luni 02 iulie 2023 și s-a desfășurat până pe data de 28 septembrie 2023, pe trei sectoare distincte, două aflate în interiorul rezervației arheologice, al treilea sector fiind în necropola romană de la Tibiscum – Iaz.
Abstract [EN]:
The historical sources that have reached our days are quite poor in terms of mentioning the ancient name of Tibiscum, even if from a geographical and economic point of view over time this settlement has proven to be particularly important, being known to geographers, itineraries and historians of antiquity.
The ancient city of Tibiscum was located on the western border of the province of Dacia, in a depressed area, crossed by the river Timiş (Τιβισκος) and Bistra.
The objectives of the archaeological research for the year 2023 were manifested by the existence of three sectors in which archaeological excavations were carried out by the members of the research team, representing the County Museum of Ethnography and the Caransebeș Border Regiment, the Romanian Academy. Timișoara Branch, University of West Timișoara and University of Ferrara.
Sector 1 (Caransebeș Museum)
Continuation of archaeological research at the Building (Temple) discovered in 2016 located 50 m north of the castle grounds (Building XVI) and researched during 2017/2018. For the year 2023, we proposed the opening of an area of 6 x 3 m, parallel to the northwest wall of the construction.
Sector 2 (West University of Timișoara)
Continuation of archaeological research at Building XV identified in 2012 and located in the civil settlement at approx. 105 m from the castle grounds and at building XV, within the civil settlement of Tibiscum - Jupa
Sector 3 (Caransebeș Museum/University of Ferrara)
Continuation of the archaeological research in the Roman necropolis 1 located on the right side of the Timiș river through a section of 10 x 1.5 m oriented north-south.
The touristic and museum enhancement of the Tibiscum Archaeological Park. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie:
1. Ardeț, A. (2022). The Limes Program and the Integration of the Tibiscum Archaeological Heritage into UNESCO. În Integration of Archeological Heritage Interpretation into Practice: Concepts and Case Studies, Beograd, 29-40.
2. Ardeț, A., Zerbini, L. (2023). Tibiscum e le Dacia, Ferrara.
3. Ardeț, L. C. (2022). Viaţa religioasă la Tibiscum, Cluj-Napoca: Teză de doctorat.
4. Benea, D. (2018). Castrul roman de la Tibiscum, Timișoara.
5. Benea, D., Regep, S. (2014). Cercetări arheologice în castrul mare de la Tibiscum (I). Banatica, 24(1), 67-84.
6. Benea, D., Regep, S. (2015). Ștampile tegulare romane de la Tibiscum. Analele Banatului, S.N., 23, 187-205.
7. Benea, D., Crînguş, M., Regep-Vlascici, S., Ştefănescu, A. (2006). Arta şi tehnica emailului în Dacia Romană, Timişoara: Ed. Excelsior Art.
8. Piso, I., Ardeț, A., Timoc, C. (2020). Inscriptiones Daciae Romanae, Appendix III, Inscriptiones laterum museorum Banatus Temesiensis, Cluj-Napoca: Editura Mega.
CC BY-SA 4.0 