.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Inlăceni | Comuna: Atid | Judeţ: Harghita | Punct: Castrul roman, Cetate/Vár | Anul: 2023

Raport PDF simplificat.
Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Inlăceni, (Énlaka), com. Atid, jud. Harghita, Punct: Castrul roman, Cetate/Vár
Raport ID:
7099
Anul cercetarii:
2023
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană;
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 83829.01 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Atid
Localitate:
Inlăceni
Punct:
Castrul Roman, Cetate/Vár
Localizare:
| 83829.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 3
Fig. 1. Castrul cu porta principalis dextra văzut dinspre est.  
Fig. 2. Fotografie cu cercetările din 2021-2023 de la porta principalis dextra: cu roșu zidul de incintă; cu albastru zidul turnurilor; cu galben zidul de blocare a porții.  
Fig. 3. Plan general cu cercetările din 2021-2023 de la porta principalis dextra.  
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Cociș Sorin participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Visy Zsolt responsabil Universitatea din Pécs
Pánczél Szilamér-Péter participant Universitatea din Pécs
Sidó Katalin participant Universitatea din Pécs
Kovács Bernadett participant Universitatea din Pécs
Visy-Késmárky Rita participant Universitatea din Pécs
Raport:
În al patrulea an al programului de cercetare elaborat pe cinci ani, săpăturile arheologice au avut loc în zona porta principalis dextra din castrul auxiliar. Cercetările arheologice începute în 2016 s-au bazat pe rezultatele măsurătorilor geofizice efectuate de specialiști de la Deutsches Archäologisches Institut. În primul an a fost identificată aripa laterală a principiei construită din lemn cu o fundație de piatră, iar apoi, în cadrul unui plan de cercetare pe cinci ani, a fost secționat vallum-ul, porta principalis dextra și sinistra, iar în final a fost cercetată porta praetoria. Prin aceste săpături și prin inscripțiile de construcție descoperite, s-a clarificat că fortificația de lemn timpuriu a fost reconstruit într-o fortificație de piatră în anul 149, iar castrul care încă nu avea turnuri de poartă la acea vreme, a fost cu siguranță echipată cu turnuri de poartă proeminente sub domnia lui Caracalla. În anul 2023, săpătura a avut loc la poarta de nord (porta principalis dextra), al cărei scop a fost cercetarea celor două turnuri de poartă și a șanțului defensiv din fața acestora. Rezultatele cercetărilor arheologice: S-au putut cerceta complet ambele turnuri de poartă cu drumul de acces și șanțul defensiv al castrului. Lungimea turnului de vest este de 5,95 m, lățimea totală a turnului fiind de 4,7 m. Lățimea zidului este de 1,40 m la exterior, 1,2 m pe latura de est și 0,9 m pe latura de sud. Pe latura sa de est a avut doi contraforți. Cea din partea sudică era de 0,3 x 1 m, iar cel nordic era de 0,2 x 0,9 m. Contraforții de pe latura opusă al turnului estic susțineau pasarela peste calea de acces. Turnul de est este iregular, lungimea de pe latura vestică fiind de 6,2 m, iar pe latura estică de 5,9 m, lățimea totală este de 4,7 m. Lățimea zidului nordic este de 1,4 m, cea vestică este 1 m, cea estică 0,9-1 m și cea sudică 0,85 m. Pe partea de vest se pot observa cei doi contraforți cea sudică este de 0,3 x 1,4 m, iar cel nordic de 0,3 x 1 m. Cele două contraforți nu sunt poziționate vizavi de cele de la turnul vestic, dar poarta era amplasată pe linia contraforților exteriori. Datorită eroziunii, dimensiunile inițiale ale turnurilor au fost alterate. S-a constatat că înainte de construcția turnurilor, zidurile castrului mergeau până la drum. Urmele acestuia au fost găsite și în interiorul turnurilor. Pe baza inscripției de construcție castrul de piatră a fost construit în anul 149 d.Hr. dar fără turnuri. Acestea din urmă au fost edificate abia în decursul unor reparații de la începutul sec. al III-lea, în timpul lui Caracalla. Poarta a fost blocată pe la mijlocul secolului al III-lea cu un zid aliniat cu latura sudică a contraforților nordici, lățimea acestuia a fost 0,6 m. Lipsa pietrelor de pe capătul vestic ar putea indica o poartă pietonală. Lățimea drumului via principalis era de 3,4 m, nivelul de călcare format din pietriș de râu a putut fi observat doar în apropierea zidurilor. Ambelor faze de piatră aparțineau șanțuri defensive, șanțul fazei din prima jumătate a sec. al III-lea era amplasat cu 1,5 m în afara celui precedent. Șanțul castrului de pământ era și mai aproape de zidul de incintă, extinzându-se parțial sub acesta și sub turnurile porților, drept urmare nu am avut modalitatea de a-l cerceta. Ambele șanțuri au fost îngustate și săpate la o adâncime mai mică pe sectorul drumului pentru a facilita accesul spre castru. Nu au fost descoperite gropi de par care să indice prezența unui pod. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:

În anul 2023, săpăturile de la fortul roman de la Inlăceni s-au concentrat pe cercetarea porții principalis dextra. Săpăturile au adus noi informații despre cronologia fazelor și dimensiunile structurii. Zidul fortului din prima fază de piatră a fost construit parțial pe șanțul fazei anterioare din lemn. Construirea primei faze de piatră a fost datată în anul 149, pe baza unei inscripții descoperite în campania anterioară. Turnurile porții, construite parțial peste zidul primei faze de piatră, sunt datate la începutul secolului al III-lea. În jurul mijlocului secolului al III-lea, poarta a fost blocată cu un zid cu fundație uscată, lăsând doar un pasaj îngust pentru pietoni prin poartă.

Abstract [EN]:
In 2023 the excavations at the Roman fort at Inlăceni focused on the research of the porta principalis dextra. The excavations shed light on the chronology of the phases and the dimensions of the structure. The first stone phase fort wall was built partially on the ditch of the earlier timber phase. The building of the first stone phase was dated to 149, based on an inscription discovered in the previous campaign. The gate towers, built partially over the wall of the first stone phase are dated to the beginning of the 3rd century. Around the middle of the 3rd century the gate was blocked with a wall with dry foundation, leaving only a narrow pedestrian passage through the gate.
Bibliografie:
1. Komp, R. (2017). Preliminary Field Report on a Geomagnetic Survey of a Roman Auxiliary Camp in the Community of Inlăceni/Énlaka, Romania, 17.10. - 20.10.2016. Ephemeris Napocensis, 24, 249–258.
2. Visy, Zs. (2017). Inlăceni/Énlaka during the Roman period. Ephemeris Napocensis, 24, 229–248.
3. Visy, Zs. (2020). Preliminary Report about the Investigation in the Énlaka/Inlăceni castellum in 2019. Angvstia, 24, 101–117.
4. Visy, Zs. (2021). The Castellum at Inlăceni/Énlaka and the Eastern Limes of Dacia. Angvstia, 25, 117–140.
5. Visy, Zs. (2022). A Cohors VIII Raetorum újabb felirata Énlakáról. In: Kovács, P., & Szabó, Á. (Eds.), Studia Epigraphica Pannonica XIII (pp. 119–126). Budapesta.
6. Visy, Zs. (2022). Kutatások az énlaki (Inlăceni) castellumban. Archaeologiai Értesítő, 147(1), 145–154.
7. Visy, Zs., Sidó, K., Visy-Késmárky, R., Ábrahám, B., & Göblyös, S. (2023). Inlăceni, com. Atid, jud. Harghita. Punct: castrul roman Vár / Cetate. In: Cronica Cercetărilor Arheologice din România - campania 2022, p. 149–155. Târgoviște.