Reșca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Punct: Fortificația centrală | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Reșca, com. Dobrosloveni, jud. Olt, Punct: Fortificația centrală [Romula]. Investigații geofizice la Reșca-Romula.
Raport ID:
6926
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 126754.01 |
Județ:
Olt
Unitate administrativă:
Dobrosloveni
Localitate:
Reșca
Punct:
Fortificația Centrală
Sector:
Fortificația Centrală
Toponim:
Romula
Localizare:
| 126754.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cruceru | Nicolae | participant | Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti |
| Bleoancă | Mihaela | participant | Muzeul Judeţean Olt |
| Chitea | Florina | participant | Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea din București |
| Barbu | Bogdan | participant | Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea din București |
| Popovici | Sabin | participant | Muzeul Romanaţiului |
| Artene | Ilinca | participant | Colegiul Național „Ion C. Brătianu”, Pitești |
| Jureschi | Silviu | participant | Geotesting SRL |
| Diaconu | Adrian | participant | Geotesting SRL |
Raport:
Zona supusă diagnosticului geofizic din anul 2021 este amplasată în partea de nord-est a ariei cunoscute sub numele de Fortificația Centrală, centrul orașului roman Romula (Planșa 5, 1a).
Metodologia aplicată. Scopul studiului geofizic a constat în evaluarea prin tehnici non-invazive și non-distructive a prezentei în subsol a unor elemente sau părți din structuri de interes arheologic din perimetrul menționat.
În campania din anul 2021 s-au aplicat două tehnici geofizice, din categoria metodelor electromagnetice de mare rezoluție la adâncime mică. Într-o primă etapă s-a utilizat un echipament (EM38) bazat pe tehnica inducției electromagnetice (EMI), cu bobine amplasate la o distanță fixă de 1m, un echipament destinat studiilor de mică adâncime pentru investigarea solurilor și studii geofizice pentru domeniul arheologiei.
O a doua etapă de lucru a constat în utilizarea metodei Ground Penetrating Radar (GPR), scanând perimetrul simultan cu două antene (200 respectiv 600MHz, frecvența centrală).
Analiza și interpretarea datelor geofizice. Zona supusă diagnosticului geofizic se prezintă sub forma unui număr mare și complexe de anomalii geofizice, detectate prin ambele metode aplicate (EMI - Figura 1a și GPR – Planșa 5, 1b, c, d). Pe baza hărților obținute prin tehnica inducției electromagnetice (Planșa 5, 1a) s-au putut observa zone cu încărcătura diferențiată de material arheologic. În anumite sectoare predomină o acumulare de anomalii dipolare în timp ce în alte zone, variația proprietăților geofizice este mult mai mică.
Aceste observații sugerează o diferențiere în ceea ce privește caracteristicile materialului îngropat la mică adâncime, cu zone în care predomină materiale cu proprietăți magnetice (cărămida arsă, ceramică), continuitatea acestor anomaliilor fiind întreruptă de aliniamente ale unor materiale fără proprietăți magnetice semnificative.
Numărul și intensitatea anomaliilor sunt semnificativ mai ridicate în partea de nord a panoului de lucru, unde se remarcă un trend de aliniere a anomaliilor pe direcția preferențială vest-est. Această orientare corespunde și cu traseului identificat ca aparținând unui zid de apărare construit din cărămidă, menționat în cercetările arheologice anterioare.[1]
Conform datelor GPR, efectele geofizice ale structurilor îngropate au fost remarcate preponderent sub formă de anomalii de tip hiperbole (Planșa 5, 1b, d) și liniare (Planșa 5, 1c), dispuse la diferite adâncimi. În radiograma din Planșa 5, 1d (al cărei profil a fost dispus paralel, în imediata vecinătate a zonei excavate) se poate observa o anomalie de tip hiperbolă, corelată ulterior măsurării cu acumulări de fragmente de cărămidă, aflate la aproximativ 0.55-0.65 m, care se extind până la caseta decopertată. Reflexiile din partea superioară provin de la amestecul de fragmente de cărămizi dispersate într-o masă nisipoasă-argiloasă, depusă ulterior abandonării orașului roman. Reflexia mai puternică (ringing effect) din această imagine, provine de la un obiect metalic aflat aproape de suprafață. Radargrame cu anomalii de tip limită plană, corelate de-a lungul mai multor profile paralele sunt exemplificate în Planșa 5, 1c.
Concluzii. Dispunerea anomaliilor geofizice a permis identificarea unor perimetre geometrizate și surse liniare de interes arheologic.
... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
The near-surface archeological remains of the northeastern part of the area known as the Central Fortification were subject to a geophysical survey in 2021.
By means of the geophysical data, several zones in the northeastern part of the Roman city center have been outlined, that could represent traces of habitation, possibly with burning points and areas with remains of construction materials with slight magnetic properties. The disposition of the geophysical anomalies allowed the identification of some geometrized perimeters and linear sources of archaeological interest.
Note:
[1]. Negru 2022; Negru, Schuster 2016.
Bibliografie:
1. Tudor 1978, Dumitru Tudor, Oltenia romană, Ediţia IV, București, 1978.
Vlădescu 1986, Cristian Vlădescu, Fortificațiile romane din Dacia Inferior, București, 1986.
Vlădescu 1986, Cristian Vlădescu, Fortificațiile romane din Dacia Inferior, București, 1986.