Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4331
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; La Tène; Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare urbană; Cetate; Fortificaţii; Structură de cult/religioasă;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanța
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Industria Materiilor Dure Animale - Sector Basilica Extra Muros
Toponim:
Histria
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Beldiman | Corneliu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
| Sztancs | Diana Maria | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Săpăturile arheologice efectuate în cursul anului 2006 la Istria în sectorul Basilica extra muros de către un colectiv sub conducerea dr. Viorica Rusu-Bolindeţ (MNIT)1 au condus la recuperarea unui lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (IMDA). Acesta ne-a fost pus la dispoziţie pentru o analiză detaliată de către şefa sectorului respectiv, în vederea continuării studiului sistematic al artefactelor din MDA în provenienţă din sectorul respectiv al binecunoscutului sit vest-pontic. Piesele se păstrează în colecţiile MNIT, Cluj-Napoca. Adresăm şi cu această ocazie mulţumirile noastre dr. Viorica Rusu-Bolindeţ pentru colaborarea oferită cu deosebită amabilitate.
Artefactele analizate cu acest prilej fac parte din categoria uneltelor (respectiv, nicovale de os) şi formează un lot însumând 13 piese (N total = 13); ele au fost descoperite (după datele avute la dispoziţie) în contexte secundare, de abandon, în gropile şi din apropierea unor complexe (cuptoare) pentru reducerea minereului de fier, databile în sec. I-II A.D. Pentru detalii a se vedea datele din repertoriul inserat la finalul raportului. Pentru reperele metodologice ale analizei a se vedea articolele şi studiile recente2. Identificarea pieselor se face pe baza indicativului (provizoriu) compus din sigla sitului, anul descoperirii, sigla sectorului şi numărul de ordine (exemplu: HST/2006-BEM 3). Au fost utilizate datele analizei exhaustive a pieselor în microscopie optică de mică putere (măriri 4x - 40x); menţionăm şi faptul că s-a constituit, cu această ocazie, o bază de date imagistice (circa 300 imagini macroscopice şi microscopice digitale, cu toate coordonatele necesare), prima de acest gen realizată în România pentru un lot de artefacte aparţinând IMDA.
Desemnate cu termenul de „nicovale", fixate într-un suport de lemn special, pe un banc de lucru, piesele analizate erau utilizate la fasonarea secerilor de fier, respectiv dinţarea, prin percuţie indirectă, a părţii lor active (a tăişului) - amenajare iniţială sau reparare/reamenajare. După numărul feţelor (părţilor active) putem distinge subtipurile: cu o parte activă (N = 5); cu trei părţi active (N = 1); cu patru părţi active (N = 2); materie primă (N = 5). Aceste subtipuri reflectă, desigur, stadiul utilizării artefactelor.
Piesele analizate sunt realizate pe metapodii epifizate de vită (Bos taurus); au fost obţinute prin cioplirea razantă, intensă şi precisă, a uneia sau mai multor feţe anatomice ale metapodului, abraziune şi raclaj, în scopul obţinerii unei suprafeţe centrale plane sau convexe; urmele de utilizare au fost produse prin amenajarea dinţilor, lungi de 2-3 mm, prin „crestarea" oblică a tăişului de pe curbura interioară a lamei secerii prin percuţie indirectă, utilizându-se o dăltiţă sau dorn (poanson) de fier, probabil cu secţiunea triunghiulară şi un ciocan cu partea activă îngustă. Şirurile rectilinii sau uşor curbe de alveole (impresiuni) triunghiulare alungite, lungi în medie de cca. 1-2 mm, dispuse transversal sau oblic faţă de axul longitudinal al nicovalei, rezultă prin operaţia de percuţie cu ajutorul dăltiţei. Acoperirea întregii suprafeţe a nicovalei cu şiruri de alveole impunea fie amenajarea şi utilizarea unei alte suprafeţe a nicovalei (se ajungea, astfel, ca o piesă să aibă maximum patru feţe active, corespunzând celor patru feţe anatomice, amenajate şi utilizate succesiv), fie reamenajarea suprafeţei deja utilizate prin cioplire, abraziune şi raclaj cu unelte metalice, ca în etapa iniţială. Subţierea ţesutului compact al metapodului datorită reamenajărilor repetate facilita fracturarea artefactelor la nivelul părţii meziale, datorită forţei de impact şi presiunii mari aplicate în timpul folosirii; în acest caz, piesa era abandonată sau, dacă lungimea sa păstrată permitea, ea se folosea în continuare.
Analogiile cunoscute din literatura avută la dispoziţie, datate în epoca elenistică şi descoperite în cetăţile greceşti din Bazinul Mării Negre (Olbia, Neapolis, Thanagoria), ca şi cele datate între sec. X - XVIII, cunoscute în situri din Bazinul Mediteranean (Nul Africii, Portugalia, Spania, Franţa) sunt identice sau foarte apropiate morfologic de cele descoperite la HST-BEM şi au avut rolul de nicovale pentru dinţarea tăişului secerilor. Reconstituirea exactă a etapelor de fabricare şi utilizare a recurs, în egală măsură, la date etnografice şi studii experimentale3.
Lotul artefactelor IMDA din sectorul Basilica extra muros analizat cu acest prilej contribuie, în mod specific, la completarea repertoriului descoperirilor şi a datelor referitoare la activităţile complexe aferente etapei de locuire din sec. I-II A.D. de la Istria, prin documentarea existenţei probabile a unuia sau mai multor ateliere de prelucrare a materiilor dure animale, ca şi a atelierelor de fierărie în care se produceau şi reparau seceri. Analiza nicovalelor de os (piese relativ rare, nestudiate sistematic până acum - ne referim la cele provenind din siturile pontice) atinge o problematică unică şi complexă privind tehnologia antică şi interferenţa diverselor tipuri de industrii - în cazul dat, cea a fierului şi cea a materiilor dure animale).
Repertoriul, inserat în continuare, etalează datele extensive relative la piesele analizate (context, descriere, morfometrie).
HST/2006-BEM 1 - S I Caroul 1 -1,40 - 1,65 m Nr. inv. 1 Profilul V Din umplutura cuptorului nr. 1 - Nicovală quadruplă pe metapod; metapod fragmentar, lipseşte partea mezio-proximală, fracturată în vechime; partea activă amenajată pe cele patru feţe; materia primă: metapod de vită (Bos taurus); fasonare: PD/C razantă pe toate feţele; urme de utilizare: impresiuni de cca 1 mm, de formă triunghiulară, realizate prin PI cu o unealtă metalică, ordonate în şiruri rectilinii şi uşor curbe, dispuse transversal şi oblic; L tot. 115; LPA 70-90.
HST/2006-BEM 2 - S I Caroul 1 -2,60 m La îndreptarea profilului S din umplutura cuptorului nr. 2 Nr. inv. 2 - Nicovală simplă pe metapod; metapod fragmentar, lipseşte partea distală, fracturată în vechime; partea activă amenajată pe faţa posterioară; materia primă: metapod de vită (Bos taurus); fasonare: PD/C razantă pe faţa posterioară; urme de utilizare: impresiuni de cca 1 mm, de formă triunghiulară, realizate prin PI cu o unealtă metalică, ordonate în şiruri rectilinii şi uşor curbe, dispuse transversal şi oblic; L 165; LPA 135.
HST/2006-BEM 3 - S I Caroul 5 -2,25 - 2,30 m La îndreptarea profilului S - din umplutura cuptorului nr. 8 Nr. inv. 3 - Metapod; materie primă; fragmentar, lipseşte partea proximală, fracturată în vechime; cioplire razantă superficială la nivelul epifizei distale pe faţa anterioară; L 177.
HST/2006-BEM 4 - S I Caroul 5 -2,15 - 2,30 m La îndreptarea profilului S din umplutura cuptorului nr. 15, aflat la E de cuptorul nr. 8 Nr. inv. 4 - Nicovală simplă pe metapod; metapod întreg; partea activă amenajată pe faţa posterioară; materia primă: metapod de vită (Bos taurus); fasonare: PD/C razantă pe faţa posterioară; urme de utilizare: impresiuni de cca 1 mm, de formă triunghiulară, realizate prin PI cu o unealtă metalică, ordonate în şiruri rectilinii şi uşor curbe, dispuse transversal şi oblic; L 200; LPA 125.
HST/2006-BEM 5 - S I Caroul 7 -1,40 m Deasupra dalelor piaţetei din faza I C Nr. inv. 5 - Metapod; materie primă; întreg; fără urme de prelucrare; L tot. 210.
HST/2006-BEM 6 - S I Caroul 1 -2,45 m Colţul extrem SE al secţiunii S I, lângă profilul S probabil umplutura cuptorului nr. 3 Nr. inv. 6 - Metapod; materie primă; întreg; pe feţele principale urme de impact transversale şi oblice superficiale suprapuse; L tot. 170.
HST/2006-BEM 7 - S I Caroul 1 -2,45 m Colţul extrem SE al secţiunii S I, lângă profilul S probabil umplutura cuptorului nr. 3 Nr. inv. 6 - Nicovală simplă pe metapod; metapod fragmentar, lipseşte partea distală, fracturată în vechime; partea activă amenajată pe faţa posterioară; materia primă: metapod de vită (Bos taurus); fasonare: PD/C razantă pe faţa posterioară; urme de utilizare: impresiuni de cca 1 mm, de formă triunghiulară, realizate prin PI cu o unealtă metalică, ordonate în şiruri rectilinii şi uşor curbe, dispuse transversal şi oblic; L 130; LPA 85.
HST/2006-BEM 8 - S I Caroul 5 -2,10 m La îndreptarea profilului S - din umplutura cuptorului nr. 8 Nr. inv. 7 - Metapod; materie primă; întreg; fără urme de prelucrare; L tot. 183.
HST/2006-BEM 9 - S I Caroul 5 -2,10 m La îndreptarea profilului S - din umplutura cuptorului nr. 8 Nr. inv. 7 - Nicovală simplă pe metapod; metapod fragmentar, lipseşte partea distală, fracturată în vechime; partea activă amenajată pe faţa posterioară; materia primă: metapod de vită (Bos taurus); fasonare: PD/C razantă pe faţa posterioară; urme de utilizare: impresiuni de cca 1 mm, de formă triunghiulară, realizate prin PI cu o unealtă metalică, ordonate în şiruri rectilinii şi uşor curbe, dispuse transversal şi oblic; reamenajare prin raclaj axial; L 175; LPA 115.
HST/2006-BEM 10 - S I Caroul 5 -2,52 - 2,60 m Din stratul de bază al cuptorului 8, la curăţarea profilului S; Nr. inv. 14 - Nicovală simplă pe metapod; metapod întreg; partea activă amenajată pe faţa posterioară; materia primă: metapod de vită (Bos taurus); fasonare: PD/C razantă pe faţa posterioară; urme de utilizare: impresiuni de cca 1 mm, de formă triunghiulară, realizate prin PI cu o unealtă metalică, ordonate în şiruri rectilinii şi uşor curbe, dispuse transversal şi oblic; L tot. 190; LPA 105.
HST/2006-BEM 11 - S I Caroul 5 -2,15 - 2,30 m Din umplutura cuptorului nr. 8 Nr. inv. 12 - Nicovală triplă pe metapod; metapod fragmentar, lipseşte partea distală, fracturată în vechime; partea activă amenajată pe faţa posterioară; materia primă: metapod de vită (Bos taurus); fasonare: PD/C razantă pe faţa posterioară; urme de utilizare: impresiuni de cca 1 mm, de formă triunghiulară, realizate prin PI cu o unealtă metalică, ordonate în şiruri rectilinii şi uşor curbe, dispuse transversal şi oblic; L 137; LPA 50-115.
HST/2006-BEM 12 - S I Caroul 1 -1,75 - 1,90 m La îndreptarea profilului V, colţul de SV al secţiunii - din umplutura cuptorului nr. 1 Nr. inv. 15 - Metapod; materie primă; întreg; urme de impact transversale superficiale pe feţele principale; cioplire razantă superficială la nivelul epifizei distale; L tot. 230.
HST/2006-BEM 13 - S I Caroul 4 -2,80 m În exteriorul zidului orientat NE-SV, din pământul căzut din profilul S al clădirii porticului spre N Nr. inv. 19 - Nicovală quadruplă pe metapod; metapod fragmentar, lipsesc partea mezială şi partea distală, fracturate în vechime; partea activă amenajată pe toate feţele; materia primă: metapod de vită (Bos taurus); fasonare: PD/C razantă pe faţa posterioară; urme de utilizare: impresiuni de cca 1 mm, de formă triunghiulară, realizate prin PI cu o unealtă metalică, ordonate în şiruri rectilinii şi uşor curbe, dispuse transversal şi oblic; L 75; LPA 15-45.
Abrevieri în text: inv. = inventar; L = lungimea; L tot. = lungimea totală; LPA = lungimea părţii active; MP = metapod; N = N; NE-SV = N-est - sud-vest; nr. = număr; PD/C = percuţie directă/cioplire; PI = percuţie indirectă; S = sud; S I = Secţiunea I; V = vest. [Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs]. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
[1]. 1. Rusu-Bolindeţ et alii 2007 - cu bibliografia.
2. Beldiman, Achim, Sztancs 2009; Beldiman, Rusu-Bolindeţ, Bădescu, Sztancs 2008a; Beldiman, Rusu-Bolindeţ, Bădescu, Sztancs 2008b; Beldiman, Rusu-Bolindeţ, Sztancs 2007; Beldiman, Sztancs 2009; Beldiman, Sztancs, Rusu-Bolindeţ, Achim, Elefterescu, Bădescu 2009.
3. Beldiman, Sztancs 2009; Beldiman, Sztancs, Rusu-Bolindeţ, Achim, Elefterescu, Bădescu 2009 - cu bibliografia.
2. Beldiman, Achim, Sztancs 2009; Beldiman, Rusu-Bolindeţ, Bădescu, Sztancs 2008a; Beldiman, Rusu-Bolindeţ, Bădescu, Sztancs 2008b; Beldiman, Rusu-Bolindeţ, Sztancs 2007; Beldiman, Sztancs 2009; Beldiman, Sztancs, Rusu-Bolindeţ, Achim, Elefterescu, Bădescu 2009.
3. Beldiman, Sztancs 2009; Beldiman, Sztancs, Rusu-Bolindeţ, Achim, Elefterescu, Bădescu 2009 - cu bibliografia.
Bibliografie: