Jurilovca | Comuna: Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Orgame / Argamum | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Jurilovca, com. Jurilovca, jud. Tulcea, Punct: Orgame / Argamum, Basilica I
Raport ID:
6905
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Hallstatt; Epoca greacă; Epoca arhaică; Epoca clasică; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca romano-bizantină; Epoca bizantină;
Tipuri de sit:
Structură de cult/religioasă; Necropolă; Biserică; Necropolă plană; Necropolă tumulară;
Cod RAN:
| 160653.02 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Jurilovca
Localitate:
Jurilovca
Punct:
Orgame / Argamum
Sector:
Basilica I
Localizare:
| 160653.02 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Nuţu | George | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Paraschiv | Dorel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Raport:
Zona de fractură a promontoriului nord-estic de la Capul Dolojman este cel mai expus segment din Argamum. În particular, zona Basilicii I este extrem de expusă eroziunii provocate de vânturi și diferenței de temperaturi care determină fracturarea conglomeratului de calcar care constituie atât substratul zonei, dar și principalul material de construcție folosit la Argamum. Acest edificiu religios cu dimensiuni modeste (20,60x7 m) a fost cercetat succesiv, între 1926-1932 de Paul Nicorescu și, ulterior, în anii ’70 de către Andrei Opaiț. În primul caz a fost realizat un releveu și au fost oferite o serie de observații privind planimetria și orizontul cronologic de funcționare al edificiului. Cercetările celui de al doilea autor au rămas inedite. În linii mari, cronologia edificiului a fost stabilită între sfârșitul sec. V și sfârșitul sec. VI p.Chr., cu cel puțin două faze de funcționare.
Absida este semicirculară, are raza de 2,80 m și este adosată zidului de incintă. Modificarea traseului acestuia pentru a proteja absida Basilicii I dovedește că cel puțin această zonă a edificiului nu a fost refăcută în perioada împăratului Justinian.
În campania acestuia a fost investigată zona centrală a absidei păstrată la nivelul primei asize de blocuri de calcar legate cu pământ. Astfel, în segmentul central al absidei, imediat după paramentul interior, au fost identificate trei blocuri de calcar decorate cu câte o cruce de tip grec flancată de literele Α și Ω. Primul dintre blocuri [BAS I/1001] este fasonat îngrijit și este dintr-un calcar gălbui (de Bașchioi?) care a permis realizarea unor incizii de calitate. Celelalte două blocuri [BAS I/1002-3], de asemenea din calcar, au forme neregulate și au fost fasonate sumar, piatra (calcar, de asemenea) fiind mai dură. Toate cele trei blochete au fost așezate direct pe stâncă, la baza fundației absidei și reprezintă o formă de consecratio a lăcașului de cult, probabil încă din prima fază de construcție, la sfârșitul sec. V p.Chr.