Sântion | Comuna: Borș | Judeţ: Bihor | Punct: Dealul Mănăstirii/Kolostordomb | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Sântion, com. Borș, jud. Bihor, Punct: Dealul Mănăstirii/Kolostordomb
Raport ID:
7132
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului mijlociu; Epoca medievală mijlocie;
Tipuri de sit:
Tell; Mănăstire;
Cod RAN:
| 27677.01 |
Județ:
Bihor
Unitate administrativă:
Borș
Localitate:
Sântion
Punct:
Dealul Mănăstirii/Kolostordomb
Localizare:
| 27677.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gogâltan | Florin | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Demjén | Andrea | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Fazecaş | Gruia Traian | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Katócz | Zoltán | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Fechete-Porsztner | Kitti | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Oana | Miruna | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Pop | Georgiana Teodora | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Sfrengeu | Florin | participant | Universitatea Oradea |
Raport:
Urmărind drumul asfaltat care duce la stânga de la intrarea în localitatea Sântion (com. Borș, jud. Bihor) spre balastiera și balta de pescuit cu același nume, repere semnalizate, se ajunge după 2 km la o movilă încadrată în digul malului drept al Crișului Repede. O variantă a drumului pietruit taie brutal resturile acestei movile, fapt imposibil de ratat. Aici găsim ceea ce a mai rămas din situl arheologic Sântion-Movila Mănăstirii/Kolostordomb. Tradiția istorică și monumentalitatea locului a dus la marcarea sa sub denumirea de „Clastrom” pe harta posesiunilor din Szent János și împrejurimi de la 1785[1]. Alte hărți istorice confirmă poziția acelui „Kolostordomb”, cum îl denumesc localnicii și astăzi, față de cursul Crișului Repede care se va apropia treptat, necesitând lucrări de îndiguire la sfârșitul secolului al XIX-lea[2]. Din perspectivă arheologică situl este cunoscut încă din 1871, datorită informațiilor oferite de F. Rómer, părintele arheologiei maghiare[3]. În urma celor publicate de J. Hampel de aici[4], cimitirul de urne de la Sântion devine primul obiectiv din România cu descoperiri ce ulterior vor fi atribuite culturii Otomani[5]. Materialele găsite incidental aici[6], dar mai ales primele săpături făcute de A.D. Alexandrescu și M. Rusu în 1954[7], au stabilit importanța acestei așezări pentru reconstituirea realităților epocii bronzului din Bazinul Crișurilor[8]. De aceea în perioada 2014-2016, în cadrul proiectului “Living in the Bronze Age Tell Settlements. A study of Settlement Archaeology at the Eastern Frontier of Carpathian Basin”, finanțat de Ministerul Educației prin grantul CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE–2012–4-0020[9], ne-am propus efectuarea de cercetări non-invazive și reluarea săpăturilor arheologice pentru a stabili poziția sa cronologică în raport cu cel mai apropiat tell al epocii bronzului aflat la ca. 7 km în linie dreaptă cel de la Toboliu-Dâmbul Zănăcanului[10]. După efectuarea de fotografii aeriene, măsurători magnetometrice și investigații georadar[11], în anul 2015 au fost deschise două casete (S 1 și S 2) cu scopul de a stabili potențialul sitului (Fig. 5)[12]. Săpăturile au continuat și anul următor, dar doar în unitatea de cercetare S 2[13]. În urma acestor campanii arheologice am putut stabili că informațiile istorice privind existența aici la 1215 a unei mănăstiri benedictine se confirmă. Sfârșitul acestui centru ecleziastic se produce cândva după a doua jumătate a secolului al XVI-lea[14]. În S 2 am surprins mai multe nivele de locuire din epoca bronzului constând din construcții de suprafață unele având și podele din scânduri de lemn, vetre de foc etc. Nu am reușit însă să atingem cele mai vechi secvențe de locuire. Odată cu finalizarea proiectului de cercetare a tell-urilor epocii bronzului din vestul României și a lipsei totale de interes și sprijin din partea conducerii de atunci a Muzeului Țării Crișurilor din Oradea, a trebuit să abandonăm săpăturile la Sântion-Movila Mănăstirii / Kolostordomb. În toamna târzie a anului 2022 au fost reluate săpăturilor în S 2, după ce a fost curățată zona de vegetația crescută între-timp. De asemenea Muzeul Țării Crișurilor a finanțat și opt probe 14C, procesate la laboratorul din Debrecen[15]. Înțelegând importanța acestui obiectiv, începând cu anul 2023 noua conducere a muzeului din Oradea a cuprins șantierul arheologic Sântion într-un program de cercetări arheologice sistematice. Colectivul a fost lărgit prin colaborarea mai multor instituții: Muzeul Țării Crișurilor, Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca și Universitatea din Oradea. De asemenea primăria comunei Borș a asigurat cazarea echipei de cercetare. În campania anului 2023, în S 2, am documentat nivelul de distrugere a unei locuințe (Cxt.41A) și podeaua sa de lut (Cxt.41B). Sub aceasta am identificat un alt nivel de distrugere (Cxt.42A) ce acoperea urmele a două construcții învecinate (Cxt.42/Loc.1 și 2), care reprezintă cele mai vechi locuințe ale tell-ului din epoca bronzului. Cele două locuințe contemporane sunt singurele construcții care au fost arse intenționat, lăsând în urmă mai multe fragmente de chirpici. Pe baza observațiilor noastre din campaniile anterioare, locuințele nu au fost arse ci reparate sau demolate, chirpiciul lipsind aproape complet. Pereții caselor a fost realizați din grinzi de lemn așezate culcat pe lungime, iar podelele au fost acoperite cu scânduri având până la 0,30 m lățime. Greutate acoperișului se sprijinea pe stâlpi de susținere. Locuința Cxt.42/Loc.1 a fost prevăzută cu un cuptor (Cxt.44), care s-a conturat pe o porțiune foarte mică în colțul nord-vestic al suprafeței cercetate. Cele două locuințe au fost construite pe un strat de amenajare/consolidare (Cxt.43), care este reprezentat de un lut maroniu-deschis, foarte compact, cu puține materiale arheologice. Sterilul din punct de vedere arheologic este marcat de un lut maroniu, compact, pigmentat cu oxizi de fier (Cxt.45). Pentru a împrospăta profilul, dar mai ales pentru a recupera sediment din fiecare nivel de locuire pentru studii macro-botanice, profilul nordic al S 2 a fost extins cu 40 cm (Fig. 1-2). De asemenea am colectat oase de animale din mai multe contexte arheologice sigure, pentru alte datări absolute. Sintetizând rezultatele săpăturilor arheologice din S 2, putem constata că tell-ul în această zonă are o stratigrafie totală de 3,42 m de la nivelul actual de călcare, măsurat în colțul NE al secțiunii. Au fost identificate 45 de contexte arheologice principale. Primele patru contexte (Cxt.1-4), sunt niveluri care aparțin mănăstirii medievale. Primul nivel din epoca bronzului, neafectat de intervențiile ulterioare, este Cxt.5, iar ultimul este Cxt.44. Acumulările stratigrafice din epoca bronzului ating în această zonă 2,62 m. Datele absolute pe care le deținem până în prezent se plasează între 1922-1616 2σ (95.4 %), materialul arheologic fiind caracteristic acelei etape a II a stilului ceramic Otomani. Tot în campania anului 2023 a fost deschisă și S 3 (5x5 m, prelungită în partea sud-estică spre sud cu 2,50 m/1,0 m), amplasată aprox. în mijlocul sitului, pe partea opusă a secțiunii S 1 (Fig. 3-5). Ea a vizat partea sudică a mănăstirii medievale și a dovedit că aceasta a avut cel puțin două faze de construcție și probabil a trecut prin mai multe reamenajări. Din prima fază de construcție a fost identificată fundaţia unei clădiri cu două încăperi cu orientare vest-est. A fost cercetat parțial zidul sudic și nordic al clădirii și urmele a două instalații de încălzire/sobe. Fundația clădirii a fost construită exclusiv din lut galben bătut având o grosime cuprinsă între 0,90-1,10 m. Talpa fundației ajunge până la adâncimea relativă de 2,15 m de la nivelul de călcare actual (la 1,00 m față de nivelul de călcare medieval). Din elevație s-a păstrat pe marginea estică a fundației un șir de cărămizi orientate nord-sud și est-vest. Pe partea vestică a fundației s-a păstrat tencuiala interioară a elevației, care avea pe alocuri o înălțime de 0,12 m. În ambele încăperi au fost descoperite urmele sistemelor de încălzire, ceea ce sugerează că această parte a mănăstirii a servit drept chilii pentru călugării mănăstirii. Pe baza materialului arheologic descoperit putem presupune că prima fază de construcție a acestei clădiri se plasează undeva în secolele XIV-XV. După demolarea clădirii toată suprafața a fost nivelată cu un lut galben bătut, intercalat cu dărâmătură, având o grosime de 0,50-0,70 m. Cea de-a doua fază a mănăstirii este reprezentată de o pardoseală realizată din cărămidă, care a apărut la aprox. 0,40 m adâncime de la nivelul actual de călcare. Orientarea cărămizilor și spațiul gol, care semnalează traseul unui zid scos, marcau două încăperi. Materialul arheologic recoltat de pe pardoseală și din preajma ei plasează funcționarea încăperilor la mijlocul secolului al XVI-lea, care corespunde izvoarelor scrise ce consemnează faptul că în anul 1547 călugărițele dominicane se refugiază aici din Buda de pe insula Sfânta Margareta. În urma cercetărilor s-a putut determina faptul că aripa sudică a mănăstirii a avut o lățime interioară de 5 m și o lungime totală, bazată pe cercetările georadar, de aproximativ 14-15 m. Având în vedere că încăperea vestică a avut o lungime interioară de 2,60 m și o lățimea de 5 m, însemna că această clădire a avut aproximativ 3 sau 4 încăperi de locuit. Luând în considerare grosimea fundațiilor exterioare, cât și a celor despărțitoare (0,90-1,10 m) este posibil că această clădire să fi avut un etaj. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
The 2015-2016 and 2022-2023 archaeological excavations at Sântion-Movila Mănăstirii / Kolostordomb aimed to investigate the medieval monastery and the Bronze Age tell. In the 2023 campaign, after several archaeological campaigns, research unit S 2 was completed, identifying 45 archaeological contexts and a stratigraphy of 3.42 m from the current level of trampling, measured in the NE corner of the section. Contexts 1-4 can be attributed to the medieval period and the rest to the Bronze Age (Fig. 1-2). Bronze Age stratigraphic accumulations reach 2.62 m in this area. The absolute data that we have so far are placed between 1922-1616 2σ (95.4%), the archaeological material being characteristic of that 2nd stage of the Otomani ceramic style.
Also in the 2023 campaign, S 3 was opened, located approximately in the middle of the site (Fig. 3-5). It targeted the southern part of the Benedictine monastery first mentioned in 1215. Research has shown that it had at least two phases of construction and probably went through several reconstructions. From the first phase of construction, the foundation of a two-room building facing west-east has been identified. Traces of heating systems were found in both rooms, suggesting that this part of the monastery served as a cellar for the monks of the monastery. On the basis of the archaeological material discovered, we can assume that the first phase of construction of this building dates back to the 14th-15th centuries. The second phase of the monastery is represented by a brick floor. The orientation of the bricks and the hollow space, which marks the route of an outgoing wall, marked two rooms. The archaeological material collected from the floor and its surroundings places the functioning of the rooms in the mid-16th century, which corresponds to the written records that in 1547 Dominican nuns took refuge here from Buda.
... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
[1]. Fazecaș, Demjén, Gogâltan, 2023, p. 21, Fig. 1.
[2]. Drimba, Fazecaș, 2019.
[3]. Rómer, 1871.
[4]. Hampel, 1892, p. 121, Táb. CXXXVIII/1-5.
[5]. Fazecaș, Gogâltan, 2021, p. 318-320.
[6]. Ardoș, 1936.
[7]. Alexandrescu, 1955.
[8]. Fazecaș, 2014.
[9]. Gogâltan 2014; Gogâltan, 2016, p. 88-89.
[10]. Fazecaș, Gogâltan, 2020, p. 25, Pl. V/3-4, VI/1-4; Gogâltan et al., 2020, p. 82-84; Fazecaș, Demjén, Gogâltan, 2023, p. 23-26.
[11]. Fazecaș, Demjén, Gogâltan, 2023, Fig. 3-4.
[12]. Fazecaş et al., 2016; Fazecaș, Demjén, Gogâltan, 2023, Fig. 5.
[13]. Fazecaş, Gogâltan, Ignat, 2017.
[14]. Fazecaș, Demjén, Gogâltan, 2023, p. 26.
[15]. Fazecaş et al., 2023.
[2]. Drimba, Fazecaș, 2019.
[3]. Rómer, 1871.
[4]. Hampel, 1892, p. 121, Táb. CXXXVIII/1-5.
[5]. Fazecaș, Gogâltan, 2021, p. 318-320.
[6]. Ardoș, 1936.
[7]. Alexandrescu, 1955.
[8]. Fazecaș, 2014.
[9]. Gogâltan 2014; Gogâltan, 2016, p. 88-89.
[10]. Fazecaș, Gogâltan, 2020, p. 25, Pl. V/3-4, VI/1-4; Gogâltan et al., 2020, p. 82-84; Fazecaș, Demjén, Gogâltan, 2023, p. 23-26.
[11]. Fazecaș, Demjén, Gogâltan, 2023, Fig. 3-4.
[12]. Fazecaş et al., 2016; Fazecaș, Demjén, Gogâltan, 2023, Fig. 5.
[13]. Fazecaş, Gogâltan, Ignat, 2017.
[14]. Fazecaș, Demjén, Gogâltan, 2023, p. 26.
[15]. Fazecaş et al., 2023.
Bibliografie:
1. Alexandrescu, A.D. (1955). Săpăturile de salvare de la Sântion (r. Oradea, reg. Oradea). SCIV, VI, 3-4, p. 487-495.
2. Ardoș, F. (1936). Date arheologice privitoare la Oradea și județul Bihor. Familia, III, 4, 1936, p. 61-76.
3. Drimba, G., Fazecaș, G. (2019). O perspectivă istorică asupra evoluției mediului geografic în preajma tell-ului aparținând epocii bronzului de la Sântion „Dealul Mănăstirii/ Klastromdomb” (județul Bihor). Crisia, 49, 2019, p. 49-63.
4. Fazecaș, G. (2014). Sântion “Dealul Mănăstirii = Klastrom domb”, Bihor County. In F. Gogâltan, C. Cordoș, A. Ignat (eds.), Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements at the eastern frontier of the Carpathian Basin. Cluj-Napoca, 2014, p. 235-241.
5. Fazecaș, G., Gogâltan, F. (2020). Multilayered settlements of the Bronze Age in the Crișuri Rivers Basin. Crisia, L, 2020, p. 19-44.
6. Fazecaș, G., Gogâltan, F. (2021). Research History of the Bronze Age Multi-Layered Settlements in Bihor County. In T.L. Kienlin, A. Găvan (eds.), Bronze Age Tell Settlements in North-Western Romania Current Approaches and Recent Investigations. UPA, 364, Bonn, 2021, p. 317-338.
7. Fazecaș, G., Demjén, A., Gogâltan, F. (2023). The archaeological “Way of the water”. Bronze- and Middle Ages site of Sântion “Dealul Mănăstirii”, Bihor County. In G. Moisa, A. Chiriac (Coord.), 150 de ani de muzeografie orădeană, Oradea, 2023, p. 23-34.
8. Fazecaș et al. (2016). Sat Sântion, com. Borș, jud. Bihor, Punct: Dealul Mănăstirii = Klastrom domb. In CCAR. Campania 2015, Bucureşti, 2016, p. 183-184.
9. Fazecaș et al. (2023). Sântion, com. Borș, jud. Bihor, Punct: „Dealul Mănăstirii”, in CCAR. Campania 2023, Târgoviște, 2023, p. 629-630.
10. Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements on the eastern frontier of the Carpathian Basin. In F. Gogâltan, C. Cordoș, A. Ignat (eds.), Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements at the eastern frontier of the Carpathian Basin. History of research, Cluj-Napoca, 2014, p. 13-24.
11. Building power without power? Bronze Age fortified settlements on the Lower Mureș Basin. In F. Gogâltan, C. Cordoș (eds.), Prehistoric settlements: social, economic and cultural aspects. Seven studies in the Carpathian area, Cluj Napoca, 2016, p. 87-113.
12. Exploring the Bronze Age tells and tell-like settlements from the eastern Carpathian Basin. Results of a research project. In A. Blanco-González, T.L. Kienlin (eds.), Current approaches to tells in the prehistoric Old World. A cross-cultural comparison from Early Neolithic to the Iron Age. Oxford, 2020, p. 73-95.
13. Hampel, J. (1892). A bronzkor emlékei Magyarhonban, II. Budapest, 1892.
14. Rómer, F. (1871). A szent-andrási őskori lelet. Archaeologiai Értesítő, 5, 1871, p. 303-306.
15. Alexandrescu, A.D. (1955). Săpăturile de salvare de la Sântion (r. Oradea, reg. Oradea). SCIV, VI, 3-4, p. 487-495.
16. Ardoș, F. (1936). Date arheologice privitoare la Oradea și județul Bihor. Familia, III, 4, 1936, p. 61-76.
17. Drimba, G., Fazecaș, G. (2019). O perspectivă istorică asupra evoluției mediului geografic în preajma tell-ului aparținând epocii bronzului de la Sântion „Dealul Mănăstirii/ Klastromdomb” (județul Bihor). Crisia, 49, 2019, p. 49-63.
18. Fazecaș, G. (2014). Sântion “Dealul Mănăstirii = Klastrom domb”, Bihor County. In F. Gogâltan, C. Cordoș, A. Ignat (eds.), Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements at the eastern frontier of the Carpathian Basin. Cluj-Napoca, 2014, p. 235-241.
19. Fazecaș, G., Gogâltan, F. (2020). Multilayered settlements of the Bronze Age in the Crișuri Rivers Basin. Crisia, L, 2020, p. 19-44.
20. Fazecaș, G., Gogâltan, F. (2021). Research History of the Bronze Age Multi-Layered Settlements in Bihor County. In T.L. Kienlin, A. Găvan (eds.), Bronze Age Tell Settlements in North-Western Romania Current Approaches and Recent Investigations. UPA, 364, Bonn, 2021, p. 317-338.
21. Fazecaș, G., Demjén, A., Gogâltan, F. (2023). The archaeological “Way of the water”. Bronze- and Middle Ages site of Sântion “Dealul Mănăstirii”, Bihor County. In G. Moisa, A. Chiriac (Coord.), 150 de ani de muzeografie orădeană, Oradea, 2023, p. 23-34.
22. Fazecaș et al. (2016). Sat Sântion, com. Borș, jud. Bihor, Punct: Dealul Mănăstirii = Klastrom domb. In CCAR. Campania 2015, Bucureşti, 2016, p. 183-184.
23. Fazecaș et al. (2023). Sântion, com. Borș, jud. Bihor, Punct: „Dealul Mănăstirii”, in CCAR. Campania 2023, Târgoviște, 2023, p. 629-630.
24. Gogâltan, F. (2014). Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements on the eastern frontier of the Carpathian Basin. In F. Gogâltan, C. Cordoș, A. Ignat (eds.), Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements at the eastern frontier of the Carpathian Basin. History of research, Cluj-Napoca, 2014, p. 13-24.
25. Gogâltan, F. (2016). Building power without power? Bronze Age fortified settlements on the Lower Mureș Basin. In F. Gogâltan, C. Cordoș (eds.), Prehistoric settlements: social, economic and cultural aspects. Seven studies in the Carpathian area, Cluj Napoca, 2016, p. 87-113.
26. Gogâltan et al. (2020). Exploring the Bronze Age tells and tell-like settlements from the eastern Carpathian Basin. Results of a research project. In A. Blanco-González, T.L. Kienlin (eds.), Current approaches to tells in the prehistoric Old World. A cross-cultural comparison from Early Neolithic to the Iron Age. Oxford, 2020, p. 73-95.
27. Hampel, J. (1892). A bronzkor emlékei Magyarhonban, II.
2. Ardoș, F. (1936). Date arheologice privitoare la Oradea și județul Bihor. Familia, III, 4, 1936, p. 61-76.
3. Drimba, G., Fazecaș, G. (2019). O perspectivă istorică asupra evoluției mediului geografic în preajma tell-ului aparținând epocii bronzului de la Sântion „Dealul Mănăstirii/ Klastromdomb” (județul Bihor). Crisia, 49, 2019, p. 49-63.
4. Fazecaș, G. (2014). Sântion “Dealul Mănăstirii = Klastrom domb”, Bihor County. In F. Gogâltan, C. Cordoș, A. Ignat (eds.), Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements at the eastern frontier of the Carpathian Basin. Cluj-Napoca, 2014, p. 235-241.
5. Fazecaș, G., Gogâltan, F. (2020). Multilayered settlements of the Bronze Age in the Crișuri Rivers Basin. Crisia, L, 2020, p. 19-44.
6. Fazecaș, G., Gogâltan, F. (2021). Research History of the Bronze Age Multi-Layered Settlements in Bihor County. In T.L. Kienlin, A. Găvan (eds.), Bronze Age Tell Settlements in North-Western Romania Current Approaches and Recent Investigations. UPA, 364, Bonn, 2021, p. 317-338.
7. Fazecaș, G., Demjén, A., Gogâltan, F. (2023). The archaeological “Way of the water”. Bronze- and Middle Ages site of Sântion “Dealul Mănăstirii”, Bihor County. In G. Moisa, A. Chiriac (Coord.), 150 de ani de muzeografie orădeană, Oradea, 2023, p. 23-34.
8. Fazecaș et al. (2016). Sat Sântion, com. Borș, jud. Bihor, Punct: Dealul Mănăstirii = Klastrom domb. In CCAR. Campania 2015, Bucureşti, 2016, p. 183-184.
9. Fazecaș et al. (2023). Sântion, com. Borș, jud. Bihor, Punct: „Dealul Mănăstirii”, in CCAR. Campania 2023, Târgoviște, 2023, p. 629-630.
10. Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements on the eastern frontier of the Carpathian Basin. In F. Gogâltan, C. Cordoș, A. Ignat (eds.), Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements at the eastern frontier of the Carpathian Basin. History of research, Cluj-Napoca, 2014, p. 13-24.
11. Building power without power? Bronze Age fortified settlements on the Lower Mureș Basin. In F. Gogâltan, C. Cordoș (eds.), Prehistoric settlements: social, economic and cultural aspects. Seven studies in the Carpathian area, Cluj Napoca, 2016, p. 87-113.
12. Exploring the Bronze Age tells and tell-like settlements from the eastern Carpathian Basin. Results of a research project. In A. Blanco-González, T.L. Kienlin (eds.), Current approaches to tells in the prehistoric Old World. A cross-cultural comparison from Early Neolithic to the Iron Age. Oxford, 2020, p. 73-95.
13. Hampel, J. (1892). A bronzkor emlékei Magyarhonban, II. Budapest, 1892.
14. Rómer, F. (1871). A szent-andrási őskori lelet. Archaeologiai Értesítő, 5, 1871, p. 303-306.
15. Alexandrescu, A.D. (1955). Săpăturile de salvare de la Sântion (r. Oradea, reg. Oradea). SCIV, VI, 3-4, p. 487-495.
16. Ardoș, F. (1936). Date arheologice privitoare la Oradea și județul Bihor. Familia, III, 4, 1936, p. 61-76.
17. Drimba, G., Fazecaș, G. (2019). O perspectivă istorică asupra evoluției mediului geografic în preajma tell-ului aparținând epocii bronzului de la Sântion „Dealul Mănăstirii/ Klastromdomb” (județul Bihor). Crisia, 49, 2019, p. 49-63.
18. Fazecaș, G. (2014). Sântion “Dealul Mănăstirii = Klastrom domb”, Bihor County. In F. Gogâltan, C. Cordoș, A. Ignat (eds.), Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements at the eastern frontier of the Carpathian Basin. Cluj-Napoca, 2014, p. 235-241.
19. Fazecaș, G., Gogâltan, F. (2020). Multilayered settlements of the Bronze Age in the Crișuri Rivers Basin. Crisia, L, 2020, p. 19-44.
20. Fazecaș, G., Gogâltan, F. (2021). Research History of the Bronze Age Multi-Layered Settlements in Bihor County. In T.L. Kienlin, A. Găvan (eds.), Bronze Age Tell Settlements in North-Western Romania Current Approaches and Recent Investigations. UPA, 364, Bonn, 2021, p. 317-338.
21. Fazecaș, G., Demjén, A., Gogâltan, F. (2023). The archaeological “Way of the water”. Bronze- and Middle Ages site of Sântion “Dealul Mănăstirii”, Bihor County. In G. Moisa, A. Chiriac (Coord.), 150 de ani de muzeografie orădeană, Oradea, 2023, p. 23-34.
22. Fazecaș et al. (2016). Sat Sântion, com. Borș, jud. Bihor, Punct: Dealul Mănăstirii = Klastrom domb. In CCAR. Campania 2015, Bucureşti, 2016, p. 183-184.
23. Fazecaș et al. (2023). Sântion, com. Borș, jud. Bihor, Punct: „Dealul Mănăstirii”, in CCAR. Campania 2023, Târgoviște, 2023, p. 629-630.
24. Gogâltan, F. (2014). Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements on the eastern frontier of the Carpathian Basin. In F. Gogâltan, C. Cordoș, A. Ignat (eds.), Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements at the eastern frontier of the Carpathian Basin. History of research, Cluj-Napoca, 2014, p. 13-24.
25. Gogâltan, F. (2016). Building power without power? Bronze Age fortified settlements on the Lower Mureș Basin. In F. Gogâltan, C. Cordoș (eds.), Prehistoric settlements: social, economic and cultural aspects. Seven studies in the Carpathian area, Cluj Napoca, 2016, p. 87-113.
26. Gogâltan et al. (2020). Exploring the Bronze Age tells and tell-like settlements from the eastern Carpathian Basin. Results of a research project. In A. Blanco-González, T.L. Kienlin (eds.), Current approaches to tells in the prehistoric Old World. A cross-cultural comparison from Early Neolithic to the Iron Age. Oxford, 2020, p. 73-95.
27. Hampel, J. (1892). A bronzkor emlékei Magyarhonban, II.