Susani | Comuna: Traian Vuia | Judeţ: Timiș | Punct: Grămurada de la Jupani | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Susani, com. Traian Vuia, jud. Timiș, Punct: Grămurada de la Jupani
Raport ID:
7154
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului târziu; Hallstatt timpuriu;
Tipuri de sit:
Necropolă; Necropolă tumulară;
Cod RAN:
| 159124.03 |
Județ:
Timiș
Unitate administrativă:
Traian Vuia
Localitate:
Susani
Punct:
Grămurada De La Jupani
Localizare:
| 159124.03 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconescu | Dragoş | responsabil | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Georgescu | Andrei | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Bertea | Sofia | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Marteniuc | Ionuț | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Calotă | Bogdan | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Leonti | Iulian | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| DiPaquale | Robin | participant | University of Buffalo |
| Pinca | Răzvan | participant | Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj |
| Bunoiu | Victor | participant | Institutul de Studii Istorice Titu Maiorescu, Academia Română, Filiala Timișoara |
Raport:
Echipa de cercetare a fost formată din 6 arheologi (1 expert, 3 specialiști, 2 debutanți), 1 doctorand de la Buffalo University pentru studiul oaselor calcinate, un absolvent masterat domeniul Arheologie, un desenator din cadrul Muzeului Național al Banatului, 2 studenți ai specializării Istorie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, precum și un voluntar. Obiectivul principal a fost abordarea sectorului rămas din jumătatea de sud a movilei, sector ce avea latura nordică de 6 m, corespunzătoare carourilor 10-12 ale secţiunii S1/2017-2018, respectiv metrilor 18-24 (de la est spre vest) din cadrul aceleiaşi unităţi de cercetare. Campania anului 2023 Unitatea de cercetare SI D/2023 a avut o suprafață de 6x21 m (126 m2), surprinderea șanțului ce circumscrie movila fiind făcută pe toată lățimea suprafeței cercetate; aceasta a fost mărginită de sectoarele de cercetare abordate în campaniile din anii 2021 (SI C) și 2022 (SI E) nebeneficiind practic de nici un profil stratigrafic documentabil. Caroierea suprafeței cercetate s-a făcut ca și în campaniile precedente, liniile de carouri pe direcție N-S fiind determinate de numerotarea carourilor din secțiunea S1/2017-2018, acestea fiind numite, dinspre est spre vest, cu indicativele 10, 11, respectiv 12. Numerotarea carourilor pe direcție E-V s-a făcut prin folosirea literelor alfabetului, scrise cu majuscule dinspre nord spre sud ca A, B, C, D, E, F, G, H, I, J și K. Linia de carouri K (i.e. 10K, 11K și 12K) a avut dimensiunile de 2 m pe direcție E-V și 1 m pe direcție N-S. Cercetarea a debutat prin deconservarea, pe tronsoane cu lățimea de 2 m, a profilelor de vest ale SI C si de est al SI E, profile ale căror linii delimitau marginile de est și vest ale SI D. Decaparea mecanizată, în niveluri orizontale, urmată de radere manuală a dus, la adâncimea de 0,70 m raportat la profilul nordic al S1/2017-2018, la observarea și conturarea sectorului de vest al complexului C.29[1], moment în care săpătura mecanizată a fost oprită temporar. Umplutura acestui așa-zis complex arheologic prezintă caracteristicile unei colmatări datorate eroziunii pereților acestei gropi și a depunerii acestor resturi coluviale în apă băltită. În zona de N-E a acestui sector a fost suprinsă o zonă ce prezenta urme de arsură și resturi de cărbune (C.29A), cel mai probabil de epocă contemporană. În colțul de N-V al C.29 au fost identificate resturile unei gropi cu pereții arși (C.29B), foarte asemănătoare cu C.14, complex cercetat în campaniiile 2019-2020[2]. Contextul C.29B se dezvolta și în umplutura C.29 dar și în umplutura unui complex de tip braconaj numit de noi C.29C, o groapă de formă aproximativ circulară în plan. Cu ocazia cercetării acestor intersecții de complexe a fost observată și bio-perturbarea (vizuină de vulpe) prezentă pe profilele de N și S ale S1/2018 și pe profilul estic al SI E. După cercetarea și documentarea secvențială a acestor complexe arheologice de epocă contemporană, decaparea mecanizată a mantalei și corpului tumulului a fost făcută prin niveluri orizontale artificiale, urmate de raderi manuale şi documentări fotografice succesive a grundiss-urilor obţinute. La al doilea nivel de decapare mecanizată la limita dintre carourile 11C și 11B precum și în caroul 11B au fost identificate și documentate două mici anomalii de formă circulară, numite C.61 și C.62. Acestea se dezvoltau în cadrul pachetului de niveluri nr. 9 și conțineau resturi de cărbune de lemn, dând senzația după cercetare că fac parte integrantă din acest context stratigrafic. La următorul nivel/ultimul de decapare mecanizată, exact în aceeași zonă a fost conturat complexul C.63. De asemenea în zona carorurilor 12F, 12G, 11F și 11G a fost remarcat un context arheologic ce deranja matricea stratigrafică a movilei, fiind numit C.64. După curățarea manuală a grundriss-ului rezultat în urma ultimei etape de decapare mecanizată, s-a trecut la săparea cu unelte de mână a sectorului arheologic aflat în lucru. Un nivel de săpare cu o grosime de 20 cm a fost efectuat, în dorința de a reconfirma situația deja descrisă mai sus. Astfel, C.63 a fost reconfirmat și a fost luată în calcul situația în care C.61 și C.62 să facă parte din același complex arheologic ca și C.63. Și complexul C.64 a fost reconfirmat și a fost pus în legătură cu anomalia observată în această zonă pe modelul 3D al movilei realizat în anul 2018. Complexul C.63 a fost abordat prin metoda half-section profilul având orientarea aprox. NE-SV. Având în vedere că în zona de nord a complexului marginea acestuia nu putea fi definită/surprinsă, profilul ce separa complexul în două a fost prelungit spre marginea de nord a unității de cercetare SI D. Astfel s-a constatat că umplutura C.63 se continua până la limita de nord menționată, fiind de fapt continuarea complexului C.13, complex evidențiat în campania 2018 în sectorul vestic al S1/2017-2018 și suprapusă de profilul sudic al acestei unități de cercetare[3]. Umplutura acestui complex conținea niveluri succesive de nisip fin, intercalate de pachete de sol asemănătoare ca și aspect general cu solul din pachetul de niveluri nr. 9. Aceste detalii ne-au putut oferi argumentele conform cărora acest complex C.13/63, care deranja în mod clar matricea stratigrafică a movilei[4], a fost umplut doar parțial, la scurt timp după săpare, în zona sa de sud. Restul umpluturii a fost creată prin stagnări ale apei pluviale în acest context urmate de erodări ale pereților acestui complex adâncit, erodări ce au produs prăbușiri succesive ale unor pachete de sol din pereții acestui complex. Acest scenariu este susținut și de forma ușor neregulată în plan a conturului acestei unități stratigrafice. Cercetarea, tot prin metoda half-section, a complexului C.64 a relevat existența a două niveluri majore de umplere, cel superior fiind de culoare brun-roșcată cu intruziuni de nisip, iar cel inferior fiind de culoare brun închisă, tot cu intruziuni de nisip. A devenit clar faptul că acest complex a fost identificat și în unitatea de cercetare SI E/1 (aspect vizibil și pe profilul estic al SI E/2022), unitate de cercetare deschisă în dorința de a surprinde Șanțul 1. Momentul în care cercetarea a abordat, prin șpăcluire, partea superioară a nivelului 10a din zona acestui complex (în special în caroul 12E) a putut fi observat către sud și est de C.64 un alt nivel de sol de culoare brun-deschisă cu inserții de nisip, numit C.65, care tăia nivelul 10a. Cele două contexte stratigrafice definite C.64 și C.65 sunt, în fapt, umplerile naturale, tot prin eroziune a unei disturbări ce venea dinspre exteriorul tumulului, pornind de la baza acestuia, care, după aspectul morfologic, are caracteristicile unei exploatări de lut, făcută cel mai probabil de localnici în perioada contemporană. Așa cum am precizat deja, curățarea părții superioare a nivelului 10 (carourile 10A, 11A, 12A, 10B, 11B, 12B, 10C, 11C, 12C și 10D, 11D, 12D) și implicit a nivelului 10a (carourile 10E, 11E, 12E și 10F, 11F, 12F) a fost făcută prin șpăcluire și curățare cu aspiratorul. Astfel, în zona în care apare nivelul 10, au putut fi identificate complexele C.66 și C.67 precum și jumătățile vestice ale complexelor C.40 și C.37 (cercetate parțial în campania 2021). Complexele C.40, C.66 și C.67 sunt gropi de implementare a stâlpilor de lemn ce fac parte din latura de vest a perimetrului Structurii 1[5]. Complexul C.37 este o depunere de resturi cinerare amplasate în groapă, făcând parte integrantă din arealul interior al aceleiași Structuri 1[6]. Complexul C.13/63 intersectează/”taie” groapa de stâlp C.67. După golirea negativelor stâlpilor din gropile C.40, C.66 și C.67 s-a trecut la îndepărtarea, tot prin spăcluire, în cadrul carourilor 10A, 10B și 10C) a nivelului 10 și a lentilei de lut subțiri, cu grosimi variabile (1-4 cm), aflată imediat sub acesta, lentilă care suprapunea nivelul de cenușă subțire împrăștiată pe partea superioară a nivelului 10a în momentul umplerii cu resturi cinerare a gropilor ce fac parte din Structura 1[7]. Această lentilă de lut avea o grosime mai mare (8 cm) în zona ce suprapunea umplutura de resturi cinerare a complexului C.37. Nivelul subțire de cenușă de pe nivelul 10a a fost analizat cu atenție fiind documentate de planul săpăturii pozițiile pieselor de metal relaționate cu acesta. Umplutura jumătății de vest a complexului C.37 a fost recoltată în totalitate, aceasta fiind sortată ulterior prin spălare cu jet de apă în sită cu ochiuri de 1x1 mm. O descoperire foarte importantă, care ridică noi întrebări legate de spațiul în mod evident cu caracter sacru, protejat ulterior prin construirea tumulului în sine a fost identificarea unui șir, cu orientarea ESE-VNV, de 11 gropi de circulare, cu diametre cuprinse între 20 și 40 de cm, după îndepărtarea nivelului 10 și săparea manuală (în scopul identificării gropilor de implementare al stâlpilor aferenți gropilor C.40, C.66 și C.67) a unui strat de 15 cm din nivelul 10a. Acest șir de gropi, care pornește din dreptul gropii de stâlp C.40 și este întrerupt, în zona sa mediană, de amenajarea C.13/63, a fost săpat în nivelul 10a, fiind suprapus de nivelul de cenușă menționat, de lentila de lut amintită și de nivelul 10; practic se poate spune că acest șir de gropi precede amenajarea Structurii 1. Aceste gropi au primit indicativele numerice, plecând dinspre C.40, de la C.68 până la C.78. Pe linia carourilor 10I, 11I, 12I a fost identificat pe toată suprafața sa ductul Șanțului 1, șanț ce circumscrie tumulul, subliniind de asemenea faptul că zona de amplasare a secțiunii SI E/1 nu avea cum să ducă la identificarea ductului Șanțului 1. În caroul 10I (jumătatea sa estică) a fost săpat un tronson cu o lățime de 1 m din acest șanț. Acesta avea o lățime de cca. 1,80 m și o adâncime de 65 cm. Concluzii Observațiile făcute cu prilejul cercetărilor din anul 2023 ne oferă posibilitatea să afirmăm că latura de vest a Structurii 1, din jumătatea sudică a tumulului de la Susani, a fost cercetată cu această ocazie. Limita de sud a Structurii 1 și a Gardului 1 coincid cu limita de miazăzi a arcului de cerc descris de nivelul 10, subliniind încă o dată faptul că formarea/amenajarea acestui nivel este strâns legată de elaborarea structurilor de lemn (i.e. Structura 1 și Gardul 1) și implicit a întregii strategii rituale ce a dus la elaborarea elementelor cu caracter funerar sigilate apoi prin construirea tumulului propriu-zis. Șirul de gropi C.68 - C.78 precum și cel desemnat prin șirul de gropi C.4 - C.7 din campania 2017[8] indică faptul că există aliniamente de stâlpi de lemn/eventuale structuri (?) ce preced amenajarea etapei desemnate de Structura 1 – Gardul 1 – nivelul 10. Complexul C.13/63 prin toate aspectele ce țin de forma sa în plan, adâncimea sa, precum și detaliile ce țin de structura stratigrafiei sale interne ne oferă posibilitatea să afirmăm că avem de-a face cu unul dintre cele mai vechi braconaje efectuate în movila de la Susani, în dorința de a identifica eventuale comori îngropate aici. Din fericire, chiar dacă pe baza datelor pe care le avem acum la dispoziție această intervenție nedorită este efectuată la un moment relativ apropiat de finalizarea construirii tumulului[9], Structura 1 nu este afectată de săparea gropii respective decât într-o măsură extrem de mică în zona laturii sale de vest, neprejudiciind astfel observațiile legate de forma și dimensiunile acestei structuri de lemn. La finalul campaniei, sectorul de S al movilei a fost refăcut cu mijloace mecanizate, profilul de nord la secțiunii S1/2017-2018 fiind astfel conservat. Materialul arheologic rezultat a fost predat către Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică, Lugoj, beneficiarul patrimoniului material în cadrul proiectului de față. Mulțumiri Ținem să mulțumim și cu această ocazie domnului Gabriel Olariu și Primăriei comunei Traian Vuia pentru susținerea oferită, Muzeului Național al Banatului, Direcției Județene de Cultură a județului Timiș și Primăriei Municipiului Lugoj pentru sprijinul financiar oferit proiectului, precum și studenților Blîndu Damaschin, Lupulescu Daniel, cărora le suntem recunoscători pentru ajutorul nemijlocit oferit. Aceleași gânduri le adresăm și voluntarului Caterina Keri. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
The archaeological research of the 2023 campaign at Susani-Grămurada de la Jupani consisted in the opening of the SID research unit. The western edge of the Structure no. 1 was researched/documented and the western half of the C.37 feature was emptied. The pit-like archaeological feature C.13 found during the 2018 campaign was re-identified in 2023 as C.63 confirming that this feature (C.13/63) has been dug when the barrow was already built up, being, most likely, the oldest plundering action from this funerary monument.
Note:
[1]. Tronsonul estic al C.29 a fost cercetat în campania 2021; vezi Diaconescu et al., 2022, 351-352.
[2]. Diaconescu et al., 2020, 354; Diaconescu et al., 2021, 272.
[3]. Diaconescu et al., 2018a, 29.
[4]. Diaconescu et al., 2018a, 29.
[5]. Diaconescu et al., 2022, 352-353.
[6]. Diaconescu et al., 2022, 352.
[7]. Vezi discuția referitoare la corelarea umpluturii complexului C.20 cu nivelul de cenușă de pe partea superioară a nivelului 10a la Diaconescu et al., 2021, 273.
[8]. Diaconescu et al., 2018, 131. Nivelul de cenușă ce face parte integrantă din complexul C.2 (complex clar contemporan cu etapa corespunzătoare nivelului 10) se ”pliază” pe pereții gropii de stâlp C.7 indicând faptul că depunerea resturilor cinerare sub formă de strat (C.2) a fost făcută la momentul în care stâlpul din complexul C.7 fusese scos din groapa de implementare, indicând o anterioritate a fazei de săpare groapă de implementare stâlp C.7 față de momentul amenajării nivelului 10 și complexelor/structurilor contemporane acestuia.
[9]. Vezi discuția de la Diaconescu et al., 2018a, 29 unde complexul C.13 este încadrat între construirea movilei și amenajarea complexului C.11.
[2]. Diaconescu et al., 2020, 354; Diaconescu et al., 2021, 272.
[3]. Diaconescu et al., 2018a, 29.
[4]. Diaconescu et al., 2018a, 29.
[5]. Diaconescu et al., 2022, 352-353.
[6]. Diaconescu et al., 2022, 352.
[7]. Vezi discuția referitoare la corelarea umpluturii complexului C.20 cu nivelul de cenușă de pe partea superioară a nivelului 10a la Diaconescu et al., 2021, 273.
[8]. Diaconescu et al., 2018, 131. Nivelul de cenușă ce face parte integrantă din complexul C.2 (complex clar contemporan cu etapa corespunzătoare nivelului 10) se ”pliază” pe pereții gropii de stâlp C.7 indicând faptul că depunerea resturilor cinerare sub formă de strat (C.2) a fost făcută la momentul în care stâlpul din complexul C.7 fusese scos din groapa de implementare, indicând o anterioritate a fazei de săpare groapă de implementare stâlp C.7 față de momentul amenajării nivelului 10 și complexelor/structurilor contemporane acestuia.
[9]. Vezi discuția de la Diaconescu et al., 2018a, 29 unde complexul C.13 este încadrat între construirea movilei și amenajarea complexului C.11.
Bibliografie:
1. Diaconescu, D., Bunoiu, V., Muscalu-Crețescu, A., Leonti, I., Hegyi, A., Pinca, R., Tincu, S. (2018). Susani, com. Traian Vuia, jud. Timiș, punct: Grămurada de la Jupani. În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, 131-132.
2. Diaconescu, D., Bunoiu, V., Hegyi, A., Pinca, R., Rusu, A., Quatert, R., Leonti, I., Bertea, S. (2018). Raport de cercetare arheologică privind obiectivul de la Susani, com. Traian Vuia, jud. Timiș. Punct: Grămurada de la Jupani. În: Patrimonium Banaticum, VIII, 25-35.
3. Diaconescu, D., Bunoiu, V., Pinca, R., Bertea, S., Bica, M., Quatert, R., Leonti, I. (2020). Susani, com. Traian Vuia, jud. Timiș, punct: Grămurada de la Jupani. În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2019, 353-356.
4. Diaconescu, D., Bunoiu, V., Pinca, R., Bertea, S., Leonti, I., Marteniuc, I., Filip, I., Nicolas, D.F., Adrian, S., Quatert, R. (2021). Susani, com. Traian Vuia, jud. Timiș, punct: Grămurada de la Jupani. În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2020, 272-274.
5. Diaconescu, D., Bunoiu, V., Pinca, R., Bertea, S., Leonti, I., Marteniuc, I., Quatert, R. (2022). Susani, com. Traian Vuia, jud. Timiș, punct: Grămurada de la Jupani. În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021, 351-353.
2. Diaconescu, D., Bunoiu, V., Hegyi, A., Pinca, R., Rusu, A., Quatert, R., Leonti, I., Bertea, S. (2018). Raport de cercetare arheologică privind obiectivul de la Susani, com. Traian Vuia, jud. Timiș. Punct: Grămurada de la Jupani. În: Patrimonium Banaticum, VIII, 25-35.
3. Diaconescu, D., Bunoiu, V., Pinca, R., Bertea, S., Bica, M., Quatert, R., Leonti, I. (2020). Susani, com. Traian Vuia, jud. Timiș, punct: Grămurada de la Jupani. În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2019, 353-356.
4. Diaconescu, D., Bunoiu, V., Pinca, R., Bertea, S., Leonti, I., Marteniuc, I., Filip, I., Nicolas, D.F., Adrian, S., Quatert, R. (2021). Susani, com. Traian Vuia, jud. Timiș, punct: Grămurada de la Jupani. În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2020, 272-274.
5. Diaconescu, D., Bunoiu, V., Pinca, R., Bertea, S., Leonti, I., Marteniuc, I., Quatert, R. (2022). Susani, com. Traian Vuia, jud. Timiș, punct: Grămurada de la Jupani. În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021, 351-353.