Sâncrai | Comuna: Municipiul Aiud | Judeţ: Alba | Punct: Darvas | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Sat Sâncrai, oraş Aiud, jud. Alba, Punct: Darvas
Raport ID:
6931
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Hallstatt târziu; La Tène mijlociu;
Tipuri de sit:
Necropolă plană;
Cod RAN:
| 1311.02 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Municipiul Aiud
Localitate:
Sâncrai
Punct:
Darvas
Localizare:
| 1311.02 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Rustoiu | Aurel | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Drăgan | Andreea | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Egri | Mariana Elena | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| El Susi | Georgeta | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Căsălean | Adrian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Gál | Szilárd Sándor | participant | Muzeul Judeţean Mureş |
| Rustoiu | Gabriel Tiberiu | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Balteș | Gabriel-Dan | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Ciută | Beatrice | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Tănasă | Emilia Georgiana | participant | Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca |
| Lăcraru | Paul Sorin | participant | Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca |
| Munteanu | Boglárka Gloria | participant | Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca |
| Pall-Both | Diandra-Natalia | participant | Şcoala de Studii Avansate a Academiei Române |
| Kovács | Bernadett | participant | Şcoala de Studii Avansate a Academiei Române |
Raport:
Situl arheologic din punctul Darvas a fost identificat în anul 2015 cu ocazia efectuării unui diagnostic arheologic pe traseul viitoarei autostrăzi Sebeş–Turda. Acesta se află situat în hotarul satului Sâncrai (municipiul Aiud), pe terasa înaltă de pe malul stâng al râului Mureş, la cca. 850 m spre est de castelul Kemény din localitate. În anul 2016 au demarat săpături arheologice preventive de amploare. Acestea au evidenţiat faptul că în aria supusă investigaţiilor s-au succedat două necropole. Prima dintre acestea se datează la sfârşitul primei epoci a fierului şi aparţine orizontului „scitic” din Transilvania, în timp ce a doua aparţine fazei mijlocii a celei de-a doua epoci a fierului, mai precis fazei La Tène C2. Pentru orizontul „scitic”, au fost dezvelite 93 de complexe arheologice, în timp ce pentru orizontul corespunzător fazei mijlocii a celei de-a doua epoci a fierului au fost dezvelite 8 complexe arheologice funerare. Cu ocazia săpăturilor preventive, s-a observat că aria ocupată de înmormântări se extinde spre vest, în afara zonei afectate de construirea autostrăzii. Ca urmare, cercetarea sitului de la Sâncrai-Darvas a continuat prin săpături arheologice sistematice începând cu anul 2020.
În campaniile de săpături sistematice, desfășurate în anii 2020-2021, au fost dezvelite 14 morminte, toate aparținând orizontului „scitic”. Unele dintre acestea au fost de inhumație, altele de incinerație, în câteva cazuri fiind identificate morminte duble (a se vedea mai pe larg rapoartele preliminare publicate în Cronica Cercetărilor Arheologice – 2021 și 2022). În contextul acestor săpături, resturile umane inhumate sau incinerate au beneficiat de analize antropologice complexe (Sz. S. Gál), au fost efectuate analize paleozoologice asupra ofrandelor de animale (G. El Susi), precum și analize paleobotanice ale probelor de sol din morminte și din vasele inventarului funerar (B. Ciută). De asemenea, au fost prelevate și probe de sol pentru analiza polenului fosil (R. Grindean, colaborator de la Facultatea de Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca), care au furnizat date esențiale pentru reconstituirea peisajului antic din zona necropolei. Acestea au fost comparate și cu evoluția vegetației din zonă, așa cum este ea ilustrată de coloanele polinice prelevate dintr-o turbărie din apropierea necropolei de la Sâncrai (analize R. Grindean, în curs de publicare).
În campania din anul 2022 au fost continuate săpăturile în sectorul vestic al necropolei, fiind deschise, prin mijloace mecanizate, trei suprafețe paralele cu cele din anii anteriori. Au fost astfel dezvelite opt complexe arheologice. Dintre acestea, șase morminte aparțin necropolei orizontului „scitic”, un mormânt se datează în La Tène C2, iar un complex nu conține material arheologic și nu poate fi datat mai exact.
Din punct de vedere al riturilor funerare, patru morminte aparținând orizontului ”scitic” sunt sunt de inhumație, în gropi cvasi-rectangulare, orientate NV-SE. Un mormânt este biritual, alături de schelet fiind descoperite și câteva oase incinerate, probabil umane (analiza antropologică va lămuri acest aspect). Un alt mormânt este de incinerație în urnă, aceasta din urmă fiind reprezentată de un castron, iar groapa fiind circulară. Majoritatea defuncților inhumați au fost depuși în poziție întinsă, într-un sigur caz acesta fiind chircit. Observațiile preliminare asupra scheletelor din trei morminte de inhumație indică faptul că defuncții au fost copii sau adolescenți. Coroborând datele obținute cu cele din anii anteriori se poate observa că în acest sector al necropolei se concentrează un număr mai mare de morminte de copii decât în alte sectoare. Aceste observații vor fi verificate în anii următori și vor fi relaționate și cu datele furnizate de analizele antropologice asupra scheletelor menționate.
În ceea ce privește inventarele arheologice, ele sunt compuse din vase ceramice (vase bitroconice, cești, străchini și/sau castroane) și, uneori, cuțite de fier de uz menajer. Majoritatea mormintelor conțineau și ofrande de carne. În această campanie nu au fost descoperite morminte cu arme.
Mormântul aparținând orizontului La Tène este de incinerație. Groapa are formă rectangulară și este orientată NV-SE. Oasele calcinate au fost descoperite într-o strachină depusă în extremitatea de NV a gropii, dar și în groapă, în apropierea vasului. Atât în strachină, cât și pe fundul gropii, au fost descoperite mărgele de sticlă de culoare albastră, provenind de la un șirag. Mărgele similare au mai fost găsite în timpul săpăturilor preventive din 2016 în morminte datate în aceeași perioadă (La Tène C2). Strachina, lucrată cu mâna din pastă fină, este de tipul „cu picior piedestal”, putând fi datată în aceeași etapă a La Tène-ului. La vest de strachină, în marginea gropii a fost depusă și o cană ceramică.
Groapa aflată în apropierea mormântului La Tène are formă circulară și nu conține nici un fel de inventar. Ea aparțin ecu siguranță ariei necropolei, fără a putea fi datată într-o etapă sau alta.
La fel ca în campaniile anterioare, fiecare mormânt identificat și săpat a fost georeferențiat, apoi desenat și fotografiat, inclusiv fotogrammetric, în vederea realizării unor modele digitale 3D. De asemenea, în fiecare caz a fost intocmită o fișă de mormânt care cuprinde descrierea complexului, a ritului și ritualului funerar, a inventarului, a stării sale de conservare și a scheletului. Au fost de asemenea înregistrate tipul și numărul de probe prelevate, precum și datele topografice aferente fiecărui context arheologic. Materialul arheologic din fiecare mormânt a fost ridicat individual, înregistrat fotografic și în baza de date, iar apoi împachetat conform regulilor de prelevare și conservare primară, în vederea predării la laboratorul de restaurare al MNUAI. Vasele ceramice au fost ridicate fără a fi golite de conținut, acest lucru urmând a se face în condiții de laborator. Această procedură permite prelevarea de probe de sol și organice, dar și identificarea unor eventuale artefacte sau macroresturi. Resturile osteologice umane și ale ofrandei animale, prezente în fiecare mormânt, au fost prelevate separat și înregistrate pentru analize. După golirea fiecărui mormânt, s-a realizat o altă serie de înregistrări fotogrammetrice și topografice, iar în final s-au prelevat probe de sol pentru investigații micromorfologice, macrobotanice și biochimice. Probe similare au fost anterior prelevate din vecinătatea scheletelor umane și a vaselor ceramice. De asemenea, au fost demarate o serie de analize micromorfologice, geochimice, bioantropologice, antracologice, arheozoologice și arheobotanice.
Campania arheologică a anului 2022 a adus o serie de informații științifice importante privind sectorul vestic al necropolei scitice de la Sâncrai-Darvas, incluzând informații noi despre practicile funerare ale acestei comunități și despre modul de integrare a spațiului funerar în peisajul antic. Analizele bioantropologice, arheozoologice, arheobotanice și palinologice, care sunt în curs, vor oferi de asemenea informații importante privind vârsta, sexul biologic și genul decedaților, dar și despre practicile agricole sau pastorale ale comunităților respective. Datele topografice indică faptul că necropola scitică este mai întinsă decât s-a anticipat inițial, extinzându-se până la marginea vestică a terasei înalte a Mureșului. Acest fapt face necesară continuarea investigațiilor arheologice de teren în sectorul vestic în tot ansamblul său.
În ceea ce privește înmormântările din epoca La Tène mijlocie (sub-faza C2), descoperirea mormântului de incinerație, probabil feminin, indică faptul că necropola aparținând acestei perioade se extinde și spre vest, în campaniile viitoare fiind posibilă dezvelirea altor complexe funerare similare. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
The Iron Age cemeteries from Sâncrai-Darvas are located on a high terrace on the left bank of the Mureș River. The site was initially identified in 2015 during the evaluation survey conducted before the construction of the Sebeș–Turda motorway. Preventive archaeological excavations were conducted in 2016, the results indicating that the cemeteries are extending outside the western limit of the motorway. Systematic archaeological investigations were initiated in 2020 and continued during the following years, targeting the western area of the site. During the archaeological campaigns of the 2020-2021, the team unearthed a total number of 14 graves, all belonging to the “Scythian” horizon. Eight other funerary features have been investigated in the archaeological campaign of 2022. Six of them belong to the cemetery of the “Scythian” horizon, one can be dated to the La Tène C2, and one pit that is lacking an inventory cannot be properly dated. Four graves belonging to the “Scythian” horizon are inhumations, one grave is bi-ritual, with some probably human cremated bones discovered next to a skeleton, and another grave is a cremation in urn. The funerary inventories consists of ceramic vessels (bi-tronconical jars, beakers, bowls and/or dishes), sometimes also including iron knifes. The majority of the graves also contained meat offerings. The single grave belonging to the La Tène C2 period is a cremation. Burnt human bones have been found both inside a bowl and on the bottom of the pit, together with blue glass beads. The preliminary results of this campaign have provided important information regarding the extension of the Scythian cemetery and the associated funerary practices, and the origins of some artefacts. Likewise, the grave dated to the La Tène C2 period indicate that the Late Iron Age cemetery is also extending to the west, requiring the continuation of systematic archaeological investigations during the following years. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie:
1. Balteș, G. (2020). Simboluri cu conotație magico-religioasă, incizate pe vase ceramice descoperite în necropola scitică de la Sâncrai (jud. Alba). Apulum, 57, 79-92.
2. El Susi, G. (2018). Animal offerings in Scythian necropolises in Transylvania. Terra Sebus, 10, 39-63.
3. Rustoiu, A. (2019). A female shaman of the Scythian age from Transylvania. In Archaeological explorations of magic and witchcraft in Iron Age Transylvania (pp. 54-70). Cluj-Napoca.
4. Rustoiu, A., & Egri, M. (2020). The dynamics of collective identities and cultural encounters in the eastern Carpathian Basin during the Late Iron Age. In G. Pierrevelcin et al. (Eds.), Unité et diversité du monde celtique – Unity and Diversity in the Celtic World. Actes du 42e colloque international de l’AFEAF (pp. 449-468). Paris.
5. Rustoiu, A., Balteș, G., Egri, M., Țentea, O., Nemeti, S., & Sava, T. (2017). 116. Sâncrai. CCA. Campania 2016, 210-211. București.
6. Rustoiu, A., Egri, M., Țentea, O., & Balteș, G. (2021). 44. Sâncrai, oraș Aiud, jud. Alba. Punct: Darvas. CCA. Campania 2020, 255-257. Sibiu.
7. Rustoiu, A., Egri, M., Țentea, O., & Balteș, G. (2022). 70. Sâncrai, oraș Aiud, jud. Alba. Punct: Darvas. CCA. Campania 2021, 318-320. București-Oradea.
2. El Susi, G. (2018). Animal offerings in Scythian necropolises in Transylvania. Terra Sebus, 10, 39-63.
3. Rustoiu, A. (2019). A female shaman of the Scythian age from Transylvania. In Archaeological explorations of magic and witchcraft in Iron Age Transylvania (pp. 54-70). Cluj-Napoca.
4. Rustoiu, A., & Egri, M. (2020). The dynamics of collective identities and cultural encounters in the eastern Carpathian Basin during the Late Iron Age. In G. Pierrevelcin et al. (Eds.), Unité et diversité du monde celtique – Unity and Diversity in the Celtic World. Actes du 42e colloque international de l’AFEAF (pp. 449-468). Paris.
5. Rustoiu, A., Balteș, G., Egri, M., Țentea, O., Nemeti, S., & Sava, T. (2017). 116. Sâncrai. CCA. Campania 2016, 210-211. București.
6. Rustoiu, A., Egri, M., Țentea, O., & Balteș, G. (2021). 44. Sâncrai, oraș Aiud, jud. Alba. Punct: Darvas. CCA. Campania 2020, 255-257. Sibiu.
7. Rustoiu, A., Egri, M., Țentea, O., & Balteș, G. (2022). 70. Sâncrai, oraș Aiud, jud. Alba. Punct: Darvas. CCA. Campania 2021, 318-320. București-Oradea.