Rapoltu Mare | Comuna: Rapoltu Mare | Judeţ: Hunedoara | Punct: La Vie | Anul: 2022
Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Rapoltu Mare, com. Rapoltu Mare, jud. Hunedoara, Punct: La Vie
Raport ID:
6924
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Paleolitic mijlociu; Paleolitic superior; Neolitic timpuriu; Eneolitic mijlociu; Eneolitic târziu; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului târziu; La Tène; Epoca romană; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală mijlocie; Perioada modernă;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Necropolă; Carieră; Aşezare deschisă; Aşezare rurală; Locuire sezonieră; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 90672.02 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Rapoltu Mare
Localitate:
Rapoltu Mare
Punct:
La Vie
Localizare:
| 90672.02 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Gonciar | Andrei | participant | ArchaeoTek, Canada |
Henry | William Daniel | participant | ArchaeoTek, Canada |
Bălos | Angelica | participant | Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara |
Băeştean | Gică | responsabil | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Bărbat | Ioan Alexandru | responsabil sector | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Barbu | Marius Gheorghe | responsabil sector | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Barbu | Ioana Lucia | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Barbu | Mihaela Maria | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Marc | Antoniu Tudor | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Tutilă | Oana | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Ţuţuianu | Costin Daniel | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Raport:
Campania arheologică din anul 2022 s-a desfășurat în perioada 6 iunie – 29 iulie, concentrându-se asupra continuării cercetării arheologice în suprafața Sp. II și având drept scop principal colectarea de date privind succesiunea fazelor și subfazelor romane, din partea centrală a villa -i de la Rapoltu Mare - La Vie.
Suprafața Sp. II
Lucrările efectuate în vara anului 2022 s-au îndreptat asupra cercetării jumătății estice a suprafeței Sp. II, acolo unde clădirea de tip „vagon”, aparținând secolului al III-lea, intersectează și suprapune o clădire anterioară, datată în secolul al II-lea, ambele identificate și cercetate parțial începând cu vara anului 2016. Astfel, unitatea de cercetare obținută prin unirea secțiunilor S 7 și S 10 a abordat latura sudică a clădirii de secol al III-lea, în vederea completării planimetriei acesteia, în timp ce secțiunile S 9 și S 14 au vizat cercetarea evoluției structurilor mai timpurii, de la nord de această clădire.
S. 7 + S10 (Fig. 1)
În această unitate s-a finalizat cercetarea nivelului de călcare aparținând secolului al III-lea d. Hr. În interiorul celei de a treia camere a clădirii de tip „vagon” fusese identificat încă din campaniile anteriore un complex adâncit (Cx 44), situat în proximitatea zidului de sud al clădirii (Z 31). Structura, sub forma unei gropi patrulatere cu latura de aproximativ 1,20 m, s-a conturat în nivelul de călcare al locuinței, sub dărâmătura acoperișului incendiat al acesteia. În campania din acest an, groapa a fost secționată parțial, stabilindu-se că ea fusese săpată inclusiv în stânca nativă, având o adâncime de cel pțin 1,50 m (nefiind atins încă fundul). La vest de Cx 44, în apropierea colțului camerei, a fost identificată o platformă din țigle și cărămizi, dispuse sub forma unui patrulater cu laturile de 0,80 x 0,90 m. Această structură denumită Cx 46 a fost construită direct pe podeaua de pământ, fără a se fi folosit vreun tip de liant și constituie o amenajare adiacentă gropii Cx 44. Ambele structuri au fost acoperite de dărâmătura acoperișului incendiat al clădirii, aspect ce dovedește faptul că groapa Cx 44 fusese săpată și era în uz în timpul folosirii clădirii de tip „vagon”. Funcționalitatea acestei structuri râmâne incertă până la finalizarea cercetării acestui complex și până la obținerea unor rezultate ale analizelor probelor de sol din umplutura sa, însă până în momentul de față, rolul de cămară/beci pentru păstrarea alimentelor pare a fi cel mai plauzibil. În umplutura acumulată după abandonarea complexului, au fost identificate fragmente tegulare, fragmente ceramice, doi denari emiși de Elagabalus și Severus Alexander, precum și un mic inel din bronz cu montură din pastă de sticlă.
În cea de a doua cameră a clădirii de tip „vagon”, la – 0, 48 m adâncime față de actualul nivel de călcare, a fost identificat pavajul curții din prima fază de funcționare a villa-i. La fel ca și în celelalte zone în care a fost surprins, acesta este format dintr-un strat gros de 5-8 cm de travertin bine tasat. Deasupra sa, a fost cercetat nivelul de călcare aferent acestei faze, între puținele materiale descoperite aici remarcându-se mai multe oase de cal.
S. 9 (Fig. 2)
Lucrările din cadrul secțiunii S. 9 s-au axat pe cercetarea zonei situată la nord de clădirea de secol al III-lea (de tip „vagon”), acolo unde în campaniile anterioare fuseseră cercetate structurile aparținând fazei a III-a de funcționare a villa-i și unde se contura nivelul de călcare din interiorul clădirii de mari dimensiuni, aparținând primei faze și delimitate de temeliile zidurilor Z 33 (spre est) și Z 24 (spre sud). La o adâncime de – 0,52 m față de actualul nivel de călcare, a fost identificată o podea din lut, puternic arsă în urma distrugerii violente a clădirii. În timpul secționării, s-a constatat faptul că această podea, groasă de 8-10 cm, suprapunea o altă podea fățuită, realizată din același tip de material, fapt ce indică o utilizare destul de îndelungată a acestei structuri.
S. 14 (Fig. 3)
Secțiunea S. 14, trasată în campania anterioară, cu scopul de a surprinde continuarea nordică a clădirii de secolul al II-lea cercetată în secțiunile S. 9, S. 11 și S. 12, a fost extinsă cu 1 m spre nord (ajungând la dimensiunile de 4 x 5 m) datorită faptului că în extremitatea nordică a ei se distingea, imediat sub stratul vegetal, un nivel abundent de dârâmătură de acoperiș, într-o zonă în care cercetările noninvazive nu surprinseseră prezența unor structuri. După îndepărtarea acestui nivel de dârâmătură, s-a constatat că în colțul nord-vestic al secțiunii apare colțul unei clădiri cu talpă din piatră, ce se întinde spre nord și spre vest. Cele două ziduri, denumite Z 36 și Z 37, au temeliile realizate din pietre de toate tipurile (andezit, travertin, micașist, piatră de râu), legate cu pământ și elevația din chirpici. Z 36 are o lățime de 0,60 m, este orientat pe direcția est-vest, a fost surprins pe o lungime de 1,70 m și intră în profilul vestic al secțiunii S. 14. Z 37 are o lățime de 0,70 m, este orientat pe direcția nord-sud, a fost surprins pe o lungime de 1,60 m și intră în profilul nordic al secțiunii S. 14.
Clădirea, al cărei colț sud-estic este definit de intersecția zidurilor Z 36 și Z 37, este amplasată la 8 m înspre nord față de clădirea de tip “vagon” datată în prima jumătate a secolului al III-lea d. Hr., fiind dispusă în aceeași planimetrie cu aceasta. Ea pare a fi o construcție târzie, realizată din materiale reutilizate, ale cărei caracteristici urmează să fie cercetate în campaniile viitoare. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
The archaeological campaign from 2021 in the site of Rapoltu Mare-La Vie (Rapoltu Mare Commune, Hunedoara County) was held in two seasons, from June 6th to July 29th. The main purpose was to continue the excavation of the previous years in the area of Sp. II trenches.
The works carried out in the summer of 2022 focused on the research of the eastern half of the surface of Sp. II where the „wagon" type building belonging to the 3rd century intersects and overlaps an earlier building, dated to the 2nd century, both identified and partially researched since the summer of 2016. Thus, the research unit obtained by joining the sections S 7 and S 10 approached the southern side of the 3rd century building in order to complete its planimetry, while sections S 9 and S 14 aimed at researching the evolution of the earlier structures north of this building.
Bibliografie:
1. Băeştean, G., Bălos, A., Barbu, M. G., Bărbat, I. A., Barbu, I. L., Ţuţuianu, C.-D., Marc, A. T., Barbu, M.-M., Gonciar, A., & Brown, A. (2019). Raport preliminar privind cercetările arheologice de la Rapoltu Mare-La Vie, campania 2017. Banatica, 29(I), 67-93.
2. Băeştean, G., Bălos, A., Barbu, M. G., Bărbat, I. A., Barbu, I. L., Ţuţuianu, C.-D., Tutilă, O. C., Marc, A. T., & Gonciar, A. (2021). Rapoltu Mare, jud. Hunedoara. Punct: La Vie. În CCA, campania 2020 (pp. 235-238). Sibiu.
3. Băeştean, G., Bălos, A., Barbu, M. G., Bărbat, I. A., Barbu, I. L., Ţuţuianu, C.-D., Marc, A. T., Barbu, M.-M., & Gonciar, A. (2020). Rapoltu Mare, jud. Hunedoara. Punct: La Vie. În CCA, campania 2019 (pp. 286-287). Buzău.
4. Băeştean, G., Bălos, A., Barbu, M. G., Bărbat, I. A., Gonciar, A., Brown, A., Barbu, I. L., Ţuţuianu, D. C., Tutilă, O. C., Barbu, M. M., & Codrea, I. C. (2017). Rapoltu Mare, com. Rapoltu Mare, jud. Hunedoara. Punct: La Vie. În CCA, campania 2016 (pp. 109-111). Bucureşti.
5. Barbu, M. G., & Bărbat, I. A. (2017a). New Archaeological Information Regarding the Exploitation of Andesite in Măgura Uroiului (Hunedoara County). Sargetia. Acta Musei Devensis, serie nouă, VIII, 71-121.
6. Barbu, M. G., & Bărbat, I. A. (2017b). Noi informaţii arheologice privind exploatarea andezitului la Măgura Uroiului (jud. Hunedoara). Banatica, 27(I), 187-231.
7. Barbu, M. G., Bărbat, I. A., Băeştean, G., & et al. (2016). Raport preliminar privind cercetările arheologice de la Rapoltu Mare-La Vie, campaniile 2013-2015. Banatica, 26(I), 273-321.
2. Băeştean, G., Bălos, A., Barbu, M. G., Bărbat, I. A., Barbu, I. L., Ţuţuianu, C.-D., Tutilă, O. C., Marc, A. T., & Gonciar, A. (2021). Rapoltu Mare, jud. Hunedoara. Punct: La Vie. În CCA, campania 2020 (pp. 235-238). Sibiu.
3. Băeştean, G., Bălos, A., Barbu, M. G., Bărbat, I. A., Barbu, I. L., Ţuţuianu, C.-D., Marc, A. T., Barbu, M.-M., & Gonciar, A. (2020). Rapoltu Mare, jud. Hunedoara. Punct: La Vie. În CCA, campania 2019 (pp. 286-287). Buzău.
4. Băeştean, G., Bălos, A., Barbu, M. G., Bărbat, I. A., Gonciar, A., Brown, A., Barbu, I. L., Ţuţuianu, D. C., Tutilă, O. C., Barbu, M. M., & Codrea, I. C. (2017). Rapoltu Mare, com. Rapoltu Mare, jud. Hunedoara. Punct: La Vie. În CCA, campania 2016 (pp. 109-111). Bucureşti.
5. Barbu, M. G., & Bărbat, I. A. (2017a). New Archaeological Information Regarding the Exploitation of Andesite in Măgura Uroiului (Hunedoara County). Sargetia. Acta Musei Devensis, serie nouă, VIII, 71-121.
6. Barbu, M. G., & Bărbat, I. A. (2017b). Noi informaţii arheologice privind exploatarea andezitului la Măgura Uroiului (jud. Hunedoara). Banatica, 27(I), 187-231.
7. Barbu, M. G., Bărbat, I. A., Băeştean, G., & et al. (2016). Raport preliminar privind cercetările arheologice de la Rapoltu Mare-La Vie, campaniile 2013-2015. Banatica, 26(I), 273-321.