Rotbav | Comuna: Feldioara | Judeţ: Braşov | Punct: La Pârâuţ | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3488
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 40982.02 |
Județ:
Brașov
Unitate administrativă:
Feldioara
Localitate:
Rotbav
Punct:
La Pârâuț
Localizare:
| 40982.02 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dietrich | Laura | participant | Freie Universität, Berlin, Germany |
| Dietrich | Oliver | participant | Freie Universität, Berlin, Germany |
| Vulpe | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Stavrescu-Bedivan | Mala | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ştefan | Cristian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bobeică | Sorin | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Ţuţu | Cristian Ionuţ | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Alexandru | Liliana Vasilica | participant | Universitatea Bucureşti |
| Soare-Minea | Anca | participant | Universitatea Bucureşti |
Raport:
Staţiunea arheologică de pe teritoriul satului Rotbav, din punctul „La Pârâuţ“ este situată pe un platou cu dimensiunile de 180 x 200 m, aflat pe o fostă terasă a vechiului curs a râului Olt, având următoarele coordonate geografice :Lat. 45º 49’ 60 N , Long. 25º33’ E, Alt. 508
Rezumarea cercetărilor anterioare (1970- 1973) (Alexandru Vulpe)
Situl arheologic este cunoscut în literatura de specialitate din anul 1961, când în urma construirii şoselei Braşov-Sighişoara au fost descoperite întâmplător mai multe fragmente ceramice şi obiecte de bronz şi os. Din descrierea lui Z. Székely, la mijlocul drumului, paralel cu platoul unde a fost cercetată mai târziu aşezarea de epoca bronzului, s-a descoperit întâmplător un mormânt în cistă de piatră, cu schelet în poziţie chircită, fără inventar (ar putea aparţine culturii Schneckenberg sau, mai probabil, culturii Noua)1.
E foarte probabil ca şoseaua să fi tăiat partea sud-vestică a locuirii de epoca bronzului, unde se afla şi necropola aparţinând culturii Noua.
Situl a fost cercetat sistematic de către Alexandru Vulpe (I.A.B) şi Mariana Marcu (Muzeul Judeţean Braşov). Au fost trasate şapte secţiuni, cu lungimi cuprinse între 24 şi 105 m, şi lăţimi de 1,5 m, însumând 1300 m². În suprafaţa cercetată au fost dezvelite 149 de complexe arheologice, în majoritate gropi, cu material aparţinând culturilor Coţofeni, Wietenberg (fazele A-C), Noua şi Gáva. Gropile au un diametru cuprins între 0,80 - 1 m şi o adâncime de până la 2 m.
Pe o mică porţiune (pe drumul de ţară care străbate platoul unde se află aşezarea, parte nederanjată de lucrările agricole) a fost cercetată relaţia stratigrafică, observându-se două straturi de cultură, şi anume unul cu materiale încadrabile în faza C a culturii Wietenberg (după Boroffka2) suprapus de un strat cu materiale aparţinând culturii Noua. Stratigrafia descoperită oferă indicii asupra încadrării cronologice a momentului pătrunderii culturii Noua în sud-estul Transilvaniei, şi anume nu înainte de faza C a culturii Wietenberg. Alte indicii stratigrafice sunt gropile cu material Wietenberg (faza C), tăiate de gropi cu material încadrabil în cultura Noua.
Complexele mai sus amintite au livrat un bogat material ceramic (4560 de fragmente ceramice, dintre care 394- 8,64% decorate şi 4166- 81,30% nedecorate), precum şi obiecte de bronz, os, piatră şi un bogat spectru de material osteologic. Materialele descoperite, precum şi documentaţia au fost prelucrate şi vor fi publicate în cadrul lucrării de doctorat de către Laura Dietrich.
Cercetările arheologice din anul 2005 (Laura Dietrich)
În august 2005 au fost reluate săpăturile în staţiunea arheologică, pentru a se verifica stratigrafia şi pentru a se obţine date mai concludente privind structura aşezării. Săpăturile au fost finanţate de către MCC şi MJI Braşov (şi pe această cale adresăm mulţumiri directorului, dr. Radu Ştefănescu pentru sprijinul acordat).
În cadrul unui survey preliminar, întreaga suprafaţă a sitului a fost împărţită în carouri de 20 x 20 m, luându-se ca reper o linie între doi stâlpi de curent electric, de la care au fost luate toate măsurile. Fiecare carou a fost parcurs în spirală, adunându-se şi cartându-se fragmentele ceramice sau descoperirile cu caracter special. În urma cartării s-au profilat anumite zone cu o concentraţie mai mică de fragmente ceramice, mai puţin afectate de lucrările agricole, acestea fiind indicii favorabile continuării cercetării.
S-au deschis 3 suprafeţe, numertotate în continuarea secţiunilor vechi.
Suprafaţa VIII (7 x 7 m) se află în partea nord-vestică a platoului, in carourile A-G.
Pentru cercetarea sistematică a fost împărţită mai departe în carouri de 1 x 1 m, materialul adunându-se pe carouri.
Au fost dezvelite 13 complexe arheologice, dintre care o locuinţă semiîngropată, cu materiale aparţinând culturii Wietenberg , faza C, 2 morminte de incineraţie în urnă acoperite cu lespezi de piatră, (vezi descrierea mai jos), 5 gropi menajere (una cu material Coţofeni, una cu material amestecat Wietenberg şi Tei III, şi 3 cu material Wietenberg) şi 5 gropi de par.
Stratigrafia este următoarea: de la 0 la 30/40 cm se gaseşte stratul vegetal, cu materiale ceramice aparţinând cu deosebire culturilor Noua şi Gáva (stratul de cultură distrus); de la 40 la 60 cm este un strat de cultură cu materiale aparţinând culturii Wietenberg, apoi pamântul steril. Nu s-au observat suprapuneri de gropi.
Observaţii privind mormintele Wietenberg (Oliver Dietrich)
Cele două morminte (C 6 şi C 7) au fost descoperite în partea nord-vestică a S VIII, intrând parţial în profilul vestic. Mormintele s-au conturat deja la 20 cm sub stratul vegetal, această parte a platoului fiind deranjată de lucrările agricole.
La C 7, groapa mormântului s-a conturat foarte clar, având un diametru de 1,50 m. Urna funerară este o strachină decorată în stil Wietenberg C, care a fost acoperită cu o lespede de piatră. În jurul urnei, la marginea gropii mormântului erau aşezate 2 cercuri concentrice de melci. Pe fundul gropii s-au găsit urme de arsură de aproximativ 5 cm grosime. Pe baza datelor, s-a încercat o posibilă reconstrucţie a ritualului funerar: după arderea corpului în alt loc, s-a săpat groapa mormântului care a fost probabil purificată. O parte din rugul funerar şi urna au fost depuse în groapă (fragmentele de oase umane calcinate descoperindu-se atât în interiorul urnei, cât şi în exteriorul ei), în jurul urnei au fost aşezate 2 cercuri concentrice de melci, după care s-a procedat la umplerea gropii. Din zona de deasupra mormântului provine şi un ac de bronz de tipul Rollenkopfnadel (nedatabil în sine, cu o perioadă de folosire din bronzul mijlociu până în bronzul târziu).
La C 6, nu s-a descoperit urna funerară ci doar placa de piatră, cu dimensiunile de 40 x 30 x 7 cm. Sub aceasta erau câteva fragmente de oase calcinate, precum şi o bucată de calotă craniană necalcinată. A fost surprinsă în secţiune doar o parte a mormântului, continuarea cercetării acestuia urmând a se face în campania viitoare.
Suprafaţa X (9 x 14 m) se află la 1m distanţă de S VIII, paralelă cu latura estică a acesteia, în carourile I- R. Săpătura din S X a fost de salvare, pe suprafaţa respectivă urmând a fi construită o casă. Suprafaţa a fost împărţită in două părţi (respectând grundrisul viitoarei construcţii) şi anume in partea vestica s-a trasat un şant de 14 m lungime si 1,50 m lăţime, unde nu au fost descoperite complexe arheologice. In partea estică, la 2 m de şanţ a fost dezvelită o suprafaţa de 5 x 14 m, în care s-au descoperit 6 complexe arheologice: 1 locuinţă cu podeaua din lemn lutuit, aparţinând culturii Noua, 1 vas- cuptor (pyraunos) cu un schelet de câine aşezat frontal şi o groapă menajeră lângă, cu aparţinând culturii Wietenberg (faza C) şi 3 gropi fără material. Vasul- cuptor descoperit are dimensiunile de 40 cm (fundul vasului), 50 cm (diametrul gurii) şi aproximativ 50 cm înălţime şi este de tipul B1 (cu placă intermediară şi apucători) după Romsauer3.
Stratigrafia este asemănatoare celei din S VIII.
Sondajul din centrul staţiunii (Laura Dietrich)
Secţiunea IX, cu dimensiunile de 5 x 5 m a avut caracter de sondare a centrului staţiunii, în vederea viitoarelor cercetări arheologice. Situaţia stratigrafică este mai complexă decât in S VIII şi S X: la adâncimea de 30 centimetri se găseşte un strat de cultură, parţial distrus de lucrările agricole, cu materiale amestecate din culturile Noua si Gáva. Acesta suprapune un strat de cultură cu materiale Wietenberg (fazele B şi C). Şi în ceea ce priveşte structura aşezării este vorba de o situaţie mai complicată. Centrul platoului s-a dovedit mai intens locuit decât partea nord- vestică; cele 16 complexe arheologice din S IX sunt concentrate foarte strâns pe suprafaţa de 25 m². Dintre acestea, o atenţie deosebită se acordă complexului 28, o locuinţă cu peretele vestic de chirpic (4 m lungime) şi cu o anexă de formă semirotundă în partea vestică. S-a cercetat numai o parte (jumătatea locuinţei aflându-se in profilul estic), urmând a se dezveli integral în campaniile următoare. Locuinţa conţine material Wietenberg (faza B-C). In partea nordică a locuinţei, 20 cm mai sus de baza acesteia a fost dezvelita o vatră, care marca de altfel şi baza celui de-al doilea strat de cultură.
Celelalte complexe sunt gropi, cu material aparţinând culturilor Wietenberg, Noua şi Gáva.
În total s-au descoperit 1130 de fragmente ceramice, dintre care 150 decorate şi 980 nedecorate, şi 14 descoperiri cu caracter special (fusaiole, obiecte de metal, os şi piatră).
În campaniile urmatoare se va continua pe de o parte cercetarea centrului staţiunii, pentru întregirea informaţiilor referitoare la structurile aşezării şi clarificarea situaţiei stratigrafice, şi pe de altă parte se vor continua săpăturile în partea nord- vestică a sitului, pentru cercetarea necropolei Wietenberg. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie: