Piatra-Neamț | Comuna: Municipiul Piatra-Neamț | Judeţ: Neamț | Punct: Poiana Cireșului | Anul: 2023


Descriere:

Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Piatra Neamţ, jud. Neamţ, Punct: Poiana Cireșului
Raport ID:
7122
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic superior;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 120735.04 |
Județ:
Neamț
Unitate administrativă:
Municipiul Piatra-Neamț
Localitate:
Piatra-Neamț
Punct:
Poiana Cireșului
Localizare:
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Niţu Elena Cristina responsabil Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Ghiţă Horia participant Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Lupu Florin Ionuț participant Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Cîrstina Ovidiu participant Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Leu Marian participant Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Cârciumaru Marin participant Universitatea "Valahia", Târgovişte
Cetean Valentina participant Institutul Geologic al României
Diaconu Vasile participant Complexul Muzeal Național Neamț
Preoteasa Constantin participant Complexul Muzeal Național Neamț
Văleanu Mădălin-Cornel participant Complexul Muzeal Național Neamț
Raport:
Localizată în municipiul Piatra Neamț, aşezarea de la Poiana Cireşului este unul dintre cele mai representative situri paleolitice din România şi printre cele mai importante situri gravetiene din Europa. Cercetările arheologice de aici au o istorie îndelungată, fiind începute în 1968, dar săpături sistematice s-au realizat mai târziu, din 1998 până în prezent, cu unele întreruperi. Acestea s-au concentrate pe investigarea părții superioare a depozitului, în foarte puține situații săpăturile atingând 6 m adâncime. Au fost identificate mai multe locuiri care beneficiază de zeci de datări AMS, realizate în diverse laboratoare (Beta Analytic, ORAU-Oxford, Erlanger, RoAMS-IFIN HH), toate oferind un cadru cronologic coerent și consistent. Până în prezent, sunt mai bine cunoscute patru niveluri arheologice: un nivel Epigravettian și trei niveluri gravetiene, numerotate Gravetian I, II și III, separate prin strate sterile groase, însă ultimele campanii au reliefat posibilitatea existenței unor locuiri mai timpurii. În general, vârsta acestora este situată între 20.000 și 37.000 de ani uncal. B.P. În privința descoperirilor, este deja cunoscut că situl a furnizat ansambluri faunistice foarte bogate, raportat la locuirile gravetiene de la noi din țară, precum și o colecție impresionantă de materiale dure animale și materiale litice. De asemenea, numărul mare de obiecte de artă descoperite reprezintă o caracteristică distinctă față de toate siturile paleolitice de pe valea Bistriței. Colecția de la Poiana Cireșului se caracterizează printr-o diversitate semnificativă și cuprinde circa 85 % din întregul număr de podoabe și peste 90 % din toate obiectele de artă descoperite până acum în așezările paleolitice din România. Metodologia utilizată, circumstanțele și datele din teren, precum și rezultatele cercetărilor anterioare, au făcut subiectul a numeroase publicații din țară și străinătate, de aceea nu vom mai insista asupra lor în acest raport. Campania din anul 2023 s-a concentrat pe continuarea săpăturilor în secțiunea XVI, începută în anul 2021 (Pl. I). Cercetările din anii anteriori s-au finalizat cu săparea integrală a locuirilor cunoscute, adică nivelurile gravetiene I, II și III, demers destul de dificil, având în vedere densitatea mare a materialelor descoperite. Necesitatea măririi secțiunii a fost evidentă: pentru că cele mai vechi niveluri sunt la adâncimi mai mari de 5 m și este nevoiede o suprafață amplă, în condițiile în care este necesară crearea unor trepte pentru siguranța malurilor, secțiunea menționată a fost mărită în 2022 cu încă 3 mp pe latura sudică, totalizând 12 mp. Pentru a spori siguranța pereților, la debutul campaniei a mai fost lăsată o treaptă cu o lățime de 1 m pe latura nordică, astfel că suprafața săpată în 2023 a cuprins 9 mp. Săpătura s-a început de la adâncimea de 3,75 m și au mai fost lăsate încă trei trepte de siguranță, începând de la 4,85 m. La finalul săpăturii, adâncimea la care s-a ajuns a fost 6,30 m, fiind maximum care se putea atinge în condiții optime pentru această secțiune. Din punct de vedere tehnic, este semnificativă săparea părții inferioare a depozitului, mai ales că dificultatea este evidentă din cauza adâncimilor foarte mari. Importanța săpării depozitului de la Poiana Cireșului sub nivelurile deja cunoscute este reliefată prin dovezile, chiar dacă până în prezent discrete, ale existenței unor locuiri mai vechi. Astfel, în ultimii ani, datorită unei finanțări adecvate, pe lângă excavarea unor suprafețe mai mari decât în campaniile anterioare, s-a reușit adâncirea până la 6 m a unor părți din câteva secțiuni. În consecință, au fost identificate încă două locuiri paleolitice în campaniile din 2018 și 2019, iar conform materialelor recuperate, ambele aparțin Paleoliticului superior vechi. Rezultatele datărilor AMS, făcute prin Programul Național de Cercetări Arheologice, au oferit vârste care au schimbat semnificativ cronologia paleoliticului superior din România: - Proba recoltată de la cea mai mare adâncime, -0,55 m, a oferit vârsta de 37.550 +/- 360 BP (42.475 – 41.417 cal BP, Beta – 507488). Aceasta este cea mai veche datare pentru paleoliticul superior din estul României. - Pentru probele recoltate dintre 5,20 m - 5,30 m adâncime, rezultatele au fost următoarele: 32.630 +/- 190 BP (37250 - 36077 cal BP, Beta – 507487); 32.400 +/- 180 BP (36.750 – 35.850 cal BP, Beta – 507489). Se poate observa coerența rezultatelor, ambele probe furnizând aceeași vârstă. În săpătura de anul acesta, pe lângă recuperarea unor unelte litice, între 5,40 și 5,45 m adâncime, s-au descoperit câteva pete de arsură, care conțineau inclusiv cărbuni bine prezervați (Pl. II). Au fost prelevate probe, urmând să fie trimise spre datare. Prin urmare, urmele discrete de locuire identificate în campania din anul 2023, alături de cele observate în campaniile din anii 2018 și 2019, pot oferi indicii asupra existenței unor locuiri de Paleolitic superior vechi pe valea Bistriței, iar săparea depozitelor mai vechi va trebui continuată și în etapele viitoare, până la identificarea unor dovezi mai consistente. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:

Campania arheologică din 2023 s-a concentrat pe continuarea săpăturilor în secțiunea XVI, începute în 2021. Cercetările din anii anteriori s-au finalizat cu excavarea completă a nivelurilor ocupaționale mai bine cunoscute, Gravettian straturile I, II și III, o sarcină dificilă, având în vedere densitatea ridicată a materialelor descoperite. În cadrul săpăturilor din acest an, pe lângă recuperarea unor unelte litice, la adâncimi între 5,40 și 5,45 m, au fost descoperite mai multe locuri de ardere, care conțineau și cărbuni bine conservați. Prin urmare, urmele discrete de ocupație identificate, împreună cu cele observate în campaniile din 2018 și 2019, pot oferi dovezi privind existența Paleoliticului Superior Timpuriu în valea Bistriței.

Abstract [EN]:
The 2023 archaeological campaign focused on the continuation of excavations in section XVI, which began in 2021. Research in previous years was finalized with the complete excavation of the better-known occupations, Gravettian layers I, II and III, that was a difficult task, considering the high density of the materials discovered. In this year’s excavation, in addition to the recovery of some lithic tools, between 5.40 and 5.45 m deep, several burning spots were discovered, which also contained wellpreserved charcoals. Therefore, the discrete traces of occupation identified, together with those observed in the campaigns of 2018 and 2019, may provide evidences to the existence of Early Upper Paleolithic in the Bistrița valley.
Bibliografie:
1. Cârciumaru, M., Anghelinu, M., Steguweit, L., Niță, L., Fontana, L., Brugere, A., Hambach, U., Mărgărit, M., Dumitrașcu, V., Cosac, M., Dumitru, F., & Cârstina, O. (2010). The pluristratified Upper Paleolithic site from Poiana Cireșului, Piatra Neamț. Recent results and future prospects. In C. Neugebauer-Maresch & L. Owen (Eds.), New aspects of the Central and Eastern European Upper Paleolithic - Methods, Chronology, Technology and Subsistence, Symposium by the Prehistoric Commission of the Austrian Academy of Sciences Vienna, 9-11 November, 2005 (pp. 209-219). Wien: ÖAW.
2. Nițu, E.-C., Cârciumaru, M., Nicolae, A., Cîrstina, O., Lupu, F. I., & Leu, M. (2019). Mobility and social identity in the Early Upper Palaeolithic: new personal ornaments from Poiana Cireșului site (Piatra Neamț, Romania). PLOS ONE, 14(4), e0214932. DOI: 10.1371/journal.pone.0214932.
3. Nițu, E.-C., Cârciumaru, M., Goutas, N., Cîrstina, O., Nicolae, A., Lupu, F. I., & Leu, M. (2021). The cultural dynamics of Upper Paleolithic to the East of the Carpathians reflected by the characteristics of the Bistrița Valley settlements (Romania), with special focus on the occupations from Poiana Cireșului site. In G. Lengyel, J. Wilczyński, M. Sánchez de la Torre, X. Mangado, & J. M. Fullola (Eds.), Studies on the Palaeolithic of Western Eurasia, Proceedings of the XVIII UISPP World Congress (4-9 June 2018, Paris, France) (Volume 14, Session XVII-4, Session XVII-6, pp. 88-101).