Piatra-Neamț | Comuna: Municipiul Piatra-Neamț | Judeţ: Neamț | Punct: Bâtca Doamnei | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Piatra-Neamț, mun. Piatra-Neamț, jud. Neamț, Punct: Bâtca Doamnei
Raport ID:
7233
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Eneolitic; Epoca bronzului; Epoca bronzului mijlociu; La Tène; La Tène târziu; Epoca medievală mijlocie;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 120735.02 |
Județ:
Neamț
Unitate administrativă:
Municipiul Piatra-Neamț
Localitate:
Piatra-Neamț
Punct:
Bâtca Doamnei
Localizare:
| 120735.02 |
Autorizare :
Autorizația pentru diagnostic arheologic
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconu | Vasile | responsabil | Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ |
| Gafincu | Alexandru | participant | Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț |
| Gerea | Alexandra | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului |
| Tătaru | Dragoş | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului |
| Năstase | Eduard | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului |
| Grecu | Bogdan | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului |
| Zaharia | Bogdan | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului |
| Toma-Dănilă | Dragoş | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului |
| Mihai | Andrei Emilian | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului |
| Cerbu | Bogdan | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului |
Raport:
Situl de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei este una dintre cele mai importante fortificații dacice de pe rama estică a Carpaților, având implicații istorice deosebite. Situată la vest de municipiul amintit, pe malul drept al Bistriței, fortificația a fost realizată pe un promontoriu foarte bine individualizat, cu pante abrupte pe laturile de nord, est și vest, legătura cu zona de sud făcându-se printr-o muchie de deal îngustă (Pl. I/1-3). Primele cercetări arheologice au fost făcute de preotul C. Matasă, în anul 1928, fără rezultate foarte mulțumitoare, însă au fost reluate în anul 1957 de A. Nițu și continuate apoi de N. Gostar, din anul 1962[1] (Pl. I /4). După o pauză de câțiva ani, săpăturile au fost reluate în 1980, sub coordonarea lui S. Sanie și V. Mihailescu-Bîrliba, însă rezultatele au rămas în mare parte inedite[2]. Cu ocazia săpăturilor arheologice au fost puse în evidență mai multe amenajări (terasări, un drum, locuințe și chiar un posibil sanctuar) aparținând sec. I a.Chr. – I p.Chr., dar au fost descoperite și vestigii atribuite eneoliticului (cultura Cucuteni), epocii bronzului (culturile Costișa și Monteoru) și evului mediu (sec. XIII-XIV). O importanță aparte o au cele trei șanțuri care barează coama stâncoasă ce face legătura cu zona înaltă a promontoriului și care se presupune că au fost săpate în perioada preistorică, fie în eneolitic, dar, mult mai probabil, în epoca bronzului[3] (Pl. II). În cadrul unui proiect exploratoriu, implementat recent de Complexul Muzeal Național Neamț în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, fortificația de la Bâtca Doamnei a făcut obiectul mai multor investigații non-invazive (fotografii aeriene și scanare LiDAR). Principalul obiectiv al acestora a fost acela de a obține o imagine cât mai fidelă a topografiei sitului, în condițiile în care versanții dealului sunt împăduriți, iar unele dintre amenajările antice sunt acoperite de vegetație arboricolă. Din punct de vedere metodologic scanarea LiDAR s-a făcut cu un senzor Lidar YellowScan Mapper+. Lungimea de undă utilizată este de 905 nm. Precizia este de 25 mm, iar acuratețea de 30 mm. Câmpul vizual al scanerului este de 70.4 grade orizontal și 4.5 grade vertical. Rata transmiterii de pulsuri este de 240.000/s. Numărul de ecouri pe puls este de până la 3. Acest senzor include și o cameră foto Sony, utilizată pentru obținerea de imagini utile în colorizarea norului de puncte obținut. Senzorul a fost atașat unei drone DJI Matrice 300 RTK, la sol fiind instalată și o stație de bază GNSS DJI D-RTK2, pentru corecții de poziționare în timp real. În ceea ce privește parametrii de achiziție, menționăm că pentru zbor s-au folosit griduri octogonale/oblice, la înălțimea de 40-50 m, unghiul de scanare fiind de 70 grade, în condițiile unei temperaturi atmosferice de 20°C și cer însorit. Procesarea datelor a fost realizată cu ajutorul programelor de specialitate, PoSPac și YellowScan Cloud Station. În primă fază au fost realizate corecțiile de poziție ale traiectoriilor, pentru a asigura o poziționare corectă în spațiu a rezultatelor. A urmat crearea norului de puncte rezultat din măsurători și ulterior s-a realizat o clasificare simplă (2 categorii) ce a fost utilizată la interpolarea datelor și crearea modelelor digitale de elevație. Acestea din urmă sunt de două feluri: modele digitale de suprafață (MDS) - ce oferă informații despre elevația tuturor obiectelor aflate la suprafață și modele digitale ale terenului (MDT) - ce oferă informații legate de elevația suprafeței solului, după ce toate obiectele (inclusiv vegetația) au fost eliminate, ducând la un model cât mai apropiat de elevația reală a terenului. Într-un final, datele rezultate, de tip raster (format .tif), sunt colorizate în funcție de elevație și pantă pentru punerea în evidență a reliefului obiectivelor de interes. Rezultatele obținute în urma scanărilor LiDAR sunt deosebit de importante prin prisma faptului că oferă un model tridimensional al promontoriului Bâtca Doamnei. Se confirmă în acest fel observațiile mai vechi legate de existența mai multor terasări ale acestui loc, cu precădere pe versantul apusean. De asemenea, pe latura nordică a promontoriului se observă două posibile intervenții antropice ample, care ar putea să indice existența unor exploatări de piatră. Nu în ultimul rând, scanarea a pus în evidență cele trei șanțuri aflate în partea de sud a promontoriului (Ș.1-3) (Pl. II). ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Situl arheologic de la Piatra-Neamț – Bâtca Doamnei reprezintă una dintre cele mai importante fortificații dacice din partea de vest a Moldovei, fiind cercetat în numeroase campanii încă din perioada interbelică. Recent, în cadrul proiectului „ForTum – Investigații geofizice în situri arheologice cu impact social în județul Neamț”, implementat de Complexul Muzeal Național Neamț în parteneriat cu Institutul Național de Fizica Pământului din România, a fost realizată o scanare LiDAR pe promontoriul Bâtca Doamnei, cu scopul de a evidenția detalii topografice relevante și caracteristici legate de amenajările datând din perioada antică. Datele LiDAR au reușit să scoată în evidență o varietate de caracteristici, printre care diverse terase situate pe platou și pe versantul vestic al dealului, intervenții antropice posibil asociate exploatării pietrei în zonă, precum și cele trei șanțuri de apărare situate în partea sudică a promontoriului, datând din preistorie.
Abstract [EN]:
The archaeological site from the Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei represents one of the most important Dacian fortifications from the western part of Moldova, being researched in numerous campaigns starting with the interwar period.
Recently, as part of the “ForTum – Geophysical Investigations in Archaeological Sites With Social Impact in the Neamț County” project, implemented by the Neamț National Museum Complex in partnership with the National Institute for Earth Physics Romania, a LiDAR scanning survey has been carried out on the Bâtca Doamnei promontory, with the purpose of highlighting relevant topographical details and features related to the developments dating back to the antiquity period.
The LiDAR data managed to highlight a variety of features among which, various terraces on the top and on the western side of the hill’s slope, anthropic interventions possibly related with the stone exploitation in the area, and the three defensive ditches located on the south side of the promontory and dating in prehistory.
Note:
[1]. Gostar, 1969, p. 6-22.
[2]. Bîrliba, 2023, p. 225-228.
[3]. Munteanu, p. 89.
[2]. Bîrliba, 2023, p. 225-228.
[3]. Munteanu, p. 89.
Bibliografie:
1. Gostar, N. (1969). Cetăți dacice din Moldova. București: Editura Meridiane.
2. Bîrliba, V. M. (2023). O schiță despre ultimele cercetări arheologice de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei. Memoria Antiquitatis, XXXVIII (2022), 225-228.
3. Munteanu, R. (n.d.). Începutul bronzului mijlociu în depresiunile marginale ale Carpaților Orientali. Piatra-Neamț: Editura „Constantin Matasă” (Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, XXIV), 89.
2. Bîrliba, V. M. (2023). O schiță despre ultimele cercetări arheologice de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei. Memoria Antiquitatis, XXXVIII (2022), 225-228.
3. Munteanu, R. (n.d.). Începutul bronzului mijlociu în depresiunile marginale ale Carpaților Orientali. Piatra-Neamț: Editura „Constantin Matasă” (Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, XXIV), 89.