Moigrad-Porolissum | Comuna: Mirşid | Judeţ: Sălaj | Punct: Sub Ferice/Drumul Vacilor | Anul: 2013


Descriere:

Raport ID:
5237
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Tezaur monetar;
Cod RAN:
| 142159.04 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Mirșid
Localitate:
Moigrad-Porolissum
Punct:
Sub Ferice/Drumul Vacilor
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Oprean Coriolan Horaţiu responsabil Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Lăzărescu Vlad Andrei participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Pop Horea participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Gui Monica participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Onofrei Cosmin Gabriel participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Deac Dan participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Blaga Dragoș participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Raport:
Cercetarea arheologică a fost determinată de lucrările necesare construirii unei parcări (plus utilităţi) din viitoarea investiţie a CJ Zalău în zona sitului arheologic de la Porolissum (Moigrad, jud. Sălaj), punctul “sub Ferice” sau “drumul vacilor”. Proiectul vizează zona situată în partea de SV a vămii romane, ce se află în afara sistemului defensiv roman de aici. Suprafaţa afectată se întinde pe circa 3500 m2. Din punct de vedere administrativ, investiţia străbate zona ce merge în paralel cu fostul sistem defensiv roman, reprezentând una dintre arterele de acces rutier ale satului Moigrad (jud.Sălaj) de astăzi. Rolul său este de a facilita accesul vizitatorilor în zona sitului arheologic. Literatura de specialitate, deşi vastă, menţionează puţine descoperiri pentru zona afectată de construcţia viitoarei parcări (plus anexe). Vezi în acest sens N. Gudea, Porolissum: Un complex daco-roman la marginea de nord a Imperiului Roman. Vama romană: monografie arheologică-contribuţii la sistemului vamal din provinciile dacice, Cluj-Napoca, 1996 (cu bibliografia). Zona se află în apropierea vămii romane, sub unul din turnurile de supraveghere, cel de pe dealul „Ferice”. Cu câţiva ani în urmă aici s-au găsit prin detecţii de suprafaţă numeroase monede romane, publicate în C.Găzdac, N.Gudea, Porolissum. Coins from Roman sites and collections of Roman coins from Romania, Cluj-Napoca, 2006. În vara anului 2012 o parte a zonei a fost investigată prin mijloace geofizice, fără a fi identificate structuri de zidărie. În toamna târzie a anului 2012 un colectiv de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău a efectuat o cercetare de diagnostic arheologic, săpând 5 secţiuni care au identificat complexe arheologice şi o serie de materiale interesante (vezi). Pe această bază au fost programate săpături preventive, în vederea descărcării zonei de sarcină arheologică. Începând cu 17 iunie 2013 în zona afectată de următoarea investiţie s-a întreprins decaparea întregii suprafeţe mecanic, cu două utilaje de tip excavator, dotate cu lamă de taluz, aflate sub directa coordonare şi supraveghere a întregii echipe de arheologi. În paralel a mai fost folosită o auto-basculantă pentru încărcarea şi depozitarea pământului rezultat în urma decapării mecanice. Decaparea suprafeţei a fost determinată de particularităţile reliefului. S-au urmărit următoarele obiective: – Determinarea prezenţei sau absenţei materialelor arheologice, a structurilor, complexelor, artefactelor din zona afectată de lucrările de construire. – În cazul descoperirii unor vestigii arheologice, se va urmări distribuţia spaţială a acestora, stratigrafia zonei, caracterul şi starea lor de conservare. – Semnalarea şi cercetarea zonelor unde diagnosticul arheologic nu a pus în evidenţă existenţa unor descoperiri cu caracter arheologic. – Evaluarea riscurilor pentru patrimoniul cultural din zonă în relaţie cu implementarea proiectului de construire. În urma cercetărilor arheologice au fost identificate două posibile faze de locuire aparţinând epocii romane, numărul complexelor ridicându-se la cca. 52. Complexele arheologice descoperite sunt lipsite de instalaţii de încălzire ceea ce exclude interpretarea lor drept locuinţe propriu-zise, cel mult adăposturi sezoniere. Complexelor mai sus amintite le corespund un număr de 121 de contexte arheologice, materialul descoperit pe suprafaţa afectată fiind preponderent de factură romană. Putem aminti aici ceramică de lux romană, dar şi uzuală, un număr de 125 de monede din bronz, argint (una placată cu foiţă de aur) ce se încadrează în intervalul Otho (68 p. Ch.) – Filip Arabul (244-249 p. Ch.) şi peste 40 de fibule încadrabile în aceeaşi epocă. Alături de material specific epocii romane au mai fost descoperite artefacte ce pot fi atribuite culturii Przeworsk. Numărul ridicat de artefacte (753), însumând aici monede, bronzuri, obiecte de fier, indică faptul că zona din apropierea vămii romane a fost intens circulată în secolele II-III p. Ch. Corelând toate informaţiile şi ţinând seama şi de poziţia în apropierea vămii şi a drumului roman considerăm că suntem în zona unui târg antic de pe frontieră, menţionat de izvoarele scrise antice pentru perioada războaielor marcomanice. Aici se tranzacţionau periodic anumite mărfuri, probabil reglementate de autorităţile romane. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie: