.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Sutoru | Comuna: Zimbor | Judeţ: Sălaj | Punct: Valea Căpușului | Anul: 2023

Raport PDF simplificat.
Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Sutor, com. Zimbor, jud. Sălaj, Punct: Valea Căpușului
Raport ID:
7155
Anul cercetarii:
2023
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană;
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 143183.01 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Zimbor
Localitate:
Sutoru
Punct:
Valea Căpușului
Localizare:
| 143183.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 5
Fig. 1. Harta geomagnetică a castrului de la Sutor (1a) și detalii ilustrând poarta de nord cercetată în anul 2023 (1b) împreună cu șanțul de apărare aferent (2).  
Fig. 2. Detalii ilustrând turnul de est al porții de nord a castrului de la Sutor și amenajarea unei podele de cocciopesto în interiorul turnului (1a-b).  
Fig. 3. Detalii referitoare la structura de rezistență a fundației turnului de est al porții de nord a castrului de la Sutor (1a-b) și analogiile în ceea ce privește sursa de piatră cu drumul imperial Napoca – Porolissum cercetat în campania 2021 (2).  
Fig. 4. Detalii ilustrând groapa de scoatere a zidului castrului din zona turnului de vest al porții de nord a castrului de la Sutor (1a-b) împreună cu detalii prezentând o cărămidă ștampilată purtând inscripția NMO, descoperită in situ (2a-b).  
Fig. 5. Imagine de ansamblu ilustrând zidul ce bloca poarta de nord a castrului de la Sutor (1), împreună cu detalii referitoare la reutilizarea unor monumente funerare drept materiale de construcție (2-3).  
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Cociș Sorin responsabil Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Lăzărescu Vlad Andrei responsabil sector Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Bârcă Vitalie participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ferencz Szabolcs participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Opreanu Coriolan participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Iov Claudiu Ionuţ participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Socaciu Sergiu participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Vágó Katalin participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Bărbulescu Mihai participant Academia Română
Raport:
Campania arheologică din anul 2023 de la Sutoru s-a concentrat asupra castrului auxiliar, având ca scop documentarea căilor de acces în interiorul castrului. În acest scop s-a deschis o suprafață de 197,450 m2 (S1/2023) amplasată peste poarta de nord-vest a castrului (Pl. I/1a-b). În cadrul acestei suprafețe a fost surprins turnul de vest al porții, poarta și colțul de vest al turnului estic. Totodată, printr-o extensie a suprafeței a putut fi documentat și sistemul defensiv, compus din cele două șanțuri de apărare cunoscute din săpăturile anterioare, care par să se oprească în dreptul porții, lăsând o punte de acces spre interiorul castrului (Pl. I/2). Din nefericire, datorită adâncimii până la care cele două șanțuri mergeau, malurile secțiunii s-au prăbușit, împiedicând astfel finalizarea documentației. În ceea ce privește poarta, cercetările de anul acesta au relevat o serie de detalii interesante. În primul rând forma turnurilor este una rectangulară, aspect întâlnit și la alte castre auxiliare din Dacia, depășind cu 1,34 m linia zidului de incintă și retrăgându-se spre interior cu 4,1 m. Dintre acestea, turnul de vest a putut fi cercetat integral cu această ocazie. Turnul avea dimensiunile de 5,21 x 6,56 m, cu ziduri construite în tehnica opus incertum, având o grosime de 1,31 m. Nivelul de călcare din interiorul turnurilor a fost surprins doar în interiorul turnului estic, cercetat parțial, unde a fost identificată o podea din opus signinum (Pl. II/1a-b). Tot în cazul turnului estic, prin intermediul unei casete de control, a putut fi documentată fundația zidului perimetral, care mergea până la adâncimea de 1,45 m față de nivelul de călcare identificat a aparține perioadei romane (Pl. III/1a-b). Cu această ocazia s-a putut constata omogenitatea pietrelor folosite la clădirea fundației, care par să cuprindă același tip de material folosit și la construirea drumului imperial Napoca – Porolissum (Pl. III/2), identificat în apropierea castrului cu ocazia cercetărilor preventive din anul 2021 și datat în perioada Traian-Hadrian. Acest aspect ne indică așadar o datare foarte timpurie pentru construirea castrului de piatră. Cândva în această perioadă de început a provinciei, castrul mic de lemn a fost dezafectat, peste el construindu-se un castru mai mare, având încă de la început zidurile din piatră. Absența totală a unor faze de lemn a castrului mare vin de asemenea să susțină ipoteza construirii direct în piatră a castrului. Dată fiind adâncimea fundație și grosimea zidurilor perimetrale, cel mai probabil, turnurile erau prevăzută cu un nivel superior. Acest lucru este sugerat si de cantitatea mare de dărâmătură care se întindea spre nord, o parte din ea căzând și în interiorul șanțului, după cum profilul vestic al suprafeței pare să sugereze (Pl. IV/2a). Deoarece marginea vestică a turnului intra în profil, suprafața cercetată a fost extinsă spre vest pentru a dezveli complet zidul perimetral al turnului. Cu această ocazie a fost identificat și un segment din zidul de incintă al castrului, având o grosime de 1,1 m. De la distanța de 1,50 m față de turn, zidul castrului a fost scos, fiind identificată groapa de scoatere, care se continua spre vest, intrând astfel sub profilul vestic al suprafeței (Pl. IV/1a-b). Din nivelul de dărâmătură au fost recuperate o serie de cărămizi ștampilate, purtând sigla trupei staționată aici: NMO (Pl. IV/2b). Cel mai interesant aspect relevat de campania arheologică din anul 2023 se leagă de o fază târzie de funcționare a castrului. Este vorba despre un zid destul de rudimentar, fără fundație, construit într-o fază mai târzie, între cele două turnuri ale porții, cu scopul de a restricționa accesul în castru (Pl. V/1). Zidul a fost construit pe aliniamentul zidului de incintă al castrului, având o grosime de 0,82 m și o înălțime păstrată de 0,58 m. La construcția acestui zid au fost utilizate o serie de monumente funerare, luate probabil din necropola așezării civile din vecinătatea castrului (Pl. V/2). Este vorba, printre altele, de o serie de fragmente de inscripții funerare, conuri de pin cioplite în piatră și fragmente de reliefuri funerare. Acest zid de blocare, însă, nu restricționa total accesul prin poartă. Lângă marginea turnului estic pare să fi rămas o cale de acces îngustă, sugerată de prezența unui prag (Pl. V/3). Presupusul prag a refolosit un perete de aedicula funerară, cu reprezentarea unui soldat, așezată cu fața în jos. La exterior și la interior de prag s-a constatat prezenta unor fragmente de monumente și pietre fasonate care par să fi avut rolul unor trepte, care facilitau trecerea peste pragul intrării descris mai sus. Toate aceste aspecte sugerează faptul că acest zid a fost construit într-o perioadă mult mai târzie, cândva spre finalul provinciei romane, într-un context de criză politico-economică, realitate ce a impus reutilizarea vechilor monumente avute la îndemână. Aceste acțiuni sunt în general puse în legătură cu tulburările politice din zona provinciilor dunărene de la mijlocul sec. III p. Chr., fiind cunoscute exemple similare și în alte castre din provinciile dacice. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
The archaeological campaign in 2023 at Sutoru focused upon the auxiliary fort, aiming at documenting the access inside the fort. For this purpose, an area of 197,450 m2 (S1/2023) was opened over the north-western gate of the fortification. The two towers of the gate were discovered, having a rectangular shape with dimensions of 5.21 x 6.56 m, the walls being built in the same technique and using the same source for construction material documented at the imperial road connecting Napoca to Porolissum, suggesting thus an early dating for the stone phase of the castle here. The total absence of some wooden phases of the large fort, together with the existence of a smaller decommissioned wooden fort, represent arguments that allow for the hypothesis that the large fort was built directly in stone. The most interesting aspect revealed with this occasion is related to a late phase of the fort, when the gate is blocked, a stage most likely associated with moments of political-economic crisis in the second half of the 3rd century AD, analogies for similar gate blockings being known also in other camps in the Dacian provinces.
Bibliografie:
1. Cociș, S. (2021). Un nou signaculum din Dacia romană. Cercetări Arheologice, 28(2), 439-446.
2. Cociș, S., Zăgreanu, R., Tamba, D. (2009). Piese sculpturale din castrul roman de la Sutoru. Revista Bistriței, 23, 53-68.


3. Cociș, S., Onofrei, C. (2019). Cohors I Brittonum on a tile stamp found at Sutoru. În: I. G. Farkas, R. Neményi, M. Szabó (eds.), Artificem commendat opus. Studia in honorem Zsolt Visy, Pécs, 29-36.
4. Cociș, S., Lăzărescu, V.-A., Socaciu, S. T. (2021). An Overview of the Archaeological Research in the Roman Fort and Vicus at Sutor. Ephemeris Napocensis, XXXI, 223-258.
5. Cociș, S., Lăzărescu, V.-A. (2022). Figurative Lamps Depicting Silenus Discovered in Roman Dacia. Ephemeris Napocensis, XXXII, 329-344.
6. Cociș, S., Lăzărescu, V.-A., Socaciu, S. T. (2022). Cercetările arheologice din castrul și vicusul de la Sutor (2001-2021). Cercetări Arheologice, 29(1), 83-130.
7. Cociș, S., Lăzărescu, V.-A., Socaciu, S.-T. (2023). Date despre o nouă teracotă votivă de tip Dominus et Domina recent descoperită la Optatiana/Sutoru, jud. Sălaj. C. Firea, A. Rustoiu, C. H. Opreanu (eds.), Sub semnul artei. Studii în onoarea academicianului Marius Porumb la 80 de ani, Turda.


8. Cociș, S., Blaga, D., Opreanu, C. H., Lăzărescu, V.-A., Tamba, D., Onofrei, C., Mihai, A., Ferencz, Sz., Zolya, L. (2014). Castrul roman de la Sutoru. CCAR. Campania 2013, București, 144.
9. Cociș, S., Opreanu, C. H., Lăzărescu, V.-A., Tamba, D., Onofrei, C., Blaga, D. (2015). Castrul roman de la Sutoru. CCAR. Campania 2014, Pitești – București, 134-137.
10. Cociș, S., Lăzărescu, V.-A., Opreanu, C. H., Ursuțiu, A., Ferencz, Sz., Socaciu, S. T., Taloș, T., Mărincean, A., Brândușan, L. M., Nagy, N. (2022). Sutor, com. Zimbor, jud. Sălaj, Punct: „Valea Căpușului”. Cronica Cercetărilor Arheologice, Campania 2021, Oradea – București, 719-726.
11. Cociș, S., Lăzărescu, V.-A., Bărbulescu, M., Opreanu, C. H., Bârcă, V., Ferencz, Sz., Socaciu, S. T., Postoș, R. G., Kővecsi, Á. G., Piticaru, A., Copos, G., Vágó, K. (2023). Sutor, com. Zimbor, jud. Sălaj, Punct: Valea Căpușului. Cronica Cercetărilor Arheologice, Campania 2022, Târgoviște, 648-655.


12. Găzdac, C., Lăzărescu, V.-A., Cociș, S. (2022). Coins in Archaeological Context. (III) The Vicus of the Auxiliary Fort from Sutor (Romania, Sălaj County). Journal of Ancient History and Archaeology, 9(4), 27-80.
13. Găzdac, C., Lăzărescu, V.-A., Cociș, S. (2023). Coins in Archaeological Context: Sutor (Optatiana) – The Vicus and the Baths Complex. În: C. Găzdac (ed.), Coins from Roman Sites and Collections of Roman Coins from Romania, Vol. XVII, Cluj-Napoca: MEGA Publishing House, ISBN 978-606-020-601-9.
14. Găzdac, C., Lăzărescu, V.-A., Cociș, S., Socaciu, S. T. (2021). Coins in Archaeological Context. (II) The Civilian Bath of the Auxiliary Fort from Sutor (Romania, Sălaj County). Journal of Ancient History and Archaeology, 8(3), 74-101.
15. Ilieș, C., Cociș, C., Marcu, F., Tamba, D., Matei, A. (2002a). Raport privind cercetările arheologice de la Sutor. Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Theologia Greco-Catholica Varadiensis, 47(1), 131-151.
16. Ilieș, C., Cociș, C., Marcu, F., Tamba, D., Matei, A. (2002b). Săpăturile de la Sutor din 2001. Cronica Cercetărilor Arheologice, Campania 2001, București, 302-304.
17. Ilieș, C., Cociș, S., Mustață, S., Tamba, D., Matei, A. V., Marcu, F., Ștefan, D., Duțescu, M. (2007). Săpăturile de la Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj, Punct: La Cetate. Cronica Cercetărilor Arheologice, Campania 2006, București, 355-356.
18. Ilieș, C., Cociș, S., Mustață, S., Tamba, D., Matei, A. V., Marcu, F., Cupcea, G., Petiș, I. (2009). Sutoru, com. Zimbor, jud. Sălaj. Cronica Cercetărilor Arheologice, Campania 2008, Târgoviște, 208-209.
19. Piso, I., Lăzărescu, V.-A., Cociș, S. (2023). Der palmyrenische Name Audeo in Dakien und in Untergeramanien. Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik, 227, 217-220.
20. Piso, I., Lăzărescu, V.-A., Cociș, S. (2023). Die Kopie einer unbekannten Konstitution von Antoninus Pius aus Optatiana. Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik, 227, 221-223.
21. Socaciu, S. T., Lăzărescu, V.-A., Cociș, S. (2023). Douăzeci de ani de cercetări arheologice la Sutor. În: 50 de ani de cercetări arheologice în castrul de la Potaissa. Cercetări castrense în România, Turda: Editura Mega, 53-60.
22. Socaciu, S. T., Lăzărescu, V.-A., Cociș, S. (2023). Cercetări arheologice din vicus-ul de la Sutor. Campania 2022. Cercetări Arheologice, 30(1), 85-108.