Păuleni-Ciuc | Comuna: Păuleni-Ciuc | Judeţ: Harghita | Punct: Dâmbul Cetății „Várdomb” | Anul: 2023


Descriere:

Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Șoimeni, com. Păuleni-Ciuc, jud. Harghita, Punct: Dâmbul Cetății „Várdomb”
Raport ID:
7146
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Antichitate;
Epoci:
Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului mijlociu; Epoca post-romană;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Necropolă; Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 83384.01 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Păuleni-Ciuc
Localitate:
Păuleni-Ciuc
Punct:
Dâmbul Cetății „Várdomb”
Localizare:
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Munteanu Roxana participant Muzeul Judeţean Buzău
Kavruk Valerii responsabil Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Buzea Dan Lucian participant Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Lazarovici Gheorghe participant Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Puskás József participant Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Raport:
În campania anului 2023 cercetările arheologice au fost desfășurate în S. III și S. V. S. III. La marginea platoului a fost deschisă o casetă cu dimensiunile de 2 x 4 m, despărțită de un martor de 1 m lățime de secțiunea săpată în anul 2022. Aici la o adâncime de c. 1 m s-a descoperit continuarea șanțului săpat pentru stâlpii palisadei identificat în anii anteriori. Umplutura era formată mai ales din șist local arsă la culoarea roșie amestecat cu puține cărbune de lemn ars. Cercetările anterioare efectuate la periferia platoului promontoriului ocupat de sit au fost parțial dezvelite și cercetate urmele unor structuri, de sus în jos: - O aglomerare compactă de piatră pe o suprafață de 3 x 5 m. Această aglomerare aparține unei structuri realizată, după toate probabilitățile, în perioada ocupării Wietenberg, cel mai probabil Wietenberg III. - Nemijlocit sub aglomerare de pietre la adâncime de -50 cm, în urma răzuirii solului a fost evidențiat conturul unei gropi având ca umplutură pământ ars în amestec cu lemn carbonizat și lut ars la roșu. La adâncime de c. 5-10 cm de la nivelul la care a apărut conturul gropii în interiorul acesteia, au fost dezvelite și cercetate urme arse a patru indivizi. Ordinea anatomică a acestora este parțială, unele oase fiind puternic dislocate. Acest din urmă fapt, după toate probabilitățile se datorează unor intervenții ulterioare contemporane cu structura de piatră care suprapune acest complex. Având în vedere adâncimea mică la care a fost descoperit acest complex, inițial acesta a fost realizat în cadrul unui val eliminat ulterior în perioada căreia aparține și complexul de piatră. Întrucât acest complex cu urmele incinerate umane în 2022 a fost cercetat parțial, în porțiunea vestică a acestuia în anul 2023, pentru a-l dezvelii în totalitate suprafața cercetată a fost extinsă cu aproximativ 2 x 3 m, astfel în 2023 s-a putut finaliza dezvelirea compeltă a acestui complex. Cu ocazia dezvelirii acestui complex, în solul puternic ars amestecat cu cenușă și lemn carbonizat au fost evidențiate resturi ale unor pari masivi carbonizați prin ardere. În 2023 a fost descoprit un material ceramic consistent constând din vase întregibile, toate de factură Ciomortan. Din acest material au fost restaurate câteva vase aparținând diferitelor tipuri, precum: amfore, cești, vase-borcan decorate cu măturica, respectiv mici amforete cu două torți (Planșa 2). După prelevarea probelor și dislocarea integrală a umpluturii acestui complex s-a constatat că fundul acestuia, aflat pe roca nativă a promontoriului sitului era puternic ars, astfel încât urmele arsurii se prezentau ca o pată de formă ovală de c. 1,5 x 2 metrii. Astfel atât cât permite stadiul actual al cercetării se poate conchide că complexul respectiv reprezintă urmele unei depuneri de corpuri umane împreună cu inventar constând din vase ceramice, plasat într-o structură nedefinită formată din lemn masiv. Acest complex a fost ars intenționat la scurt timp după depunerea cadavrelor. - Urmele unei structuri formată din pari masivi de lemn înfipți în roca nativă a promontoriului. Această structură a fost urmărită pe o suprafață de 8 metri. Ea a fost formată dintr-un șanț îngust de 40-50 cm care se încadrează într-o linie relativ dreaptă orientată aproximativ N-S, în paralel cu marginea platoului. În partea relativ centrală a acestei alinieri de gropi de stâlp această linie este întreruptă formând o „poartă” lată de 2,2 m. Laturile acestei „porți” sunt bine marcate de două linii paralele orientate V-E, adică perpendicular marginii platoului. Astfel configurarea gropilor de stâlp puternic sugerează că structura de lemn la care ne referim reprezenta o palisadă în care era încadrată o poartă. Suprapunerea complexului cu schelete umane arse pe loc și a conturului structuii de lemn prezentată aici arată că, de fapt, la un moment dat (în jurul anilor 2128-1979 cal BC modelat) în interiorul „porți” acestei structuri a fost efectuat un ritual soldat cu arderea a patru indivizi și a vaselor ceramice depuse alături de aceștia.[1] Un complex asemănător, care includea urmele palisadei și a unei porți cu trei indivizi arși în interiorul acesteia însoțit de ceramica de tip Ciomortan, a fost descoperit și cercetat în anii 2001-2002 în partea nord-estică a aceluiași sit, datând aproximativ din același perioadă de timp (2026-1943 cal BC (1σ) sau 2113-1896 cal BC datare (2σ)).[2] În condițiile arătate poate fii avansată o ipoteză conform căreia în perioada ocupării Ciomortan (c. 2150-1950 cal BC) a fost efectuat un ritual constând în depunerea și arderea în interiorul porților a unor indivizi însoțiți de un inventar asemănător cu cel care de obicei este întâlnit în contexte funerare. Este foarte probabil ca acest ritual a fost făcut la foarte scurt timp înainte de abandonarea sitului de către comunitatea Ciomortan. În partea vestică a suprafeței deschise în cadrul S. III în anii 2022-2023 au fost cercetate urmele unui șanț aflat în fața structurii de lemn descrisă mai sus (palisadă). Umplutura acestui șanț conținea pământ ars la roșu similar cu cel din umplutura gropilor de stâlp și a complexului cu cadavre umane incinerate. În aceste condiții acest șanț pare să fii fost contemporan cu complexele descrise mai sus, respectiv aparținând ocupării Ciomortan. În porțiunea cercetată acest șanț avea lățime de c. 2,5 metrii și adâncimea maximă de 1,7 metrii de la suprafața actuală.   S. V. Secțiunea lungă de 36 m (SSV – NNE) și lată de 1,8 m a secționat marginea de NNE a promontoriului și o fâșie lată de 35 m din fața acestuia. În această secțiune au fost surprinse urme a 7 șanțuri, descrise cu o altă ocazie.[3] În urma campaniei din 2023 s-au fotografiat ambele profile și au fost luate probe pentru datare radiocarbon. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
In 2023, excavations were continued at the Păuleni-Ciuc-Dâmbul Cetății site. The excavations aimed to fully uncover the features partially uncovered in 2022 in the western part of the promontory plateau occupied by the site (S.III) and in the north-eastern part of the site, in front of the hill (S.V). Excavations carried out in S.III The excavations revealed five features: - Remains of a structure made of stone and earth (possible a rampart) located on the west-southwest edge of the plateau. In previous years, it was uncovered on an area of 3 x 5 m, and its maximum thickness was about 0.40 m. - The human skeletal remains of four partially cremated individuals, accompanied by many fragments of charcoal, ash and fragmented and thermally deformed pottery, of the Ciomortan type. This feature appeared immediately below the stone-and-earth-built structure (possibly rampart) mentioned above. - The remains of a palisade and a possible gate. These include several post holes dug into the bedrock (shale) of the site's promontory at its western edge, immediately below the feature with four human skeletal remains mentioned above. The post holes are arranged in a relatively straight line parallel to the edge of the promontory. About halfway through, this line is interrupted by a possible gate. The latter was 2,2 m wide, and its sides are marked by two ranges of post holes oriented perpendicular to the line of the palisade. - A ditch in front of the palisade. It was at the very edge of the plateau, and it infill is identical with that of the post holes and spot in which the four human skeletal remains were unveiled. In 2023, the research has established that the remains of stone-and-earth built structure is associated with Wietenberg III style pottery, while the remaining three complexes are accompanied by the Ciomortan style pottery. One of the important details revealed by the excavations in 2023 was that in the bedrock, under the remains of four human partially cremated skeletons, an oval (1,5 x 2 m) red spot was revealed, formed as a result of strong fire action. This strongly indicates that the fire that burned down this feature was lit intentionally during a ritual. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
[1]. Kavruk et al., 2022, 106-110.
[2]. Cavruc–Buzea, 2002, 43-45.
[3]. Kavruk et al., 2023, 373-374.
Bibliografie:
1. Cavruc, V., & Buzea, D. (2002). Noi cercetări privind epoca bronzului în aşezarea Păuleni (Ciomortan). Campaniile din anul 2001-2002. Angustia, 7, 41-88.
2. Kavruk, V., Buzea, D., Puskás, J., & Ștefan, D. (2022). The Păuleni-Ciuc – Dâmbul Cetății fortified site at the Crossroads of trans-mountain Connection Routes: the Dynamics of Cultural Diversity. Interplay, Ritual and Power in the Southeast Carpathian Region from ca. 4500 BC to 350 AD. In Sîrbu, V., Ștefan, D., & Ștefan, M.-M. (Eds.), Hidden Landscapes. The Lost Roads, Borders and Battlefields of the South-Eastern Carpathians, Târgoviște, 97-150.
3. Kavruk, V., Buzea, D., Puskás, J., Ștefan, D., & Munteanu, R. (2022). 71. Șoimeni, com. Păuleni-Ciuc, jud. Harghita. Punct: Dâmbul Cetății „Várdomb”. În Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2022, 370-377.