Măgura | Judeţ: Teleorman | Punct: Buduiasca, Teleor 003 | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
2015
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 153259.03 |
Județ:
Teleorman
Unitate administrativă:
Măgura
Localitate:
Măgura
Punct:
Buduiasca, Teleor 003
Localizare:
| 153259.03 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Thiessen | Laurens | participant | Instiuție Nedefinită |
| Lazăr | Alexandru Cătălin | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Apope | Ştefan | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Mirea | Pavel | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Zaharia | Pompilia | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Andreescu | Radian-Romus | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Bailey | Douglass | participant | School of History and Archaeology, Cardiff University - HISAR, UK |
| Mills | Steve | participant | School of History and Archaeology, Cardiff University - HISAR, UK |
| Stone | Nicki | participant | Sheffield University, UK |
| Moldoveanu | Katia | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Lucrările s-au desfăşurat în perioada august-septembrie 2002, iar obiectivele au fost: continuarea cercetării unor complexe apărute în campania anului trecut (B 3 şi B 5); cercetarea unui complex situat în partea de est a aşezării.
În vederea cercetării complexelor B 3 şi B 5 au fost deschise două sondaje (N şi S), în partea de vest a secţiunii S 8, cu păstrarea unui martor stratigrafic de 0,30 m. Acestea, având dimensiunile de 2,10 x 2,10 m, au fost împărţite în suprafeţe egale de 0,70 x 0,70 m.
Pentru obţinerea unor informaţii cât mai exacte despre tipul acestor complexe s-a efectuat o săpătură pe niveluri având grosimi între 5 şi 10 cm. În sondajul N, unde era de aşteptat a se identifica partea de vest a complexului B 3 (bordei Dudeşti, descoperit în campania trecută), a apărut groapa unui bordei medieval, ce a deranjat puternic nivelul neolitic. În sondajul S s-a săpat până la o adâncime de -1 m, fără a se ajunge pe nivelul complexului B 5 (bordei Starèevo-Criş).
În continuarea sondajului S 8, a fost deschis în partea de nord a acestuia, păstrându-se un martor stratigrafic de 0,50 m grosime, sondajul S 8a, cu dimensiunile de 9 x 1,50 m.
Sub nivelul arabil au apărut alte trei morminte (M 5, M 6, M 7) ce aparţin aceleiaşi necropole târzii (secolul al XVIII-lea) identificată în campania anului trecut. Până la -1,20 m au fost descoperite fragmente ceramice neolitice, geto-dace, medievale.
Sub această cotă până la adâncimea maximă de -2,55 m cât are sondajul au fost surprinse trei niveluri de locuire neolitică. Nivelul superior (nivel III, grosime cca. 0,60 m), cuprinde o locuinţă de suprafaţă, incendiată (L 1), şi o groapă (complex C 6) ce penetrează nivelul intermediar (nivel II, grosime cca. 0,40 cm).
În nivelul intermediar au fost identificate resturi ce aparţin probabil unei locuinţe de suprafaţă (complex C 2). Locuinţa suprapunea parţial sau în totalitate mai multe gropi (complexele C 1 C 4, C 5) din primul nivel de locuire (nivel I, grosime cca. 0,40 m), una dintre ele (C 1) parţial tăiată de o groapă târzie, similară cu cea din S 8.
Locuinţa L 1, aparţinând culturii Dudeşti, avea o lungime de 2,20 m şi o lăţime surprinsă de 1,30 m şi era orientată pe direcţia N - S. Se prezenta sub forma unor fragmente masive de chirpici ars, unele cu amprente de nuiele, altele făţuite, ce atingeau o grosime de până la 0,40 m. Numeroase fragmente ceramice, inclusiv vase sparte în loc, se aflau printre fragmentele de chirpici.
Decorul întâlnit pe vase tronconice, bitronconice sau capace, este reprezentat de linii incizate, spirale, împunsături, benzi haşurate în reţea ce alternează cu benzi lustruite dispuse în zig-zag, scară, sau "F" întors. Uneori este folosită încrustarea cu pastă albă. Au fost descoperite vase de mari dimensiuni, de formă bitronconică, cu umărul rotunjit şi gâtul cilindric, confecţionate dintr-o pastă grosieră, dar şi vase realizate dintr-o pastă fină, lustruită, decorată cu pliseuri dispuse fie orizontal, fie oblic sau în spirală.
Complexul C 1, o groapă Starèevo-Criş, a fost surprins parţial în colţul de sud-est al sondajului S 8a. Are dimensiunile de 0,90 x 0,80 m şi o adâncime de maxim 0,40 m. Ceramica predominantă este cea fină pictată pe fond roşu-cărămiziu cu benzi dispuse în unghi, triunghiuri şi benzi haşurate în reţea trasate cu culoare neagră.
Complexul C 2, probabil resturile unei locuinţe de suprafaţă Dudeşti, surprins pe întreaga lăţime a secţiunii S 8a (1,50 m) avea o lungime de aproximativ 4,50 m şi o grosime de maxim 0,50 m. Au fost identificate resturile unei vetre, deranjate, precum şi câteva zone cu chirpici ars şi nears.
Vasele, cu pântecul bombat, fără gât, cu buza rotunjită sunt decorate pe întreaga suprafaţă fie cu alveole circulare sau alungite, fie cu crestături. O categorie ceramică aparte este reprezentată de vasele decorate cu benzi incizate, haşurate în reţea, meandre, linii dispuse în unghi. Forme: vase bitronconice, capace cilindrice, vase cu picior cilindric, gol la interior prevăzut cu o deschidere ovală sau circulară. Unele fragmente ceramice sunt de culoare neagră, puternic lustruite. Au mai fost descoperite toarte prevăzute cu buton (cilindric sau discoidal) fragmente de vas cu picioare scurte, cilindrice şi fragmentele de măsuţe-altar, de formă triunghiulară, asemănătoare cu cele descoperite la sudul Dunării în aria culturii Karanovo III. Inventarul este completat de unelte de silex având de regulă un caracter microlitic, spatule şi împungătoare de os, obiecte de podoabă cum ar fi mărgele de lut sferice sau bitronconice sau verigi şi un pandantiv din os.
Complexul C 3 (nivelul I), groapa unui posibil bordei aparţinând culturii Starèevo-Criş suprapus de complexul C 2, are o formă neregulată, cu o lungime maximă surprinsă de 3,40 m. Adâncimea este de maxim 0,60 m, cea mai joasă cotă aflându-se la -2,55 m faţă de nivelul actual de călcare. În partea de sud a complexului, la o adâncime de -2,50 m au fost descoperite împreună un craniu de ovi-caprină şi un vas. Ceramica grosieră este reprezentată de vase de mari dimensiuni, cu pântecul bombat decorate cu incizii, asociate uneori cu brâuri alveolate şi alveole făcute cu degetul şi unghia ("bob de grâu"). Ceramica fină este pictată pe fondul roşu cu motive decorative, trasate cu negru sau brun reprezentând linii verticale, paralele sau triunghiuri haşurate în reţea. Au fost descoperite şi două statuete feminine, aflate în stare fragmentară.
Complexul C 4, o groapă cu materiale Starèevo-Criş, suprapus parţial de complexul C 2, are o formă neregulată cu dimensiunile aproximative de 1,60 x 0,80 m şi adâncimea de -0,40 m. Se remarcă un fragment de buză de vas, pictat policrom, cu linii de culoare neagră pe un fond roşu-sângeriu. Sub buză au fost pictate linii scurte, dispuse în unghi, de culoare alb-crem. Puncte realizate cu aceeaşi culoare delimitează liniile de culoare neagră. Câteva lame de silex şi spatule de os, fragmentare, completează inventarul.
Complexul C 5, suprapus parţial de complexul C 2, tăia la rândul său, în partea de vest, complexul C 4. Avea o formă neregulată, cu dimensiunile de 2,30 x 0,90 m şi o adâncime de 0,35 m. În partea de nord-est a fost depus (ritual?) un craniu de bour, iar în interiorul complexului a fost descoperită ceramică Starèeco-Criş.
Complexul C 6 (nivel III) se afla către colţul de nord-vest al secţiunii S 8a şi avea o formă aproximativ rotundă, cu diametrul de cca. 1,5 m şi o adâncime de maxim 0,35 cm. A fost descoperită partea superioară a unui vas de dimensiuni mari, cu umărul puternic rotunjit, cu gâtul înalt, cilindric şi buza uşor evazată, din pastă de culoare neagră, cu suprafaţa lustruită. Decorul constă din caneluri dispuse simetric în patru spirale situate diametral opus, tangente la rândul lor cu alte caneluri ce plecau de la baza gâtului, descriind un meandru. Spaţiile libere, de formă triunghiulară, aflate între acestea din urmă şi spirale, sunt decorate cu mici alveole triunghiulare, alungite. Din aceeaşi categorie a ceramicii fine, lustruite, face parte şi un fragment dintr-un vas bitronconic, cu gât înalt, evazat. Decorul constă în caneluri orizontale pe gât şi oblice, dispuse în unghi, pe umăr. Câteva fragmente ceramice decorate cu benzi lustruite, ce alternează cu benzi haşurate în reţea şi încrustate cu pastă albă. Un alt tip de decor este întâlnit pe un fragment de vas, respectiv un gât cilindric, înalt şi constă în benzi orizontale ce au la interior fie triunghiuri, fie romburi sau meandre, realizate prin incizie adâncă ce merge spre excizie. A fost descoperit şi un fragment dintr-o statuetă antropomorfă feminină. Acest complex este foarte interesant deoarece el conţine un material ceramic ce poate fi încadrat în Vădastra I, cu unele elemente vinciene.
Al doilea obiectiv l-a constituit cercetarea resturilor unei locuinţe, aflate la cca. 350 m est de aşezare. Acest complex a apărut întâmplător prin excavarea unui şanţ pentru cabul optic, plasat la circa 1m de şoseaua Vităneşti-Măgura. A fost trasată secţiunea S 9, de 4 x 3 m, orientată pe direcţia est-vest, păstrându-se un martor stratigrafic de 0,50 m grosime, între latura de sud a sondajului şi şanţul pentru cablul optic. Scopul acestei secţiuni a fost acela de a surprinde resturile complexului apărut întâmplător, dar şi o verificare a situaţiei stratigrafice din această zonă a aşezării.
Până la adâncimea de aproximativ 1 m au apărut amestecate, o serie de fragmente ceramice neolitice (Starèevo-Criş, Dudeşti, Vădastra), geto-dacice, medievale.
În jumătatea de est a secţiunii, la adâncimea de aproximativ 1,30 m, a fost surprinsă parţial o groapă, ce conţinea o mare cantitate de fragmente ceramice, oase de animale, unelte de piatră, silex şi os, aflate în general în stare fragmentară, aşchii de silex rezultate de la debitare. Această groapă (complex C 7), de formă relativ ovală, cu dimensiunile de 2,60 x 1,60 m şi adâncimea de maxim -1,20 m, tăia, se pare, o alta, observabilă mai ales în profilul estic. Limita inferioară a complexului se afla la o adâncime de 2,40 m faţă de nivelul actual de călcare.
Materialele ceramice aparţin fazei timpurii a culturii Dudeşti, vase cu pereţi arcuiţi, boluri, decorate pe întreaga suprafaţă cu impresiuni făcute cu degetul şi unghia. Asociate cu acestea apar o serie de fragmente ceramice tipice pentru culturile Vinèa A şi Karanovo III: toarte cu buton, măsuţe altar triunghiulare, fragmente ceramice lustruite puternic, de culoare cenuşie sau neagră uneori decorate cu pliseuri. Sporadic au apărut şi fragmente ceramice Starèevo-Criş, în general pictate monocrom cu roşu-sângeriu, roşu sau cărămiziu. Uneltele de silex, lame şi gratoare, au în general caracter microlitic. Uneltele de os sunt reprezentate de împungătoare şi spatule. Au fost descoperite şi obiecte de podoabă: verigi de os şi o mărgică plată de scoică.
Pentru că nu au fost surprinse resturi ale complexului apărut fortuit în şanţul pentru cablul optic între şanţul pentru cablul optic şi şoseaua Vităneşti-Măgura, a fost săpătă pe lungimea de 3 m o mică porţiune de 0,30 m lăţime, atât cât a permis existenţa terasamentului drumului.
La o adâncime de -0,70 m s-a conturat o groapă cu numeroase fragmente ceramice, oase de animale şi fragmente de chirpici ars. Aceasta avea o lungime de 1,50 m şi o adâncime de maxim 0,20 m (complex C 8) şi a fost atribuită fazei timpurii a culturii Vădastra (Vădastra I). Forme: vase bitronconice, străchini, castroane, realizate dintr-o pastă amestecată cu nisip şi pleavă. Decorul este realizat prin incizii adânci, mergând în unele cazuri spre excizie şi este dispus pe întreaga suprafaţă a vaselor, uneori repartizat în metope. Se întâlnesc spiralele duble sau simple, benzile haşurate în reţea, ce alternează cu benzi cruţate, dispuse în zig-zag sau în scară, romburi, crestături.
În sondajele S 8 şi S 9a, asociate cu materialele Dudeşti (faza timpurie), Vinèa A şi Karanovo III, a apărut o categorie ceramică necunoscută în această zonă. Este reprezentată de o serie de fragmente ceramice decorate cu benzi fin incizate, haşurate în reţea, dispuse paralel sau în unghi, asociate cu linii paralele sau dispuse în unghi, meandre, motive "în val", realizate printr-o incizie mai lată şi mai adâncă, încrustate cu pastă albă. Suprafaţa pe care este realizat decorul este uneori lustruită. Ca forme sigure pot fi menţionate capacele cilindrice, uşor evazate, cu partea superioară plată sau foarte uşor bombată, decorate pe întreaga suprafaţă.
Cercetările de la Măgura-Buduiasca, deşi reduse ca întindere, au relevat o situaţie deosebit de interesantă. Pentru prima oară în Muntenia este descoperit un sit în care sunt atestate locuiri aparţinând culturilor Starcevo-Criş, Dudeşti, Vădastra, precum şi elemente aparţinând culturilor Vinèa şi Karanovo III. Suprafaţa restrânsă a săpăturilor precum şi situaţia stratigrafică complexă, incluzând destule deranjamente (materialele mai sus menţionate sunt găsite în anumite complexe amestecate) ne fac să fim prudenţi în ceea ce priveşte relaţiile între aceste locuiri. Acest fapt va fi clarificat de cercetările viitoare care se vor avea şi rolul de a clarifica întinderea acestui sit care este, aşa după cum au demonstrat-o descoperirile din această campanie, mult mai întinsă decât am estimat la începutul lucrărilor. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Lucrările s-au desfăşurat în perioada august-septembrie 2002, iar obiectivele au fost: continuarea cercetării unor complexe apărute în campania anului trecut şi cercetarea unui complex situat în partea de est a aşezării. Au fost efectuate două sondaje, fiind descoperite groapa unui bordei medieval, trei morminte ce aparţin aceleiaşi necropole târzii (sec. al XVIII-lea) identificată în campania anului trecut, fragmente ceramice neolitice, geto-dace, medievale, o locuinţă şi 7 complexe. Pentru prima oară în Muntenia este descoperit un sit în care sunt atestate locuiri aparţinând culturilor Starcevo-Criş, Dudeşti, Vădastra, precum şi elemente aparţinând culturilor Vinča şi Karanovo III.