Oarda | Comuna: Municipiul Alba Iulia | Judeţ: Alba | Punct: Bulza | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Oarda, mun. Alba Iulia, jud. Alba, Punct: Bulza
Raport ID:
6913
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate;
Epoci:
Hallstatt; La Tène; Epoca romană;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Villa rustica;
Cod RAN:
| 1053.06 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Municipiul Alba Iulia
Localitate:
Oarda
Punct:
Bulza
Localizare:
| 1053.06 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Rustoiu | Aurel | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Drăgan | Andreea | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Egri | Mariana Elena | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| El Susi | Georgeta | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ferencz | Iosif Vasile | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Căsălean | Adrian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Rustoiu | Gabriel Tiberiu | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Balteș | Gabriel-Dan | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Ciută | Beatrice | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Georgescu | Andrei | participant | Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
| McCarty | Matthew | participant | University of British Columbia, Vancouver |
| Musteață | Marina | participant | Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca |
| Ciubotaru | Nica | participant | Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca |
| Lăpușan | Bogdan | participant | Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca |
| Tănasă | Emilia Georgiana | participant | Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca |
| Lăcraru | Paul Sorin | participant | Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca |
| Munteanu | Boglárka Gloria | participant | Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca |
| Pall-Both | Diandra-Natalia | participant | Şcoala de Studii Avansate a Academiei Române |
| Kovács | Bernadett | participant | Şcoala de Studii Avansate a Academiei Române |
Raport:
Cercetările arheologice sistematice ale sitului de la Oarda-Bulza au fost inițiate în anul 2018 ca parte a unui mai amplu proiect multianual de cercetare a hinterland-ului agricol al conurbației romane de la Apulum, intitulat Apulum Roman Villa Project, care este dezvoltat de IAIA Cluj în colaborare cu University of British Columbia, Vancouver și MNUAI, și finanțat printr-un grant de cercetare acordat de SSHRC Canada și prin fonduri acordate de Ministerul Culturii și Consiliul Județean Alba.
Prima campanie de săpături arheologice sistematice s-a desfășurat în anul 2019, având ca țintă cercetarea sectorului sudic al clădirii principale A, precum și a sectorului vestic al anexei B. Cercetările de teren au continuat și în anii următori, continuându-se investigațiile multidisciplinare sistematice în clădirea principală a villa-ei, concomitent cu demararea săpăturilor arheologice în zona anexelor, în așa-numita „curte de lucru” aflată la sud de clădirea principală. Obiectivul cel mai important din această zonă este reprezentat de cel mai mare dintre cele trei horrea identificate anterior prin investigații geofizice, convențional denumit C.
În acest an au fost extinse cercetările arheologice sistematice și în sectorul nordic al clădirii principale A, mai precis în zona intrării aflate în colțul nord-vestic. Investigațiile geofizice din anul 2018 au identificat aici o intrare largă, flancată de două turnuri identice, orientate NV – SE, care includ fiecare cel puțin două încăperi, din care cele exterioare sunt absidate. Obiectivul principal al acestui demers a fost investigarea structurilor construite ale intrării, inclusiv tehnicile de construcție, elementele arhitecturale și cronologia acesteia.
În acest scop, a fost deschisă o suprafață cu dimensiunile de 8x4 m, orientată NV – SE și amplasată între cele două turnuri de intrare. Astfel, au fost identificate: șanțul de implantare a pragului intrării, care trebuie să fi fost construit din lespezi de piatră, demantelate cândva după abandonarea clădirii, o parte din pavajul interior din fazele a doua și a treia, urmele unor structuri din prima fază a villa-ei, demantelate înaintea extinderii clădirii în faza a doua, precum și o serie de intervenții aparținând perioadei post-romane.
Din structurile aparținând primei faze constructive s-a păstrat în această zonă doar un nivel subțire de dărâmătură, conținând material tegular fragmentar, mortar, piatră de râu și sporadic fragmente ceramice, care a fost nivelat sistematic înaintea construirii structurilor aparținând fazei a doua. Pavajul interior a fost amplasat peste această nivelare, utilizând o tehnică asemănătoare construirii drumurilor romane. Astfel, un strat compact de lut brun a fost așternut peste stratul de dărâmătură nivelat sistematic, peste care a fost așternut un alt strat compact de pietriș și mortar. Acesta a fost suprapus de un strat de piatră de râu acoperit cu un strat gros de mortar, cel din urmă fiind păstrat doar parțial. Este posibil ca peste acest strat de mortar să fi fost amplasate dale de piatră, care însă nu s-au păstrat in situ, câteva fiind însă recuperate din arătură în campaniile anterioare (Fig.1).
Aceleiași faze constructive îi aparține și intrarea propriu-zisă, din care s-a păstrat doar șanțul de implantare a pragului, cu dimensiunile de 7,20 x 0,80 x 0,55 m. Datorită dimensiunilor și prezenței mortarului în umplutură, se poate presupune că pragul a fost construit din lespezi de piatră fixate pe o fundație din pietriș legat cu mortar, ale cărei resturi pot fi observate în stratigrafie. Lespezile de piatră au fost demantelate cândva după abandonarea clădirii, gropile intervențiilor fiind observate de-a lungul laturii nordice a șanțului de implantare.
Peste pavaj a fost identificat un nivel parțial afectat de intervenții ulterioare, constând din cărămizi și țigle, unele întregi, dar și multe cuie și piroane din fier, care au aparținut acoperișului și elevației superioare a turnului estic, aflat în imediata vecinătate. Peste acesta a fost identificat un alt nivel constând din pietre de râu, multe bucăți de mortar și fragmente mărunte de cărămizi, puternic afectat de intervențiile din perioada post-romană sau medievală, dar mai ales de lucrările agricole moderne. Acest nivel sugerează prăbușirea unei părți din fundația din piatră de râu legată cu mortar alături de o parte din elevația zidului. Succesiunea stratigrafică indică degradarea treptată a clădirii după abandonare, începând cu prăbușirea acoperișului, apoi a zidurilor, în interiorul și exteriorul clădirii principale.
Cantitatea de material arheologic recuperat din zona intrării este redusă, constând mai ales din piese constructive din fier (cuie, piroane, scoabe), ceramică și puține resturi osteologice. Au fost de asemenea prelevate probe de sol din diferite contexte pentru analize palinologice și paleobotanice. Analizarea celor din urmă a identificat un număr redus de resturi macrobotanice (exclusiv cereale și specii ruderale) comparativ cu sectorul sud-estic al aceleiași clădiri A, lucru explicabil prin funcționalitatea diferită a celor două spații.
În zona horreum-ului C, suprafața cercetată în anul 2021 a fost extinsă anul acesta spre vest și sud prin deschiderea unei noi suprafețe cu dimensiunile de 7x3,5 m, cu scopul de a clarifica unele aspecte privind arhitectura și tehnicile constructive utilizate la această clădire, precum și planimetria presupusei compartimentări observate în campania anului 2021 în colțul nord-estic. Un alt scop a fost și prelevarea de probe de sol suplimentare pentru completarea datelor privind funcționalitatea clădirii și impactul acesteia în sistemul economic al villa-ei.
Din păcate, horreum-ul C este puternic afectat de lucrările agricole, fiind situat într-o zonă mai înaltă a terasei, astfel că doar partea inferioară a fundațiilor a putut fi identificată in situ. Acestea au fost construite din piatră de râu legată cu mortar de bună calitate, având contraforți rectangulari masivi spre exterior. Pereții au fost aparent construiți din bârne și chirpic, după cum o dovedesc numeroasele fragmente recuperate, iar acoperișul a fost din țiglă.
În cursul cercetărilor (Fig. 2), sub nivelele aparținând perioadei romane provinciale, au fost identificate o locuință semi-adâncită, de formă rectangulară cu colțuri rotunjite și o groapă de provizii cvasi-circulară aparținând grupului cultural Cugir-Band. Ambele au fost afectate de fundațiile horreum-ului. Materialul arheologic asociat a constat din fragmente ceramice și osteologice și câteva piese de silex.
La limita vestică a suprafeței cercetate, în interiorul horreum-ului, a fost identificat un mormânt de incinerație a cărui groapă ovală, cu o adâncitură circulară în mijloc, a fost săpată în podeaua clădirii, atingând nivelul preistoric. Majoritatea resturilor cinerare, precum și inventarul constând din obiecte de vestimentație și podoabe din bronz și fier puternic arse, au fost depuse în adâncitura centrală. Groapa mormântului a fost acoperită cu țigle romane luate din acoperișul prăbușit al horreum-ului. Inventarul funerar recuperat pare să sugereze o datare de la sfârșitul secolului al III-lea și până în secolul al IV-lea p.Chr., după abandonarea clădirii respective, care era probabil deja în ruine.
Inventarul arheologic asociat horreum-ului constă din materiale de construcție din fier (cuie, piroane), ceramică și piatră, un număr relativ redus de fragmente de vase ceramice, inclusiv amfore, precum și oase de animale foarte fragmentate, de asemenea într-un număr relativ redus. Din imediata apropiere a ariei cercetate, din arătură, au fost recuperate câteva unelte agricole (un lanț de plug, o seceră fragmentară) și meșteșugărești (o dolabra, un perforator, o daltă), care pot să provină din aceeași clădire (Fig. 3).
Campania arheologică a anului 2022 a adus o serie de informații științifice importante privind cronologia și fazele constructive principale ale complexului agricol roman de tip villa rustica de la Oarda-Bulza, organizarea internă a acestuia, planimetria clădirii principale A și a horreum-ului C și detaliile lor constructive. De asemenea, cercetările arheologice din zona horreum-ului C au oferit informații suplimentare privind locuirea terasei înalte a pârâului Bulza la începutul primei vârste a fierului. Tot în acest areal a fost identificat și un prim mormânt databil după abandonarea provinciei Dacia, o informație arheologică relevantă ce vine în completarea datelor obținute în campaniile anterioare privind soarta clădirilor villa-ei în perioada post-provincială. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
The archaeological campaign conducted in 2022 on the site at Oarda-Bulza continued the systematic investigation of the main building A, initiated in 2019, and of the largest horreum of the villa, conventionally named C.
In the case of the main building A, the main objectives of this year were: to identify and investigate the constructive techniques and architectural elements of the north-western entrance, as well as its chronology and fate after the building was abandoned in the mid 3rd century AD. The investigations unearthed the construction trench of the threshold, whose stone slabs were robbed during the post-provincial period, a well-set pavement at the entrance in the building, and a levelling layer containing construction debris from the first phase of the villa.
In the case of the horreum C, the main objectives of this year were: to clarify the stratigraphy and chronology of the building, its structural elements and building techniques, and to identify its precise functionality, including the goods stored inside. Therefore, the area opened last year was expanded to the west and south. Although the structure was significantly damaged by modern agriculture, it was still possible to identify the general layout of the structure and fragments of the walls made of timber with wattle and daub.
The archaeological investigations also unearthed a semi-sunken hut and a storage pit belonging to the Cugir-Band cultural group, which were partially damaged by the Roman foundations, as well as a post-provincial cremation burial inside the ruins of the horreum.
Aside from the fieldwork and the laboratory-based analysis of the recovered artefacts, the archaeological campaign of 2022 also continued the interdisciplinary investigations of the last campaigns, including the systematic analysis of the botanical, palynological and faunal remains. The preliminary results of these studies have offered more information about the agricultural and husbandry practices in the villa rustica, and about the diet of the inhabitants.
... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie:
1. Ciută, B., Egri, M. (2021). Archaeobotanical data from villa rustica at Oarda-Bulza (Alba County). The 2019 campaign. Ephemeris Napocensis, 31, 139-150.
2. McCarty, M. et alii (2021). Provincializing Roman Dacia: The Canadian-Romanian Apulum Roman Villas Project 2018-2019. Mouseion, 18(3), 350-378.
3. Rustoiu, A., Rustoiu, G. T. (2000). Așezări din a doua vârstă a fierului descoperite recent pe teritoriul orașului Alba Iulia. Apulum, 37(1), 177-192.
4. Rustoiu, A. et alii (2020). The role of Iron Age settlements at Oarda-Bulza in the agricultural exploitation of the middle Mureş valley. Apulum, 57(1), 93-112.
5. Rustoiu, A. et alii (2020). Oarda, mun. Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Bulza - villa rustica de la Oarda-Bulza. Cronica Cercetărilor Arheologice Campania 2019, București, 255-257.
6. Rustoiu, A. et alii (2021). Oarda, mun. Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Bulza - villa rustica de la Oarda-Bulza. Cronica Cercetărilor Arheologice Campania 2020, Sibiu, 207-210.
7. Rustoiu, A. et alii (2022). Oarda, mun. Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Bulza - villa rustica de la Oarda-Bulza. Cronica Cercetărilor Arheologice Campania 2021, București, 274-277.
2. McCarty, M. et alii (2021). Provincializing Roman Dacia: The Canadian-Romanian Apulum Roman Villas Project 2018-2019. Mouseion, 18(3), 350-378.
3. Rustoiu, A., Rustoiu, G. T. (2000). Așezări din a doua vârstă a fierului descoperite recent pe teritoriul orașului Alba Iulia. Apulum, 37(1), 177-192.
4. Rustoiu, A. et alii (2020). The role of Iron Age settlements at Oarda-Bulza in the agricultural exploitation of the middle Mureş valley. Apulum, 57(1), 93-112.
5. Rustoiu, A. et alii (2020). Oarda, mun. Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Bulza - villa rustica de la Oarda-Bulza. Cronica Cercetărilor Arheologice Campania 2019, București, 255-257.
6. Rustoiu, A. et alii (2021). Oarda, mun. Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Bulza - villa rustica de la Oarda-Bulza. Cronica Cercetărilor Arheologice Campania 2020, Sibiu, 207-210.
7. Rustoiu, A. et alii (2022). Oarda, mun. Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Bulza - villa rustica de la Oarda-Bulza. Cronica Cercetărilor Arheologice Campania 2021, București, 274-277.