Măxineni | Judeţ: Brăila | Punct: Mănăstire | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4742
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare rurală; Mănăstire;
Cod RAN:
| 43572.01 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
Măxineni
Localitate:
Măxineni
Punct:
Mănăstire
Localizare:
| 43572.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cândea | Ionel | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Croitoru | Costin | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Pentru campania de cercetări arheologice din anul 2011 ne-am propus următoarele obiective: identificarea urmelor de locuire medievală târzie, adică a unor indicii materiale privind vechea vatră a satului Măxineni; identificarea limitelor necropolei şi stabilirea raportului cronologic dintre aceasta şi mănăstire; verificarea existenţei unor eventuale vestigii mai vechi decât viaţa mănăstirească (1636/1637) sub nivelul de călcare din curtea mare.
Pentru îndeplinirea obiectivelor am deschis o secţiune (20 x 2 metri) la aproximativ 50 de metri sud de biserica veche şi 20 de metri de beciul stăreţiei, paralel cu secţiunile campaniei precedente (2010). În cuprinsul acesteia am surprins prezenţa unor materiale arheologice (mai ales fragmente ceramice şi din fier) rulate, caracteristice secolelor XVII-XVIII, foarte mult moloz, dar şi câteva complexe. Este vorba, în primul rând, despre descoperirea a 10 morminte de inhumaţie, creştine, surprinse integral sau parţial în cadrul secţiunii, pentru dezvelirea celor din urmă fiind necesară practicarea unor casete laterale. Între acestea, trei (M2, M6 şi M10) aparţineau unor copii foarte mici, care adăugate celor identificate în campania precedentă sugerează anumite aspecte privind mortalitatea infantilă, dar şi înhumările practicate în necropola din imediata apropiere a mănăstirii.
În ceea ce priveşte inventarul funerar, notăm prezenţa, aproape unanimă, a câte unei monede (aflată în diverse stadii de conservare, uneori irecuperabilă), de obicei perforată, plasată în palma defunctului. Alte câteva piese vestimentare sau de podoabă (cercei, mărgele, paiete, aplice), constituie mai curând rarităţi în cadrul inventarului. Defuncţii erau depuşi în sicrie lucrate din scânduri, uneori păstrându-se încă urme ale acestora, împreună cu fragmentele unor piroane.
Alt complex identificat în secţiunea practicată a fost un cuptor construit din cărămidă. Acesta, ceva mai mic, reprezintă o anexă a celui identificat în campania precedentă, de care este, de altfel, legat printr-un mic zid din cărămidă. Ne aflăm aşadar în zona unei anexe, foarte probabil sezonieră, plasată în vecinătatea extremităţii sudice a curţii mari.
În fine, un alt complex descoperit este o porţiune din zidul de incintă al curţii mari. Îl amintim aici nu pentru că prezenţa lui ar modifica cu ceva informaţiile cunoscute - traseul acestuia a fost reconstituit deja de cercetările arheologice mai vechi - ci pentru că am reuşit să surprindem, parţial, una dintre ieşiri, oricum prima cunoscută de pe latura sudică, plasată aproximativ la mijlocul acestei laturi. Exact pe mijlocul secţiunii noastre zidul este întrerupt şi, lărgindu-se, formează un stâlp pătrat cu latura de 0,90 metri. Nu cunoaştem încă dimensiunile acestei căi de acces, ori elemente legate de o eventuală amenajare a ei; acestea urmează a fi verificate în campania din anul viitor.
Din punct de vedere tehnic, s-a efectuat o singură secţiune dar care a necesitat deschiderea unor casete laterale pentru dezvelirea complexelor funerare, în total aproximativ 50 mp cercetaţi. Am folosit pe lângă săpătura manuală şi tehnicile moderne ale cercetărilor de tip survey. Materialele arheologice recoltate, se află încă în stadiul de prelucrare şi studiu în laboratoarele de specialitate din cadrul Muzeului Brăilei şi la Institutul de Antropologie din Iaşi.
Datele obţinute în campania arheologică a acestui an, alături de cele ale campaniilor viitoare şi de cele cunoscute până în momentul de faţă, vor ajuta la întocmirea unui istoric al cercetărilor menit să sprijine proiectul de restaurare a stăreţiei cu beciul domnesc, amenajarea curţii şi a zidurilor de incintă ale mănăstirii Măxineni. În acest sens, demn de menţionat este şi faptul că, şi pe baza vechilor cercetări arheologice din Biserică şi imediata ei vecinătate aceasta a fost restaurată, actualmente fiind la stadiul de aplicare a picturii. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin