Silivaşu de Jos | Comuna: Haţeg | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealu Ţapului | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4781
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire sezonieră; Necropolă tumulară;
Cod RAN:
| 87601.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Hațeg
Localitate:
Silivașu De Jos
Punct:
Dealu Țapului
Localizare:
| 87601.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Doncuţiu | Claudiu | participant | Complexul Naţional Muzeal "Astra", Sibiu |
| Diaconescu | Diana-Ancuţa | participant | Grupul Şcolar de Telecomunicaţii şi Lucrări Publice Hunedoara |
| Roman | Cristian Constantin | participant | Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara |
| Diaconescu | Dragoş | participant | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
| Matei | Alexandru | participant | Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca |
| Constantin | Marin | participant | Universitatea Politehnică Timişoara, Facultatea de Inginerie Hunedoara |
| Tănasie | Florin | participant | Universitatea Politehnică Timişoara, Facultatea de Inginerie Hunedoara |
Raport:
Situl arheologic se află situat în partea nordică a localităţii Silvaşu de Jos, într-o zonă deluroasă şi consta în existenţa a şapte movile (M1-M7), dintre care trei se remarcau printr-o elevaţia mai mare (numite de noi M1, M2 şi M3); între timp au mai fost identificate trei movile (M8-M10). Cercetările întreprinse începând cu anul 2006 au vizat movila M1 a cărei parte nordică a fost parţial afectată de un drum de exploatare ce leagă Silvaşu de Sus de Ocolişu Mare, M4 şi „M7".
Cercetarea din anul 2011 a vizat sfertul de NV al movilei M4, bazându-ne pe profilul cu expunere sudică al secţiunii S3/2010. A fost aleasă această parte a movilei, pentru a verifica dacă situaţia din M1 (unde în sfertul de N-V al movilei au fost identificate două complexe secundare aparţinând culturii Coţofeni) nu se repetă, putând crea astfel ideea unei tehnici speciale de rit şi ritual funerar.
Cercetarea a fost efectuată prin şpăcluirea nivelurilor observabile pe profilul longitudinal (numerotarea nivelurilor respectă datele deja publicate), cu expunere sudică al S3/2010 (conservate la sfârşitul campaniei 2010). Suprafaţa cercetată a fost de 4,5 x 7 m. Carourile au fost numerotate începând din capătul vestic al secţiunii S3/2010, fiind notate cu litere majuscule începând de la A la D (pe axa E-V), şi cu cifre de la 1 la 3 (pe axa N-S). Astfel, carourile A1, B1, C1, D1 înglobează si carourile din partea vestică a secţiunii, astfel că în campania 2011 această linie de carouri au avut dimensiunea de 0,5 x 2 m (carourile A1-C1) şi 0,5 x 1 m (caroul D1).
S-au excavat următoarele unităţi stratigrafice: nivelul 1a (sau nivelul „vegetal"), nivelul 1b (nivel gălbui-cenuşiu cu aspect relativ afânat), nivelul 2 (brun-roşcat cu aspect relativ dens ce conţinea sporadic, fragmente ceramice şi piese litice - aşchii, galeţi) şi nivelul 3, de culoare brună cu intruziuni negre, relativ dens. În cadrul nivelului 3 au fost identificate fragmente ceramice (unele cu ornamente tipice Coţofeni), material litic (aşchii, galeţi, un „dop" provenit de la perforarea unui topor şlefuit de piatră), bucăţi de ocru.
Cercetarea a demonstrat că în această parte a movilei nu a fost amenajat nici un complex secundar, aparţinând culturii Coţofeni. Nu a fost de asemenea identificat nici un complex arheologic mai târziu momentului amenajării movilei. În schimb, în carourile A2 şi A3 (ce cuprindeau din spaţiul exterior movilei) au fost identificate, pe partea superioară a nivelului 4 (de culoare brună, dens, lutos cu cracheluri albe, steril din punct de vedere arheologic), un vârf de tip Levallois, nuclee şi galeţi de silex sau cuarţit. Acest aspect este foarte interesant, deoarece oferă impresia că zona de debitare de sub movila M1 nu este singura din zona cea mai înaltă a sitului de la Silvaş (folosim acest mod de exprimare pentru că nu includem în zona cea mai înaltă a sitului situaţia identificată sub aşa-numita movilă M7; în mod cert cercetările anilor următori vor lămuri această problemă).
Au fost prelevate probe de cărbune de lemn din toate unităţile stratigrafice. Au fost efectuate cercetări de suprafaţă în zona Silvaşu de Sus, mănăstirea Prislop.
În campaniile viitoare se doreşte extinderea şi intensificarea cercetărilor de suprafaţă în zona satelor actuale Silvaşu de Jos, Silvaşu de Sus, Ocolişu Mare în vederea identificării unor eventuale situri ce ar putea fi corelate cu situaţiile arheologice din Dealu Ţapului, precum şi continuarea cercetărilor din movila M4.
Materialele arheologice descoperite sunt depozitate la Muzeul Castelul Corvinilor din Hunedoara. Având în vedere caracterul descoperirilor de aici nu avem propuneri de conservare in situ. Profilurile rezultate în urma cercetării au fost conservate cu pământ în vederea păstrării lor în condiţii cât mai bune pentru campaniile viitoare. Pentru a nu modifica peisajul zonal şi pentru a descuraja eventuale tentative de săpături neautorizate movila M1 (cercetată în întregime) a fost „refăcută" cu ajutorul unui buldozer. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin