Isaccea | Comuna: Oraș Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Isaccea, jud. Tulcea, [Noviodunum] Punct: Cetate, Cercetări magnetometrice
Raport ID:
7103
Anul cercetarii:
Perioade:
Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
La Tène; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca romano-bizantină; Epoca bizantină; Epoca medievală mijlocie; Epoca medievală târzie; Epoca modernă;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Aşezare civilă; Locuire militară; Fortificaţii; Necropolă; Necropolă plană; Necropolă tumulară;
Cod RAN:
| 159696.05 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Oraș Isaccea
Localitate:
Isaccea
Punct:
Cetate
Localizare:
| 159696.05 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Stănică | Aurel | responsabil | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Livanov | Olivier | participant | Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării |
| Tătaru | Adrian Gabriel | participant | Institutul Geologic al României |
Raport:
În perspectiva extinderii investigațiilor arheologice la SV/SSV de Cetate, au fost realizate cercetări magnetometrice în perimetre despre care avem date cu privire la unele descoperiri întâmplătoare. Au fost înregistrate rezultate încurajatoare pentru perimetrul cercetat în campaniile anterioare. Astfel, măsurătorile magnetometrice din anul 2023, au reprezentat o extindere a perimetrul cartat în campaniile precedente. De asemenea, s-a avut în vedere un nou perimetru la cca. 250 m SE de cetate, la sud de punctul Lutărie 1. Contextul Cercetările magnetometrice din ultimii ani s-au concentrat pe un perimetru localizat în Așezarea Civilă, la Sud de Cariera lui Flam. În perimetrele cartate au fost înregistrate o serie de anomalii magnetice de amplitudine mică și medie, sugerând prezența unor structuri arheologice. Metoda aplicată Magnetometria este o tehnică geofizică folosită frecvent în investigațiile arheologice pentru a descoperi elemente și structuri îngropate fără a fi nevoie de săpătură. Această metodă măsoară variațiile proprietăților magnetice ale solului și poate ajuta la identificarea unor structuri arheologice, care prezintă proprietăți magnetice diferite. Magnetometrul utilizat măsoară variațiile câmpului magnetic al Pământului cauzate de diferențele de susceptibilitate magnetică din subsol. Investigațiile magnetometrice din campania anului 2023 au fost efectuate în perioada 29-31 mai și s-au realizat în două perimetre: primul este localizat în imediata vecinătate a perimetrelor investigate între anii 2021-2022, la cca. 400 - 500 m SV - SSV de latura sudică a cetății Noviodunum (Pl. XVI, Perimetrul 1), iar al doilea perimetru este localizat la 250 m SE de aceeași latură a cetății (Pl. XVI, Perimetrul 2), la sud de punctul Lutărie 1. Ariile cartate au fost de 6200 m2 pentru primul perimetru (ajungându-se la un total de cca. 25.000 m2 pentru zona sud vestică cartată între anii 2021-2023) și de 3000 m2 pentru cel de-al doilea. Mai trebuie menționat că în campania din anul 2023, pentru anomalia identificată a fi de origine arheologică (notată cu M01 conform)[1], înregistrată anterior în 2021, a fost realizată o cercetare magnetometrică mai detaliată. Anomalia a fost investigată magnetometric într-o o rețea rectangulară de 50 × 50 cm, pe o suprafață de 300 m2 (Pl. XVI, Perimetrul 3) ce a inclus parțial și anomalia identificată ca drum roman în 2021 (notată cu D01)[2]. Aparatura utilizată și metodologie Pentru lucrările de teren efectuate în Campania 2023, a fost utilizat un magnetometru în configurație de gradiometru, GEM Systems GSM-19G. Magnetometrul (gradiometrul) a măsurat cu doi senzori amplasați la 100 cm unul de altul, pe verticală, la 60 cm de sol. În cele două perimetre s-a optat ca măsurătorile să se realizeze pe profile distanțate la 1 m, orientate aproximativ NE-SV. Măsurarea datelor magnetometrice pe profile s-a făcut continuu, magnetometrul înregistrând două valori pe secundă. Cum pe teritoriului sitului arheologic există multe zone cu perturbații de natură magnetică de origine antropică contemporană (stâlpi de înaltă tensiune, conducte îngropate, garduri de plasă, locuințe, grajduri etc.) care pot să afecteze desfășurarea în condiții optime a măsurătorilor geomagnetice, perimetrele propuse pentru 2023 au ținut cont și de acest aspect. Cea mai evidentă dintre aceste surse de perturbații magnetice este rețeaua de înaltă tensiune, situată la cca. 120 metri de latura estică a cetății Noviodunum și care se direcționează către SE, fiind localizată destul de aproape de cele două perimetre investigate. Pentru ca măsurătorile geomagnetice să nu fie periclitate de rețeaua de înaltă tensiune, perimetrele de lucru au fost delimitate astfel încât să nu se afle în aria de influență a acesteia. Prelucrarea și interpretarea datelor În urma măsurătorilor geomagnetice în cele trei perimetre prospectate în anul 2023, au fost realizate hărți ale gradientului magnetic vertical care sunt redate în Pl. XVII-XIX. Pentru continuitate, notațiile anomaliilor magnetice identificate în anii anteriori au fost păstrate. Anomaliile magnetice au fost catalogate în mai multe categorii, în funcție de intensitate și distribuție spațială. În consecință, anomaliile majore au fost notate cu „M”, anomaliile rectilinii de minim magnetic, corespunzătoare drumurilor de piatră cu „D”, anomaliile relativ punctuale, fără răspândire cu „A”, anomaliile cu răspândire medie, notate cu „P” și anomaliile produse de obiecte metalice cu „R”. Măsurătorile efectuate în Perimetrul 1 sunt redate în Pl. XVII. Aici au fost identificate trei anomalii magnetice majore, notate cu M11, M12 și M13. Pe lângă acestea pe harta gradientului vertical mai apar anomaliile P14, A14 și R04. Anomalia majoră M11 este răspândită pe o suprafață de cca. 250 m2 în nord-estul Perimetrului 1, aici existând alternanțe de minime și maxime magnetice cuprinse între -13 și 51 nT/m, valori care sugerează o apartenență arheologică. Anomalia M12 este de asemenea destul de evidentă și răspândită, prezentând valori ale maximelor și minimelor magnetice cuprinse între -76 și 86 nT/m pe o arie de cca. 180 m2 în estul perimetrului. Cum anomalia M12 este localizată foarte aproape de M11 este foarte probabil ca aici să existe o continuitate spațială a unor posibile structuri de natură arheologică. Relativ în centrul Perimetrului 1 se conturează anomalia majoră M13 cu valori ale gradientului magnetic vertical cuprinse între -76 și 105 nT/m. Aceasta este răspândită neuniform pe o suprafață de cca. 150 m2, prezentând două zone de polaritate magnetică (cu minime și maxime) în partea sa central-estică și o zonă cu minime magnetice răspândite în partea vestică și central nordică a anomaliei. Aceste minime magnetice pot indica prezența unor structuri din calcar care împreună cu cele două zone cu polaritate magnetică de intensitate mică-medie (cărămizi, sector ars?) ar putea profila o structură arheologică. O anomalie slabă (-11 și 12 nT/m) dar destul de răspândită (anomalia P14, cca. 130 m2) se poate detecta în sudul Perimetrului 1. Fiind situată la marginea perimetrului este posibil ca această anomalie să se extindă mai la sud, ceea ce face ca această zonă să fie fără îndoială cercetată în campaniile viitoare. Anomalia A14 (-97 și 40 nT/m, cu o răspândire de cca. 30-35 m2), la fel ca și anomalia anterioară este situată la marginea sudică a perimetrului fiind plauzibilă o continuare a acesteia către sud. Între A14 și M12 apare o anomalie magnetică relativ punctuală, foarte puternică ca intensitate (între -40 și -341 nT/m, de cca. 10 m2, notată cu R04). Valorile ridicate ale gradientului magnetic vertical indică prezența unui obiect metalic cel mai probabil de origine recentă. Toate anomaliile magnetice cu o posibilă origine arheologică identificate în Perimetrul 1 prezintă valori mici spre medii ale gradientului magnetic vertical cu maxime care foarte rar depășesc 100 nT/m. Atunci când o anomalie prezintă valori foarte ridicate ale gradientului magnetic vertical, originea arheologică a acesteia poate fi exclusă așa cum este cazul și anomaliei R04, descrisă în alineatul anterior. În Pl. XVIII este reprezentat harta gradientului magnetic vertical pentru Perimetrul 2. Aici au fost evidențiate mai multe anomalii, notate cu M14, R05, P15, P16, P17, P18, A15 și A16. Anomalia majoră M14, răspândită pe cca. 190 m2 și situată în partea nord-estică a Perimetrului 2, prezintă valori ale gradientului magnetic vertical cuprins între -22 și 25 nT/m. După valorile mici ale gradientului putem presupune existența unei structuri arheologice. În partea estică a perimetrului se conturează două anomalii notate cu P15 și P16. Anomalia P15 este situată la marginea perimetrului pe o suprafață de cca. 25 m2 și este compusă din trei anomalii de minim magnetic situate aproximativ pe aceeași direcție (NE-SV). Valorile minime ale gradientului magnetic pentru aceste mici anomalii sunt de -8, -28 și -10 nT/m sugerând limita unei anomalii magnetice mai răspândite. Deoarece nu au fost identificate și maximele magnetice care se asociază, este recomandat ca investigațiile ulterioare să include sondaje pentru posibila structură arheologică. Puțin mai la nord se conturează anomalia P16 pe o suprafață de cca. 30 m2 cu valori ale gradientului magnetic cuprins între -17 și 135 nT/m. Dintre toate anomaliile cu o posibilă origine arheologică identificate în toate cele trei perimetre cercetate, P16 prezintă cel mai mare maxim magnetic. Chiar dacă valorile gradientului magnetic nu sugerează o apartenență exclusiv recentă, dar ținând cont de ambiguitatea interpretării în magnetometrie, trebuie să fim mai rezervați cu privire la interpretarea datelor. Anomalia P17 se întâlnește în partea central-estică a perimetrului, foarte aproape de P16. Este răspândită pe aproximativ 20 m2 cu valori ale gradientului magnetic cuprins între -13 și 6 nT/m. Valorile mici ale gradientului denotă prezența unui corp de mici dimensiuni cu slabe proprietăți magnetice. Proveniența arheologică a acestui corp este foarte posibilă. În vestul perimetrului este localizată anomalia P18, răspândită pe o suprafață de cca. 20 m2, cu valori ale gradientului magnetic vertical cuprins între -16 și 70 nT/m. Valorile relativ mici ale gradientului magnetic presupune o afiliere arheologică. În partea sudică a perimetrului, marginal, cercetarea geomagnetică a evidențiat doar o anomalie restrânsă spațial (A15) de minim magnetic (-15 nT/m), fără a reliefa și maximul magnetic. Este de presupus că în prelungirea către sud a acestui minim magnetic, anomalia poate fi mai larg răspândită. Ca și în cazul anomaliilor marginale identificate în acest perimetru, se impune și în acest caz o cercetare mai amănunțită. În partea marginală de sud-vest, este prezentă o anomalie relativ punctuală (A16), cu valori scăzute ale gradientului magnetic vertical (între -15 și 8 nT/m). Este destul de devreme să ne pronunțăm în legătură cu originea acesteia până la noi investigații suplimentare. Am lăsat pentru final ca și termen de comparație, anomalia R05, răspândită pe o suprafață de cca. 35 m2 cu un interval de valori ale gradientului magnetic vertical cuprins între -68 și 551 nT/m. Este incontestabil faptul că valorile foarte ridicate ale gradientului denotă un obiect metalic, originea acestuia rămânând încă incertă. Planșa XIX redă rezultatul măsurătorilor efectuate în Perimetrul 3. Aici au fost înregistrate anomaliile M01, M01a și D01. Anomalia M01 este evidențiată prin valori relativ mici ale gradientului magnetic (între -11 și 30 nT/m), corespunzând unei amprente magnetice de origine arheologică. Anomalia D01 (cu un minim magnetic de -6 nT/m) a fost consemnată marginal în partea de sud-vest a Perimetrului 3. Trebuie să menționăm că aceste două anomalii au fost descrise anterior în raportul publicat în anul 2023[3], iar măsurătorile geomagnetice efectuate în anul 2023, le-au conturat la o rezoluție mai bună decât cele realizate în 2021. În partea sud-estică a perimetrului apare o anomalie slabă de maxim, notată cu M01a, care pare să aibă continuitate de formă cu M01. Chiar dacă valorile gradientului magnetic vertical sunt mici (valoarea maximă este de 7 nT/m), în acest context se poate vorbi de o origine arheologică. În urma măsurătorilor geomagnetice din 2023, a ieșit în evidență în zona anomaliei M01 (posibil cuptor), o zonă slabă de maxim (cca. 6 nT/m, vezi săgețile roșii conform Pl. XIX) care se extinde aproximativ paralel cu anomalia D01 (posibil drum). Cum drumurile romane prezentau șanțuri laterale, este posibil ca materialul magnetic provenit de la cuptor (fragmente de cenușă, ceramică) să fi fost transportate de acest șanț atunci când era umplut cu apă (de la ploi). Concluzii Metoda geomagnetică este recomandată în cercetările interdisciplinare cu aplicație în arheologie deoarece este o metodă non-distructivă, datele se colectează rapid în condiții de teren și se pot obține informații la o rezoluție bună. Neavând variații de litologie, zona investigată magnetometric este constantă geologic, neinfluențând investigațiile geomagnetice. Se poate spune că măsurătorile geomagnetice întreprinse în campanile anilor 2021, 2022 și 2023 s-au pretat cu succes condițiilor sitului de la Noviodunum, identificându-se destule variații de câmp magnetic cu potențial arheologic. Anomaliile magnetice evidențiate prezintă valori mici sau medii ale gradientului magnetic vertical, ceea ce poate desemna prezența unor structuri arheologice. În părțile marginale ale perimetrelor investigate au fost delimitate câteva anomalii care încă sunt incerte ceea ce în mod clar va necesita o continuare a cercetărilor pentru conturarea pe deplin a anomaliilor depistate. Campania viitoare de prospecțiuni geomagnetice va ține cont de rezultatele campaniilor anterioare, de prezența vestigiilor arheologice, dar și de sursele de zgomot magnetic. Mai trebuie menționat că situl arheologic Noviodunum a fost rar investigat geofizic, iar campanile de investigații geomagnetice întreprinse în ultimii ani pot aduce informații suplimentare cercetărilor arheologice din zonă. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Campania din 2022 s-a concentrat pe mai multe obiective incluse în proiectul de cercetare. Astfel, cercetarea arheologică sistematică a fost continuată în perimetrul fortificațiilor romane târzii și bizantine mijlocii, precum și în așezarea civilă; cercetările la incinta nordică au fost reluate, evidențiindu-se traseele zidurilor acestei incinte. De asemenea, au fost continuate investigațiile în așezarea civilă sudică, prin cercetări geofizice ale unor perimetre cu mare potențial. Colectivul sitului a desfășurat și o serie de activități de promovare a sitului, precum Zilele Europene ale Arheologiei (16-17 iunie), activități educative și ateliere, construirea depozitului sitului și conservarea primară a monumentelor descoperite. În cazul incintei nordice, în campania de cercetare din 2023, pentru a verifica dacă există structuri similare (stâlpi) la est de Turnul de Colț (TI), a fost trasată o secțiune de 10 x 2 m, în continuarea stâlpului nr. 5. Secțiunea este orientată NV-SE, paralel cu malul Dunării. Săpătura a continuat prin îndepărtarea stratului de aluviuni până la adâncimea de -1 m. A fost înregistrat un material ceramic bogat, aparținând unor vase deschise folosite pentru încălzit/gătit (vase tip oală), lămpi (tip tavă) și amfore bizantine de tip 2 (piriforme cu gât) și tip 3 (amfore piriforme cu vârfuri înălțate). Fragmentele ceramice care aparțin ceramicii de bucătărie se remarcă printr-o pastă nisipoasă, grosieră, cu urme de ardere secundară. Tipologic, fragmentele descoperite în straturile aluvionare provin din oale și lămpi deschise (tip tavă). Surprinzător, nu au fost identificate vase pentru depozitarea și servirea lichidelor. Numărul mare de fragmente aparținând amforelor ne ajută să datați depunerile aluvionare și să tragem o serie de concluzii privind ultima etapă de utilizare a incintei nordice. Descoperirea acestor fragmente de amfore în perimetrul presupus al portului comercial al Isaccea - Noviodunum completează tabloul acestor descoperiri, dar sugerează, în același timp, un comerț intens, în care centrul dunărean era implicat în ultimele două decenii ale secolului al XI-lea și în prima jumătate a secolului al XII-lea. Cercetările au documentat și alte două situații. În zona edificiului 22, a fost identificat un element arhitectural, integrat în zidurile acestei construcții. Pentru înregistrarea topografică a porții de acces spre/dinspre Dunăre, a fost degajată latura vestică. Creșterea nivelului apei pe Dunăre a oprit continuarea cercetărilor în secțiunea finalizată. În cazul Curtinei 1, au fost continuate investigațiile în zona nou creată (care include perimetrul situat între Turnul de Colț și Turnul A). Cercetarea pe teren s-a concentrat și pe terenurile deținute de S.C. Fruvinis S.A., fiind cartografiate segmente ale necropolei romane timpurii (morminte de incinerație), un posibil drum sau nuclee rezidențiale din hinterlandul cetății Noviodunum.
Abstract [EN]:
The 2022 campaign focused on a number of objectives, which are included in the research project. Thus, the systematic archaeological research was continued in the perimeter of the late Roman and mid-Byzantine fortifications and in the civil settlement, the research at the North Precinct was resumed, the paths of the walls of the Northern Enclosure were highlighted. The investigations also continued in the Southern Civil Settlement, by the geophysical research of some perimeters with great potential. A series of activities to promote the site, such as the European Days of Archaeology (June 16th, 17th), educational activities and workshops, the construction of the site's warehouse and the primary conservation of the discovered monuments, were carried out by the site's collective.
In the case of the Northern Precinct, in the 2023 research campaign, to check if there are similar structures (pillars) east of the Corner Tower (TI), a 10 x 2 m section was drawn, in continuation of pillar no. 5. The drilling is oriented NW-SE, parallel to the Danube bank. The excavation continued by removing the alluvium layer down to -1 m. A rich ceramic material was recorded, belonging to open vessels used for heating/cooking (jar vessels), lamps (tray type) and Byzantine amphorae type 2 (pyriform with collar) and type 3 (pyriform amphorae with raised tops).
The ceramic fragments that belong to the kitchen ceramics are distinguished by a sandy, coarse paste with traces of secondary firing. Typologically, fragments discovered in the alluvial layers come from jar pots and open lamps (tray). Surprisingly, we do not have vessels for storing and serving liquids.
The large number of fragments belonging to the amphorae helps us to date the alluvial deposits, as well as to a series of conclusions regarding the last stage of operation of the northern precinct.
The discovery of these fragments of amphorae in the supposed perimeter of the commercial port of Isaccea - Noviodunum, completes the picture of these discoveries, but at the same time suggests an intense trade in which the Danube centre was involved in the last two decades of the century. XI and the first half of the century. XII. Research has also documented two other situations. In the area of edifice 22, an architectural element was identified, which was integrated into the walls of this construction. For the topographical registration of the access gate to/from the Danube, the western side was cleared. The increase in the water level on the Danube stopped the continuation of research in the completed section.
In the case of Curtina 1, the investigations in the newly created area (which includes the perimeter located between the Corner Tower and Tower A) were continued. The field research also focused on the land areas owned by S.C. Fruvinis S.A., being mapped segments of the early Roman necropolis (incineration graves), a possible road or residential cores from the hinterland of the Noviodunum Citadel. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
[1]. Livanov, Tătaru 2023, p. 164.
[2]. Livanov, Tătaru 2023, p. 164.
[3]. Livanov, Tătaru 2023, 163-165.
[2]. Livanov, Tătaru 2023, p. 164.
[3]. Livanov, Tătaru 2023, 163-165.
Bibliografie:
1. Livanov, O., & Tătaru, A. (2023). Cercetări magnetometrice. Cronica Cercetărilor Arheologice din România, campania 2023, 163-165.