Suplacu de Barcău | Judeţ: Bihor | Punct: Corău | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
5016
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 31271.01 |
Județ:
Bihor
Unitate administrativă:
Suplacu De Barcău
Localitate:
Suplacu De Barcău
Punct:
Corău
Localizare:
| 31271.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cordoş | Elena Cristina | participant | Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania |
| Ignat | Ana Lucreţia | participant | Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania |
| Lie | Marian Adrian | participant | Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania |
| Gogâltan | Florin | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Fazecaş | Gruia Traian | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Khadro Lowy | Maya | participant | New York University, UUA |
| Popa | Cristian Ioan | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Burlacu-Timofte | Raluca | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Floarea | Alexandra | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Petric | Paul-Ioan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Portik | István | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Savu | Mihaela | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Ştefan | Călin Dan | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Eeckhout | Jimmy | participant | University of Gent, Belgium |
| Paul | David | participant | University of Leicester, UK |
| Boullet | Danielle | participant | Western Washington University, USA |
Raport:
Situl arheologic neolitic din punctul „Corău”, com. Suplacu de Barcău este amplasat într-o zonă inundabilă, situată în lunca râului Barcău. Cercetările arheologice preventive în această zonă urmate de o descărcare de sarcină arheologică au fost determinate de începerea unor lucrări de construcţie a unui baraj pe cursul mijlociu a râului Barcău. Drept urmare, zona supusă investigării arheologice este de 27,71 ha.
Cercetările arheologice în cadrul acestui sit au debutat în anul 1973, sub conducerea D. Ignat, fiind continuate până în anul 1992. Aceste cercetări au fost reluate în perioada 2002-2011 sub conducerea lui G. Fazecaş prin deschiderea unor secţiuni efectuate cu scopul de a surprinde eventuale limite ale sitului precum şi stratigrafia generală a acestuia. Din cauza faptului că zona supusă cercetării arheologice este extrem de întinsă, aceste investigaţii au reuşit să surprindă doar o mică parte din arealul ocupat de situl neolitic.
Drept urmare, începând cu luna august a anului 2012, cercetările arheologice de natură preventivă din punctul ,,Corău”, com. Suplacu de Barcău, jud. Bihor, sunt continuate prin modificarea parţială a strategiei de cercetare abordată în anii precedenţi. În aceasta direcţie accentul a fost pus de această dată pe adoptarea în faza iniţială a unor metode de cercetare non-intruzive. Astfel, efectuarea unor prospecţii geomagnetice pe aproximativ 11 ha din suprafaţa care este supusă cercetării a avut drept scop formarea unei imagini de ansamblu asupra amplasării obiectivelor arheologice din interiorul sit-ului discutat. De asemenea, această metodă de cercetare se înscrie într-o serie de metode moderne, corecte şi nedistructive de cercetare arheologică şi este perfect adaptabilă situaţiei arheologice din teren.
În această direcţie, lucrările s-au desfăşurat în interiorul sit-ului Suplacu de Barcău -„Corău”, în perioada 22 aug. 2012-22 oct. 2012. În urma primelor rezultate ale scanării geomagnetice efectuate pe un grid de 1600 mp (L 10) dispus în zona de ESE a suprafeţei care urmează a fi supusă cercetării, au fost surprinse o serie de amenajări/structuri cu posibil potenţial arheologic. Pentru o mai bună corelare a rezultatelor geomagnetice cu realitatea arheologică din teren şi a verificării într-o oarecare măsură a rezultatelor de pe harta geomagnetică, am procedat în perioada 27 aug.-22 sept. 2012 la verificarea prin investigaţii arheologice a suprafeţei care corespunde primului grid scanat magnetometric. În interiorul acestei suprafeţe (40 x 40 m) am surprins imediat sub nivelul vegetal, un număr de şapte complexe arheologice, notate cu Cx. 01-Cx. 07.
Referitor la rezultatele scanării geomagnetice în interiorul celorlalte griduri dispuse pe aproximativ 39% din suprafaţa supusă investigării rezultatele sunt remarcabile. stfel se observă o concentrare masivă a unor structuri/amenjări pe malul drept al fostului curs al Barcăului, situat la aproximativ 300 m de limita de judeţ. De asemenea, astfel de structuri/amenajări pot fi observate şi în zona actualului curs al Barcăului (grid-urile D3-D8, E3-E9, F2-F9, G2-G6, H5).
În acelaşi timp, cu scopul a verifica stratigrafia generală a sit-ului pe direcţia SE-NV, de a surprinde eventuale niveluri de depuneri succesive precum şi de a încadra materialul arheologic în posibile secvenţe cronologice am prelungit înspre NV secţiunea magistrală a D. Ignat (S VII).
Luând în considerare aceste argumente precum şi acurateţea rezultatelor geomagnetice, în perioada următoare, ca şi strategie de cercetare, am decapat patru suprafeţe de aproximativ 15 m x 50 m în zona aflată în partea de sud a fostului curs al Barcăului, zonă corespunzătoare grid-urilor I 08, I 09, J 08, J 09, K 08, K 09. Aceste suprafeţe decapate au fost realizate în zone în care a fost surprinsă geomagnetic o densitate mai mare de complexe arheologice, cu scopul de a efectua o săpătură arheologică eficientă şi de a avea o corelare perfectă a rezultatelor geomagnetice cu cele din teren.
Prin urmare, prima suprafaţă decapată mecanic este SI/2012 (13 x 50 m), situată în partea estică a S VII, corespunzătoare grid-urilor J 08 şi J 09. În interiorul acestei suprafeţe am surprins un număr de aproximativ 60 de complexe arheologice (o parte dintre ele fiind surprinse de noi şi în momentul prelungirii S VII), dintre care doar 53 au fost cercetate (printre care şi un mormânt de inhumaţie-M 1). Pe parcursul cercetării integrale a acestora am surprins o serie de întretăieri stratigrafice care ne-au permis separarea materialului arheologic în cel puţin două secvenţe cronologice diferite. În cele patru suprafeţe decapate până în acest moment (circa 3000 mp) am surprins un număr de aproximativ 160 de complexe arheologice, ceea ce indică o densitate mare a amenajărilor de diferite tipuri din acest areal în prima jumătate a mil. V a.Chr..
Restul suprafeţei rămase necercetată rămâne obiectul campaniei care se va desfăşura în primăvara anului 2013. Din punct de vedere metodologic strategia de cercetare va fi similară cu cea din 2012, adoptând din nou metode de cercetare complementare. Odata cu acestea, scopul campaniei viitoare va fi încadrarea într-un cadrul cronologic cât mai corect a rezultatelor obţinute prin cercetarea arheologică şi obţinerea unei imagini de ansamblu a evoluţiei aşezării neolitice din punctul „Corău”, în ultimele secole ale primei jumătăţi a mil. V a.Chr..
Raport geofizic
În anul 2012 au fost realizate studii geofizice în situl arheologic de la Suplacu de Barcău – “Corău” în cadrul proiectului de cercetare arheologică preventivă destinat identificării şi salvării patrimoniului arheologic din bazinul viitorului lac de acumulare din spatele barajului hidrotehnic de pe râul Barcău. Studiile geofizice, cele mai ample de până acum realizate într-un proiect de cercetare arheologică preventivă, au acoperit o suprafaţă de aproximativ 11 Ha şi au avut drept principale obiective: identificarea limitelor aşezărilor preistorice, diferenţierea zonelor din interiorul limitelor identificate în funcţie de intensitatea de ocupare, precum şi identificarea şi caracterizarea principalelor structuri şi complexe arheologice.
Distribuţia în plan a structurilor şi vestigii arheologice a fost pusă în evidenţă prin metode magnetice: măsurarea gradientului vertical al câmpului al magnetic terestru şi măsurarea susceptibilităţii magnetice. Distribuţia pe verticală a nivelelor şi complexelor a fost relevată cu ajutorul unor profile stratigrafice obţinute prin metode electrice: tomografia de rezistivitate electrică (ERT) şi prin metode electromagnetice: georadar (GPR). În cadrul prezentului raport, vom prezenta date preliminare referitoare la explorarea magnetometrică realizată.
Suprafaţa accesibilă pentru studii geofizice a fost încadrată într-o reţea de măsură mai amplă, formată din celule cu laturile de 40 x 40 mp. A rezultat astfel un grid în care suprafeţele cercetate sunt unic identificate: de la A1 (în colţul de NV al gridului) până la K12 (în colţul de SE al gridului).
Datele magnetometrice au fost măsurate şi înregistrate cu ajutorul unui magnetometru Bartington Grad 601-2, în configuraţie de gradiometru dual cu distanţa de separare orizontală a unităţilor de măsură de 1 m şi cu separaţia pe verticală a senzorilor magnetometrici de 1 m. Fiecare celulă a reţelei de măsură a fost divizată în 20 de profile duble, rezultând astfel 40 de profile magnetice pentru fiecare celulă. Datele de gradient magnetic vertical al câmpului magnetic terestru au fost înregistrate cu o densitate, în sensul de parcurgere a profilelor de măsură, de 4 valori/m. În total, au fost măsurate şi înregistrate 6400 de valori de gradient magnetic vertical pentru fiecare celulă sau 403 200 valori pentru întreaga suprafaţă cercetată magnetometric.
Ciclul de prelucrare a datelor magnetometrice a urmărit corectarea erorilor geometrice şi de operare din procesul de colectare a datelor, egalizarea densităţii datelor pe axele x şi y prin interpolare, filtrarea în vederea atenuarea factorilor perturbatori din semnalul măsurat şi evidenţierea contrastelor de interes arheologic, precum şi restrângerea gamei dinamice a semnalului la intervalul ±8 nT/m, în vederea asigurării unei vizualizări optime.
Reţeaua de măsură şi harta magnetică, suprapuse peste imaginea aeriană a zonei cercetate, sunt prezentate în Fig. 1. Analiza acestei hărţi permite identificarea a numeroase contraste structurale în subsol. Este uşor de observat că anomaliile magnetice se grupează în cadrul unor zone, în special în partea de SE, respectiv în partea de V. În interiorul acestor zone, anomaliile magnetice se individualizează cu uşurinţă delimitând structuri şi complexe de interes arheologic. Zonele de ocupare identificate sunt în bună măsură delimitate de anomalii magnetice lineare, generate de urmele colmatate ale vechiului curs al râului Barcău.
Informaţiile rezultate în special în urma studiilor magnetometrice, dar şi a celorlalte studii geofizice, au contribuit decisiv la efortul de optimizarea strategiei de cercetare arheologică, reliefând şi diferenţiind tipologic zonele de interes arheologic. A fost în acest fel posibilă planificarea atentă a săpăturilor arheologice, în condiţiile unei mai bune administrări a resurselor materiale, umane şi de timp din cadrul proiectul de cercetare arheologică preventivă [Dan Ştefan] ... Vezi mai mult Vezi mai puțin