Piatra-neamț | Comuna: Municipiul Piatra-neamț | Judeţ: Neamț | Punct: Valea Doamnei | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Poiana Cireşului, mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, Punct: Valea Doamnei
Raport ID:
6923
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic superior;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 120735.04 |
Județ:
Neamț
Unitate administrativă:
Municipiul Piatra-Neamț
Localitate:
Piatra-Neamț
Punct:
Valea Doamnei
Localizare:
| 120735.04 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconu | Vasile | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Preoteasa | Constantin | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Văleanu | Mădălin-Cornel | participant | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi |
| Niţu | Elena Cristina | responsabil | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Ghiţă | Horia | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Lupu | Florin Ionuț | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Cîrstina | Ovidiu | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Leu | Marian | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Cârciumaru | Marin | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
Aşezarea de la Poiana Cireşului – Piatra Neamţ, prin descoperirile realizate de-a lungul timpului, este unul dintre cele mai reprezentative situri paleolitice din România şi printre cele mai importante situri gravetiene din Europa, așa cum o dovedește și valorificarea științifică la nivel internațional. Cercetările sistematice de aici s-au desfăşurat, cu unele întreruperi, din 1998 până în prezent, iar săpăturile efectuate până la maxim 6 m adâncime au reliefat existența a cinci locuiri paleolitice, încadrate cronologic între 20.000 și 37.000 de ani uncal. B.P.[1] În afară de un nivel Epigravetian localizat la suprafață, care este puternic deranjat, toate celelalte locuiri paleolitice amintite sunt bine conservate, delimitate de strate sterile groase, foarte bogate din punct de vedere cultural, reflectând activități umane diverse. Poiana Cireşului-Piatra Neamț este singurul sit paleolitic din estul României care a furnizat cel mai mare ansamblu faunistic dintre siturile gravetiene de la noi din țară, o colecție impresionantă de materiale dure animale, precum și majoritatea obiectelor de artă descoperite în Paleoliticul din România. În prezent, așezarea de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț a livrat circa 85 % din întregul număr de podoabe și peste 94 % din toate obiectele de artă descoperite până acum în așezările paleolitice din România[2]. Industria pe materii dure animale este destul de bogată și diversă, fiind reprezentată prin patru unelte din fildeș, vârfuri din corn de ren, precum și numeroase unelte din coarne de ren și cerb. La toate acestea se adaugă o extrem de bogată colecţie de material litic, structuri de combustie, zone cu ocru, structuri de locuire etc. Colecţia de material litic cuprinde peste 15.000 de piese aflate în studiu.
Din punct de vedere metodologic, s-a utilizat un sistem unitar de înregistrare, folosit încă de la începutul reluării cercetărilor în 1998, care implică un punct 0 unic (398 m altitudine absolută, deasupra oricărui punct cu potenţial arheologic din sit), un caroiaj temporar fixat în fiecare campanie la 1 m faţă de punctul 0, în raport cu care se realizează înregistrarea individuală în trei dimensiuni a tuturor artefactelor şi structurilor. Colecția impresionantă de unelte, faună sau obiecte de artă descoperite aici este, fără îndoială, consecința metodei de săpătură și recuperare a materialelor. Întregul depozit cercetat până acum a fost epuizat prin decaparea în niveluri cu grosimi foarte mici (cca 2 cm), impuse de densitatea şi dimensiunea materialului arheologic. De asemenea, o atenție deosebită s-a acordat tamisării sedimentului care s-a realizat prin site fine cu ochiuri de 2-3 mm grosime. Dimensiunea foarte mică a multor categorii de materiale, pentru care s-au depus eforturi considerabile în scopul recuperării în săpătură, precum și fragilitatea unui procent variabil din materialul faunistic, ne-au impus folosirea unor unelte adaptate acestor piese, cum sunt spatulele din lemn și pensule fine. În stratul de cultură au fost utilizate cu preponderență spatule din lemn, renunțându-se la șpacluri sau truele.
Circumstanțele și datele din teren, precum și rezultatele cercetărilor anterioare, au făcut subiectul a numeroase publicații din țară și străinătate, de aceea nu vom mai insista asupra lor în acest raport.
Obiectivul major al cercetărilor din situl Poiana Cireșului este determinat de înțelegerea dinamicii culturale a paleoliticului superior în regiunea est-carpatică. Din acest punct de vedere, situl Poiana Cireșului reprezintă o reală oportunitate, fiind singura așezare paleolitică din România care se pretează bine unui proiect atât de ambițios, îndeosebi prin prezervarea mai multor secvențe ocupaționale cuprinse între 20.000 și 37.000 de ani, precum și suprapunerea cronologică a locuirilor principale cu Gravetianul, un tehnocomplex văzut ca prima cultură paleolitică paneuropeană. Având în vedere marile schimbări climatice, inclusiv ultimul Maxim Glaciar din Pleistocenul superior, înregistrate în acest interval cronologic, locuirile din situl Poiana Cireșului pot oferi informații importante despre influența climatică asupra comunităților umane, implicit schimbări în gestiunea resurselor minerale sau animale. În acest moment, Poiana Cireșului beneficiază de 52 datări absolute, făcute în patru laboratoare diferite (Beta Analytic - SUA, ORAU-Oxford - Anglia, Erlanger - Germania, RoAMS-Tanderom Bucharest). Spre deosebire de toate celelalte situri paleolitice din România, rezultatele probelor de la Poiana Cireșului sunt consistente, foarte coerente, inclusiv în cazul datărilor încrucișate realizate pe aceleași probe în laboratoare diferite.
Pentru campania de cercetări din anul 2022, au fost urmărite următoarele obiective:
- Înțelegerea funcției sitului și identificarea ariilor de activitate în cadrul locuirilor descoperite în sit;
- Abordarea interdisciplinară a cercetării arheologice prin efectuarea de noi analize.
- Recuperarea și înregistrarea de noi materiale litice și osteologice în scopul caracterizării modului de exploatare a resurselor animale, gestiunea resurselor minerale și determinarea caracteristicilor tehnice ale industriei litice.
- Promovarea și valorificarea rezultatelor;
Campania din anul 2022 s-a concentrat pe continuarea săpăturilor în secțiunea XVI, începută anul precedent. Cercetările anterioare s-au finalizat cu demontarea în totalitate a primului nivel Gravetian (pe o suprafață de 9 mp) și 2/3 din cel de-al doilea, locuirile mai vechi urmând să fie săpate în etapele următoare. Pentru că cele mai vechi niveluri sunt la adâncimi mai mari de 5 m și este nevoie de o suprafață amplă pentru a ne adâncii, în condițiile în care este necesar crearea unor trepte pentru siguranța malurilor, secțiunea menționată a fost mărită cu încă 3 mp pe latura sudică, totalizând 12 mp.
Ca urmare a măririi secțiunii, pe 3 mp a fost surprins și nivelul Gravetian I (20.000 ani uncal. BP), care este cea mai bogată locuire din așezare (Fig. 1). Materialele recuperate sunt similare celor din campaniile anterioare, cuprinzând fragmente osteologice, marea majoritate fiind oase de ren, precum și piese litice caracteristice acestei locuiri. Uneltele predominante sunt burin-ele (diedre, simple sau duble) și, într-o mai mică măsură, gratoarele sau uneltele duble - gratoar-burin -, precum și lamelele și micro-lamelele retușate fin marginal, în timp ce lamelele à dos nu sunt prea numeroase. La fel ca în anul precedent, se remarcă prezența unor zone cu urme de arsură. Cea mai importantă descoperire este un pandantiv din piatră, care are conturul incizat (Fig. 1/b). Trebuie remarcat că un pandantiv similar, dar care pe lângă contur mai are gravuri și pe ambele fețe, a mai fost descoperit în anul 2013 tot în acest nivel[3]. Descoperirea este semnificativă, în Paleoliticul din România fiind găsite doar patru pandantive din piatră gravate, dintre care două descoperite la Poiana Cireșului.
În cazul nivelui Gravetian II, am reușit să suprindem suprapunerea a două locuiri: prima densitate era concentrată la adâncimea de 3 m, iar cea de-a doua la aproximativ 3,30 m (Fig. 2). Deși nu s-au evidențiat densități mari, se remarcă o zonă cu arsură în prima locuire, precum și fragmente faunistice bine conservate și materiale litice în cea de-a doua. În privința celui mai vechi nivel Gravetian (26/27.000 uncal. BP), din 12 mp, urmele de locuire s-au concentrat îndeosebi pe un simgur mp (Fig. 2). Acestea sunt reprezentate printr-o zonă de combustie, delimitată parțial prin blocuri de piatră de dimensiuni medii, în care au fost descoperite puține materiale litice cioplite și câteva fragmente osteologice. Prin urmare, pe o mare parte din zona săpată nu sunt urme care să reflecte activități ale comunităților paleolitice.
La finalul săpăturii, adâncimea maximă la care s-a ajung a fost de 4 m, urmând ca în campania viitoare să continuăm săpătura pentru identificarea nivelurilor mai vechi. Cercetarea din acest an a contribuit la obținerea unor noi informații privind repartiția ariilor de activitate în nivelurile gravetiene II și III, care abia în ultimii ani au fost săpate pe suprafețe mai mari și pot oferi o imagine mai coerentă asupra zonelor locuite. Desigur, descoperirea unui nou obiect de podoabă reprezintă o contribuție importantă, având în vedere că acest tip de piese sunt destul de rare în Paleoliticul din România.
... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
In the 2022 archaeological campaign at Poiana Cireșului Paleolithic settlement, was continued the excavavation of the XVI section, started in the previous year when they were excavated 9 sqm (the entier Gravettian I layer and 2/3 of the second), in the central part of the site. The mentioned section was enlarged by another 3 sq m on the southern side, totaling 12 sq m. Therefore, on 3 square meters, the Gravetian I layer (20,000 years uncal. BP) was also identified, which is the richest occupation in the settlement. Beside faunal remains, lithic materials and combustion traces, the most important find is a stone pendant, which has an incised outline. It should be noted that a similar pendant was discovered in 2013 also in this level. The research from this year also contributed to obtaining new information regarding the distribution of activity areas in the Gravettian levels II and III.
Note:
[1]. E.-C. Nițu et al., 2021, The cultural dynamics of Upper Paleolithic to the East of the Carpathians reflected by the characteristics of the Bistrița Valley settlements (Romania), with special focus on the occupations from Poiana Cireșului site. In: György Lengyel, Jarosław Wilczyński, Marta Sánchez de la Torre, Xavier Mangado, Josep Maria Fullola (Edited by), Studies on the Palaeolithic of Western Eurasia, Proceedings of the XVIII UISPP World Congress (4-9 June 2018, Paris, France) Volume 14, Session XVII-4, Session XVII-6, 88-101. E.-C. Nițu et al., 2019, Mobility and social identity in the Early Upper Palaeolithic: new personal ornaments from Poiana Cireșului site (Piatra Neamț, Romania), PLOS ONE, 14(4):e0214932, DOI: 10.1371/journal.pone.0214932.
M. Cârciumaru et al., 2010,The Pluristratified Upper Paleolithic Site From Poiana Cireşului, Piatra Neamţ. Recent Resultats and Future Prospects. In: C. Neugebauer-Maresch& L. Owen (Eds.), Aspects concerning the Middle and Eastern European Upper Paleolithic-Methods, Chronology, Technology and Subsistence, Symposium Wien, 9-11 November, 2005, Mitteilungen der PrähistorischenKommission ÖAW, 2010, p. 209-219.
[2]. Marin Cârciumaru, Elena-Cristina Nițu, Symbolic Behaviour and Art on the Territory of Romania from the Middle Palaeolithic to the Mesolithic (55,000-7,500 B.P.); Comportamentul Simbolic și Arta pe teritoriul României din Paleoliticul mijlociu până în Mezolitic (55.000-7.500 B.P.), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2018, ISBN 978-606-537-429-4.
[3]. Marin Cârciumaru et al., 2018, Parures et objets d'art du Gravettien récent de Poiana Cireșului-Piatra Neamț (Roumanie) [Adornments and art objects from the Late Gravettian at Poiana Cireșului-Piatra Neamț (Romania)], L’Anthropologie 122, p. 220–260;
M. Cârciumaru, E.-C. Niţu, O. Cîrstina, N. Goutas, 2016, The Engraved Stone Pendant from Poiana Cireşului-Piatra Neamţ, Romania. New Contributions to the Understanding of Symbolic Behaviour in Gravettian, Archaeology, Ethnology & Anthropology of Eurasia, Institute of Archaeology and Ethnography of the Siberian Branch, Russian Academy of Sciences, nr. 4, p. 35-45;
M. Cârciumaru et al., 2010,The Pluristratified Upper Paleolithic Site From Poiana Cireşului, Piatra Neamţ. Recent Resultats and Future Prospects. In: C. Neugebauer-Maresch& L. Owen (Eds.), Aspects concerning the Middle and Eastern European Upper Paleolithic-Methods, Chronology, Technology and Subsistence, Symposium Wien, 9-11 November, 2005, Mitteilungen der PrähistorischenKommission ÖAW, 2010, p. 209-219.
[2]. Marin Cârciumaru, Elena-Cristina Nițu, Symbolic Behaviour and Art on the Territory of Romania from the Middle Palaeolithic to the Mesolithic (55,000-7,500 B.P.); Comportamentul Simbolic și Arta pe teritoriul României din Paleoliticul mijlociu până în Mezolitic (55.000-7.500 B.P.), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2018, ISBN 978-606-537-429-4.
[3]. Marin Cârciumaru et al., 2018, Parures et objets d'art du Gravettien récent de Poiana Cireșului-Piatra Neamț (Roumanie) [Adornments and art objects from the Late Gravettian at Poiana Cireșului-Piatra Neamț (Romania)], L’Anthropologie 122, p. 220–260;
M. Cârciumaru, E.-C. Niţu, O. Cîrstina, N. Goutas, 2016, The Engraved Stone Pendant from Poiana Cireşului-Piatra Neamţ, Romania. New Contributions to the Understanding of Symbolic Behaviour in Gravettian, Archaeology, Ethnology & Anthropology of Eurasia, Institute of Archaeology and Ethnography of the Siberian Branch, Russian Academy of Sciences, nr. 4, p. 35-45;
Bibliografie:
1. Cârciumaru, M., & Nițu, E.-C. (2018). Symbolic Behaviour and Art on the Territory of Romania from the Middle Palaeolithic to the Mesolithic (55,000-7,500 B.P.) / Comportamentul Simbolic și Arta pe teritoriul României din Paleoliticul mijlociu până în Mezolitic (55.000-7.500 B.P.). Târgoviște: Editura Cetatea de Scaun.
2. Cârciumaru, M., Nițu, E.-C., Cîrstina, O., & Goutas, N. (2016). The Engraved Stone Pendant from Poiana Cireşului-Piatra Neamţ, Romania. New Contributions to the Understanding of Symbolic Behaviour in Gravettian. Archaeology, Ethnology & Anthropology of Eurasia, Institute of Archaeology and Ethnography of the Siberian Branch, Russian Academy of Sciences, (4), 35-45.
3. Cârciumaru, M., Nițu, E.-C., & et al. (2018). Parures et objets d'art du Gravettien récent de Poiana Cireșului-Piatra Neamț (Roumanie) [Adornments and art objects from the Late Gravettian at Poiana Cireșului-Piatra Neamț (Romania)]. L’Anthropologie, 122, 220-260.
4. Cârciumaru, M., & et al. (2010). The Pluristratified Upper Paleolithic Site From Poiana Cireşului, Piatra Neamţ. Recent Resultats and Future Prospects. In C. Neugebauer-Maresch & L. Owen (Eds.), Aspects concerning the Middle and Eastern European Upper Paleolithic-Methods, Chronology, Technology and Subsistence, Symposium Wien, 9-11 November, 2005, Mitteilungen der Prähistorischen Kommission ÖAW, 209-219.
5. Nițu, E.-C., & et al. (2019). Mobility and social identity in the Early Upper Palaeolithic: new personal ornaments from Poiana Cireșului site (Piatra Neamț, Romania). PLOS ONE, 14(4), e0214932. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0214932
6. Nițu, E.-C., & et al. (2021). The cultural dynamics of Upper Paleolithic to the East of the Carpathians reflected by the characteristics of the Bistrița Valley settlements (Romania), with special focus on the occupations from Poiana Cireșului site. In G. Lengyel, J. Wilczyński, M. Sánchez de la Torre, X. Mangado, & J. M. Fullola (Eds.), Studies on the Palaeolithic of Western Eurasia, Proceedings of the XVIII UISPP World Congress (4-9 June 2018, Paris, France) Volume 14, Session XVII-4, Session XVII-6 (pp. 88-101).
2. Cârciumaru, M., Nițu, E.-C., Cîrstina, O., & Goutas, N. (2016). The Engraved Stone Pendant from Poiana Cireşului-Piatra Neamţ, Romania. New Contributions to the Understanding of Symbolic Behaviour in Gravettian. Archaeology, Ethnology & Anthropology of Eurasia, Institute of Archaeology and Ethnography of the Siberian Branch, Russian Academy of Sciences, (4), 35-45.
3. Cârciumaru, M., Nițu, E.-C., & et al. (2018). Parures et objets d'art du Gravettien récent de Poiana Cireșului-Piatra Neamț (Roumanie) [Adornments and art objects from the Late Gravettian at Poiana Cireșului-Piatra Neamț (Romania)]. L’Anthropologie, 122, 220-260.
4. Cârciumaru, M., & et al. (2010). The Pluristratified Upper Paleolithic Site From Poiana Cireşului, Piatra Neamţ. Recent Resultats and Future Prospects. In C. Neugebauer-Maresch & L. Owen (Eds.), Aspects concerning the Middle and Eastern European Upper Paleolithic-Methods, Chronology, Technology and Subsistence, Symposium Wien, 9-11 November, 2005, Mitteilungen der Prähistorischen Kommission ÖAW, 209-219.
5. Nițu, E.-C., & et al. (2019). Mobility and social identity in the Early Upper Palaeolithic: new personal ornaments from Poiana Cireșului site (Piatra Neamț, Romania). PLOS ONE, 14(4), e0214932. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0214932
6. Nițu, E.-C., & et al. (2021). The cultural dynamics of Upper Paleolithic to the East of the Carpathians reflected by the characteristics of the Bistrița Valley settlements (Romania), with special focus on the occupations from Poiana Cireșului site. In G. Lengyel, J. Wilczyński, M. Sánchez de la Torre, X. Mangado, & J. M. Fullola (Eds.), Studies on the Palaeolithic of Western Eurasia, Proceedings of the XVIII UISPP World Congress (4-9 June 2018, Paris, France) Volume 14, Session XVII-4, Session XVII-6 (pp. 88-101).