Jimbor | Comuna: Homorod | Judeţ: Braşov | Punct: Cetatea Jimbor | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Jimbor, com. Homorod, jud. Brașov, Punct: Cetatea Jimbor
Raport ID:
7266
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca medievală mijlocie; Modernă - Neprecizată;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 41266.04 |
Județ:
Brașov
Unitate administrativă:
Homorod
Localitate:
Jimbor
Punct:
Cetatea Jimbor
Localizare:
| 41266.04 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică preventivă
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Istrate Marcu | Daniela | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dobrotă | Sebastian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
În octombrie-noiembrie 2022 Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” a desfășurat lucrări de cercetare preventivă la Cetatea Jimbor (Fig.1), în contextul lucrărilor pregătitoare pentru proiectul „Reabilitare cetatea medievală Jimbor, comuna Homorod, jud. Brașov”. Așezată strategic pe drumul de la Rupea către secuime, cetatea este slab documentată. Prima ei mențiune certă datează din secolul XVII, dar terminația -burg (cetate) începe să apară în numele german al localității încă din secolul XV, sugerând începuturi mult mai timpurii. Cetatea nu a fost investigată arheologic anterior, astfel încât s-a elaborat un amplu proiect de cercetare, dar proiectul de reabilitare al ansamblului aflându-se încă în etapa studiilor de teren și a întocmirii documentației, din acesta au fost executate numai șase sondaje (Fig.2), după cum urmează: S.02 (1,6 x 1,4 m, adâncime 1,2 m), orientat nord – sud, pe exteriorul laturii de nord a incintei, în apropierea turnului de est al acesteia, în dreptul unei iregularități a structurii curtinei – s-a observat că fundația incintei este superficială, și că în acest punct s-a așezat pe un nivel compus în principal din piatră spartă, gros de peste jumătate de metru, la baza căruia se găsea mortar; S.14 (1,6 x 1,5 m, adâncime 1,1 m), pe exteriorul laturii de sud-est a incintei, în dreptul contrafortului de nord-est al intrării, pentru a stabili relația structurală a acestuia cu zidul de curtină – s-a constatat că zidăria celor două structuri este țesută și că ambele s-au așezat pe stânca nativă, la 0,5-0,8 m sub nivelul de călcare; S.15 (2 x 1,5 m, adâncime 1,6 m), orientat nord-vest – sud-est, pe exteriorul laturii de sud-est a incintei, în dreptul unei iregularități din apropierea extremității de est a acesteia, tradițional interpretată drept un contrafort, și ulterior prelungit către nord-est cu o casetă (1,5 x 0,5 m, adâncime 0,5 m) – s-a constatat că presupusul contrafort este o structură superficială, fără fundație, așezată pe un nivel masiv de dărâmătură, în care s-a conturat ruina grav afectată a unui zid (Z.01) ce pornea din incintă și cobora către pantă (Fig.3); sub dărâmătură au fost identificate fragmente ceramice medievale, singurele descoperiri atât de timpurii de la cetate, și s-a conturat o groapă (Cx.01) cu cărbune, cenușă și oase de animal, complex al cărui fund cobora până pe stâncă; S.17 (1,5 x 1,2 m, adâncime 1,0 m), orientat nord-est – sud-vest pe exteriorul colțului de nord-est al turnului de est al incintei – principala observație a fost că fundația turnului, ce cobora 0,7 m sub nivelul de călcare, a suprapus un nivel ars la roșu; S.18 (2 x 1,5 m, adâncime 2,6 m, cu extinderi de 2 x 0,5 m, adâncime 1,3 m, către nord-vest și de 2 x 1 m, adâncime 1,6 m, către sud-est), a fost singura unitate de cercetare deschisă în interiorul actualei incinte a cetății, imediat la vest de turnul de est, și a furnizat cea mai mare cantitate de observații: paralel cu incinta actuală (la 0,5 m față de fundație, respectiv la 1,1 m față de linia elevației), la 1,5 m sub nivelul de călcare, a fost identificată ruina un zid mai vechi decât ea (Z.03), păstrat pe o înălțime de 0,4 m și suprapus de ruina unui alt zid (Z.02), perpendicular pe incinta actuală, probabil parte a uneia din structurile dispărute ce au existat în interiorul acesteia (Fig.4); de asemenea s-a observat că turnul de est a fost adăugat incintei preexistente, a cărei fundație cobora 2,35 m sub nivelul de călcare, și că forma sa inițială, cel puțin la nivel de fundație, era diferită, probabil inițial având laturi și către curtea interioară, dar care au fost sistematic demantelate într-o epocă relativ recentă; materialele recuperate au fost fără excepție de factură modernă, umpluturile și nivelurile observate mai sus de nivelul de demolare al structurilor dispărute neputând fi databile dincolo de perioada secolelor XVIII-XIX; S.21 (1,5 x 1,6 m, adâncime 0,95 m) pe exteriorul laturii de nord-vest a incintei, în dreptul contrafortului dintre aceasta și latura de nord – a fost observată fundația curtinei, așezată cu talpa chiar în marginea râpei, la numai 0,4-0,5 m sub nivelul de călcare, parțial pe stânca nativă, parțial pe un nivel de pietriș steril foarte compact și s-a constatat că la nivel de fundație contrafortul nu se diferențiază de curtină, aceasta evazându-se (Fig.5). Cercetările arheologice desfășurate în 2022 la Cetatea Jimborului s-au confruntat în general cu lipsa de timp, instabilitatea structurală a zidurilor existente și cu dimensiuni ale săpăturii complet inadecvate pentru elucidarea situațiilor identificate. Aceste minusuri erau de altfel și de așteptat, cele șase sondaje fiind efectuate ca o etapă preliminară a unui mult mai amplu proiect de cercetare, cu scopul a obține o primă estimare științifică a acestui sit virgin din punct de vedere arheologic și a colecta date necesare elaborării urgente a unui foarte necesar proiect de restaurare a ansamblului. Apreciem că principalul rezultat științific a fost stabilirea faptului că actuala cetate a fost precedată de alte structuri, a căror conformație și datare vor putea fi probabil stabilite în cursul implementării propriu-zise a amplului proiect de cercetare arheologică a sitului.
Rezumat:
În 2022, au fost deschise șase secțiuni de sondaj arheologic la Cetatea Jimbor, un sit anterior neexplorat, în faza de pregătire a unui proiect de restaurare. Materialele descoperite au fost în mare parte din perioada modernă timpurie și modernă, deși au fost găsite și câteva fragmente de ceramică medievală. Săpăturile au relevat, de asemenea, ruinele a trei ziduri de piatră, dintre care unul este mai vechi decât cetatea actuală. Cercetările urmează să continue în paralel cu restaurarea monumentului.
Abstract [EN]:
In 2022 six archaeological trial trenches were opened at Jimbor Fortress, a previously unexplored site, in the preparation phase of a restauration project. The uncovered materials were mostly early modern and modern, although several sherds of medieval pottery were also found. The excavations also discovered the ruins of three stone walls, one of them older than the current fortress. The research is due to continue alongside the restoration of the monument.