Siret | Judeţ: Suceava | Punct: Aşezarea medievală | Anul: 1998
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Cotiugă | Vasile | participant | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi |
Hriban | Cătălin | participant | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi |
Setnic | Eduard Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean Botoşani |
Spinei | Victor | participant | Institutul de Arheologie Iași_ |
Raport:
Resursele financiare precare - asigurate de Filiala laşi a Academiei Române - şi impedimentele legate de obţinerea acordului de săpături pe loturi agricole private favorabile activităţii arheologice au limitat drastic amplitudinea lucrărilor de pe şantierul Şiret în cursul anilor 1996 şi 1998. Ambele campanii s-au desfăşurat în luna octombrie, în condiţii climaterice aspre, specifice zonei.
Ele au urmărit un obiectiv prioritar, impus de mai mulţi ani, acela de a continua dezvelirea aşezării urbane din perimetrul delimitat de biserica Sfânta Treime şi pârâul Cacaina, spre a dispune de o oglindă revelatoare asupra mediului citadin de acolo, în ceea ce priveşte metoda de săpătură s-a optat pentru dispunerea secţiunilor la distanţă mică între ele, spre a fi interceptate toate locuinţele şi anexele gospodăreşti, în cursul campaniei din 1996 s-au trasat patru secţiuni şi mai multe casete, iar în 1998 numai câteva casete.
În urma săpăturilor au fost identificate o locuinţă (nr. 26) si două gropi menajere (nr. 12 si 13), aparţinând unui strat arheologic corespunzător secolelor XV-XVI, care în perimetrul investigat este cel mai bine reprezentat din toate depunerile aferente evului mediu. Locuinţa era de tip bordei, fiind adâncită faţă de nivelul de călcare din vechime cu circa 0,90 m. Pe una din laturi s-a surprins o laviţă cruţată, iar pe alta intrarea. Pe o anumită suprafaţă bordeiul era suprapus de vatra unui cuptor, dar nu s-a reuşit să se precizeze dacă ea se găsea în cuprinsul unei locuinţe de suprafaţă sau dacă era o construcţie aparte.
Atât locuinţa cât şi cele două gropi conţineau numeroase fragmente ceramice şi oase de animale, precum şi câteva piese din metal şi sticlă din secolele XV-XVI. în cadrul inventarului ceramic predominau oalele-borcan, oalele cu toartă, castroanele şi capacele, lucrate dintr-o pastă arsă oxidant, la roata cu turaţie rapidă.
Pe malul opus al râului Cacaina, în vecinătatea Muzeului de Istorie, custodele acestei instituţii, Dorel Ursachi, a recuperat din grădina unui localnic mai multe monede de argint, pe care - cu deosebită amabilitate - ni le-a pus la dispoziţie pentru studiu. Dintre aceste monede, a căror identificare o datorăm în parte lui Viorel Butnariu de la Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" din laşi, trei sunt jumătăţi de groşi şi, respectiv, groşi emişi de Alexandru cel Bun (două exemplare) şi Ştefan cel Mare, la care se adaugă doi şilingi bătuţi în 1586 pentru Riga de Ştefan Bathori (1575-1586), în calitate de rege al Poloniei, un gros bătut în 1616 de succesorul său Sigismund III Wasa (1587-1632), un şiling pus în circulaţie în 1686 de ducele Prusiei Friedrich Wilhelm (1640-1688), un gros emis în 1631 de regele Suediei Gustav II Adolf (1611-1632) pentru Elbing şi un altul-cu data ilizibilă - de fiica sa Christina (1632-1654) pentru Riga.
Resurse animale utilizate în economia alimentară a aşezării medievale; Luminiţa Bejenaru, Laboratorul de Morfologie animală, Universitatea "Al. I. Cuza" laşi
Resturile animale descoperite în aşezarea medievală de la Şiret în cursul mai multor campanii de săpături arheologice, conduse de V. Spinei, au în cea mai mare parte a lor provenienţă menajeră.
Analiza arheozoologică a acestor resturi relevă o diversitate a resurselor animale în economia alimentară locală: pescuitul, vânătoarea, creşterea animalelor - ultima înregistrând ponderea cea mai importantă. Un număr mare de specii au fost identificate în componenţa şeptelului. Aprecierile cantitative indică ca principalele animale domestice: bovinele, suinele şi ovicaprinele. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin