Mangalia | Judeţ: Constanţa | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
2014
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă; Perioadă neprecizată;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca medievală timpurie; Perioada modernă; Perioadă neprecizată;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 60491.03 |
Județ:
Constanța
Unitate administrativă:
Mun. Mangalia
Localitate:
Mangalia
Sector:
Str Vasile Pârvan, Nr. 10
Localizare:
| 60491.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Alexandru | Nicolae | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Colesniuc | Sorin Marcel | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Constantin | Robert | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Georgescu | Valeriu | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Radu | Laurenţiu | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Ungureanu | Mădălina | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Papuc | Gheorghe | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Ionescu | Mihai Severus | participant | Şcoala Generală nr. 3 Mangalia |
Raport:
Au fost trasate două secţiuni cu dimensiunile de 12 x 2m, în funcţie de situaţia concretă a terenului; între secţiuni a fost prezervat un martor de profil, cu lăţimea de 1 m, necesar înregistrării tuturor observaţiilor stratigrafice.
S 1 - Sub stratul vegetal (0 -0,40 m), în carourile 5-6 a fost surprins un nivel de construcţie (-0,60 m) constituit din fragmente litice, var, mortar etc. Tot în caroul 6 , la –1,20 m, au ieşit la iveală resturile unei substrucţii moderne.
De la început trebuie să precizăm că ambele intervenţii moderne sunt realizate într-un pământ de umplutură (groapă modernă care a deteriorat în bună măsură stratigrafia antică) în care au fost antrenate pe lângă resturile moderne şi fragmente ceramice şi litice antice. Este de menţionat un fragment de friză ionică cu decor cu rozetă, care mai păstrează parţial şi sistemul de prindere lucrat în tehnică grecească.
Marea cantitate de ceramică confirmă existenţa aici, în decursul veacurilor, a mai multor straturi arheologice aparţinând epocilor: elenistică, romană şi romano-bizantină.
În carourile 1-2, la –1,70 m a fost identificat un nivel de locuire romano-bizantin, parţial afectat de intervenţiile moderne, care a fost realizat în urma unei (unor) nivelări cu pământ galben.
În caroul 1 a apărut un zid de piatră realizat din blochete de calcar frumos fasonate, legate cu pământ. Zidul se păstrează pe patru asize şi are o grosime de 0,65 m. Pe pietrele care par a fi resturile unui pavaj, a fost descoperit un prag de uşă (nu putem preciza dacă se află în poziţia iniţială de funcţionalitate). Pragul este lucrat dintr-un bloc de calcar cu dimensiunile: 105 x 49 x 22 m. Orificiul de pivotare are diametrul de 7 cm şi adâncimea de 5 cm. Din acest complex a fost recuperat un opaiţ lucrat rudimentar şi dintr-o pastă grosieră. În carourile 3-4 la o adâncime de –3,10 m au fost descoperite urme de locuire antică. Două ziduri realizate din piatră acoperită cu pământ, cu traseul aproximativ paralel, par a delimita compartimentări distincte. Aşezate pe un pat de pământ galben (o altă nivelare?) zidurile se găsesc într-un complex nesigur, datorat într-o bună măsură intervenţiilor posterioare. Aici a fost descoperită o monedă de bronz din vremea împăratului Commodus. Stratul de arsură, precum şi argila care a căpătat în unele porţiuni o compoziţie ceramică, ne-a condus la ipoteza că aici a funcţionat şi un cuptor. Acest complex a fost dezafectat de un pavaj din dale de calcar ce prezintă o pantă ascendentă spre nord.
S II - Sub stratul vegetal, la –0,60 m, pe întreg profilul longitudinal al secţiunii a fost evidenţiată o nivelare modernă (pământ galben, fragmente litice, var, etc.), strat care taie groapa (pământ negru, fragmente ceramice, litice, olane etc.). În caroul 1, la –1,90 m, a apărut un zid din piatră legată cu pământ cu o orientare NE - SV, talpa zidului a fost surprinsă la –3,20 m, zidul păstrându-se pe 10 asize. De la ultima asiză a zidului pleacă un strat de pământ galben, care merge sub dalele pavajului care a fost descoperit în caroul 2 la –1,50 m. Dalele mari de calcar, ce constituie fără îndoială pavajul unei străzi, sunt delimitate la nord de un zid de piatră (în grosime de 0,80 m) ce se păstrează pe 5 asize. La sud pavajul străzii a fost afectat de groapa modernă, urmele de scoatere fiind evidente. Sub pavaj, în caroul 1, în profilul vestic, a fost cercetat un zid cu orientare N - S, care se păstrează pe 6 asize, realizat din blochete paralelipipedice legate cu pământ; zidul se termină la 0,75 m de sub pavaj şi prezintă o faţă spre sud. În carourile 4-5, la –2,10 m, a apărut un zid din piatră legat cu pământ, cu o grosime de cca 1m şi orientat NE - SV. Zidul delimitează la sud un pavaj (la –2,40 m) din cărămizi (cărămizi cu dimensiunile 0,25 x 0,35 m). Cărămizile formează şiruri (orientate NE - SV) ce alternează ca dimensiuni (0,25/0,35 m) după poziţia cărămizilor (într-un rând pe lăţime în următorul pe lungime).
Cu prilejul săpăturilor a fost recuperat un bogat material arheologic, în special ceramică. Referindu-ne la cea de epocă elenistică (fragmente de kantharoi, de amfore, etc.) se poate constata existenţa unei locuiri în această zonă începând cel puţin secolul III p. Chr. Cantitatea de ceramică cea mai mare (fragmente de amfore, boluri, căniţe etc.), sticlă fragmentară, precum şi două monede de bronz aparţin epocilor romană şi romano-bizantină. De semnalat prezenţa fragmentelor ceramice preistorice scoase din context, în urma nivelărilor succesive. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
În fiecare dintre puncte au fost trasate secţiuni care au dus la descoperirea de ziduri, pavaje, canale de scurgere, nivele de locuire, care confirmă intensul efort constructiv la Callatis în epocile romană şi romano-bizantină, 9 morminte de inhumaţie aparţinând perioadei romano-bizantine, fragmentele aparţinând unor statuete de teracotă, resturile unui mic altar ceramic, fragmente de zid, fragmente ceramice şi litice antice, sticlă fragmentară, precum şi două monede de bronz aparţin epocilor romană şi romano-bizantină.