Reșca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Punct: Fortificația centrală | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Reșca, com. Dobrosloveni, jud. Olt, Punct: Fortificația centrală [Romula]. Cercetări complexe arheometrice ale materialelor arheologice cu metode avansate fizico-chimice
Raport ID:
6927
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 126754.01 |
Județ:
Olt
Unitate administrativă:
Dobrosloveni
Localitate:
Reșca
Punct:
Fortificația Centrală
Sector:
Fortificația Centrală
Toponim:
Romula
Localizare:
| 126754.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Negru | Mircea | participant | Universitatea Spiru Haret, București |
| Badica | Petre | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Alexandru-Dinu | Andrei | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Grigoroscuta | Maria A. | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Burdusel | Mihai | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Aldica | Gheorghe V. | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Sandu | Viorel | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Bartha | Cristina | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Polosan | Silviu | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Galatanu | Andrei | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Kuncser | Victor | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Enculescu | Mihai | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Locovei | Claudiu | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Porosnicu | Ion | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Tiseanu | Ion | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Fierbinteanu | Marilena | participant | Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor |
| Savulescu | Ionuț | participant | Facultatea de Geografie, Universitatea din București |
| Batalu | Nicolae Dan | participant | Facultatea de Geografie, Universitatea din București |
Raport:
În anul 2022 au fost finalizate și publicate primele rezultate complexe ale studiilor asupra unor cărămizi de tip sesquipedales, atât nearse, cât și arse. Proprietățile materiei prime pentru fabricarea cărămizilor de la Romula au fost analizate prin tehnici avansate de caracterizare fizico-chimică, precum microscopie electronică acompaniată de analiză locală chimică cu microsondă electronică, spectroscopii de fluorescență de raze X, în infraroșu, de masă și Mossbauer, colorimetrie în spectrul standard solar sau albastru, magnetometrie, măsurări de rezistență mecanică la compresiune și încovoiere, de conducție termică, tomografie computerizată de raze X, analiză termo-gravimetrică și simulări de proprietăți mecanice cu element finit.[1]
Rezultatele au pus într-o lumină nouă cărămizile romane prin faptul că acestea sunt asemănătoare materialelor moderne „inteligente”, având capacitatea de a se adapta, păstrându-și integritatea la variațiile de mediu, cum ar fi cele climatice de umiditate și temperatură sau mecanice (rezultate în urma modificărilor de relief, de exemplu cutremure, alunecări de teren etc). Aceste particularități explică durabilitatea excepțională, a acestor materiale ceramice și a construcțiilor realizate cu ajutorul lor.
Investigațiile efectuate sugerează că arhitecții și constructorii romani aveau un control avansat asupra selecției materiilor prime locale cât și în stabilirea rețetelor și tehnologiilor de fabricație a cărămizilor sau altor materiale de construcție, utile pentru obținerea de materialele cu proprietăți speciale menționate.
... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
Some mud and burnt bricks has been the subject of an ongoing complex archaeometric study using advanced physical and chemical characterization methods and simulations.
Note:
[1]. Badica et alii. 2022.
Bibliografie:
1. Badica, P., Alexandru-Dinu, A., Grigoroscuta, M. A., Burdusel, M., Aldica, G. V., Sandu, V., Bartha, C., Polosan, S., Galatanu, A., Kuncser, V., Enculescu, M., Locovei, C., Porosnicu, I., Tiseanu, I., Ferbinteanu, M., Savulescu, I., Negru, M., & Batalu, N. D. (2022). Mud and burnt Roman bricks from Romula. Scientific Reports, 12, Article 15864. https://www.nature.com/articles/s41598-022-19427-7