Târcov | Comuna: Pârscov | Judeţ: Buzău | Punct: Piatra cu lilieci | Anul: 2023


Descriere:

Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Târcov, com. Pârscov, jud. Buzău, Punct: Piatra cu lilieci
Raport ID:
7156
Anul cercetarii:
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène târziu;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 48646.01 |
Județ:
Buzău
Unitate administrativă:
Pârscov
Localitate:
Târcov
Punct:
Piatra Cu Lilieci
Localizare:
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Matei Sebastian responsabil Muzeul Judeţean Buzău
Raport:
În campania din 2023 săpăturile arheologice s-au desfășurat pe Platou în secțiunile S30, S31 și S32. De asemenea au fost deschise alte două noi secțiuni: S33 cu dimensiunile de 9 x 2,30 m și S34 cu dimensiunile de 2,50 x 1,80 m. Amplasamentul și dimensiunile secțiunilor au fost dictate de amplasarea arborilor, dat fiind faptul că situl este împădurit. Din cele 5 secțiuni cercetate, trei dintre ele, respectiv S31, S32 și S34 au fost finalizate. În această campanie au fost cercetate integral sau parțial 20 de complexe, dintre care 3 descoperite în campaniile anterioare și 17 descoperite în anul 2023. Din cele 20 de complexe cercetate, 14 aparțin perioadei dacice și 6 epocii bronzului. În ceea ce privește complexele dacice avem următoarea situație: două structuri de locuire (cpl. 124 și cpl. 133), 5 gropi menajere (cpl. 122, 132, 134, 139, 140) și 7 gropi de stâlp (cpl. 125, 126, 127, 128, 129, 130 și 135). Complexele din epoca bronzului sunt reprezentate de 4 vetre in situ, toate descoperite în S30 și de două mici complexe adâncite, dintre care unul, cpl. 131, conținea fragmente de la două cești, dintre care una întregibilă.   Stratigrafia Săparea integrală a secțiunilor S31 și S32 ne-a permis obținerea unor profiluri magistrale care redau destul de clar 3 straturi, primele două cu materiale dacice iar ultimul, aflat la bază, conține doar fragmente ceramice din epoca bronzului. Sintetizat, situația stratigrafică se prezintă astfel: - 0 – 0,10 m – vegetal de pădure; - 0,10 – 0,25 m – strat negru măzăros, cu rare cioburi dacice și pietre; - 0,25 – 0,50 m – strat cenușiu, cu aspect măzăros ce conține numeroase fragmente ceramice dacice, oase, pietre; - 0,50 – 0,60/0,65 m – strat cenușiu-gălbui, clisos, compact, ce conține rare fragmente ceramice din epoca bronzului; - 0,60/0,65 m – argilă gălbuie nisipoasă și stâncă nativă; Complexele dacice Din cele 14 complexe dacice cercetate, cele mai bogate și interesante sunt structurile de locuire, puternic incendiate. Complexul 124 (secțiunea S32) – locuință incendiată. S-a conturat la cota de -0,45 m ca o aglomerare de lipitură arsă. Se păstrează cca o 1/3 în S31, restul intrând în malul de sud. Cel mai probabil locuința a avut o formă rectangulară, doar colțul dinspre nord fiind vizibil. Una dintre laturi se păstra pe o lungime de 2,10 m, iar cealaltă avea doar 1,50 m. Până la cota de -0,60 m s-au recoltat peste 300 de fragmente de pereți arși, dintre care unii depășeau 15-20 cm lungime. Multe fragmente prezentau pe interior urme de nuiele și scânduri, iar spre exterior, o fățuială maroniu-albicioasă, groasă de cca 1-1,5 mm. În secțiune se putea vedea că fățuiala era compusă la rândul ei din mai multe pelicule foarte subțiri. Cel mai probabil, periodic, era aplicat pe peretele locuinței un strat de „văruială” albicioasă cu  rol practic, de a acoperi crăpăturile, dar și estetic. După demontarea pereților arși, la baza locuinței s-au descoperit numeroase fragmente de vase sparte pe loc provenind de la borcane și fructiere. Pentru a orizontaliza nivelul de călcare din interior, daci au săpat în stânca nativă în unele locuri până la 0,25 m. Complexul 133 (secțiunea S33) – rest de locuință incendiată, observată pe o suprafață de 2,50 x 2,30 m, cercetată parțial. S-a conturat la adâncimea de -0,45 m sub forma unei aglomerări masive de pereți arși de locuință și vase întregi sau parțial întregibile, din care notăm: o cană spartă pe loc care avea in interior 3 lustruitoare din piatră, foarte bine șlefuite, un bol întreg și 2/3 dintr-o strachină, de culoare cărămizie, reprezentând importuri romane, un borcan parțial întregibil, o ceașcă-opaiț întreagă și fragmente de la un kantharos pictat. De asemenea a mai fost descoperită partea superioară a unei râșnițe din tuf vulcanic (catillus) precum și două fusaiole. Gropile menajere, identificate în număr de cinci, aveau cu precădere o formă tronconică, cu umpluturi amestecate și extrem de friabile care conțineau cantități mari de cenușă, cărbune, lipitură arsă, cruste de vatră, fragmente ceramice, oase de animale, pietre și mai rar piese din metal.   Materialul arheologic Cele mai numeroase piese arheologice descoperite sunt vasele ceramice, în mare parte fragmentare, dar și întregi sau întregibile, acoperind toată gama olăriei dacice de sec. I p.Chr. cum ar fi borcanele, ceștile-opaiț, fructierele, cănile, castroanele și chiupurile. Marea majoritate au fost descoperite în dărâmăturile celor două locuințe precum și în umplutura gropilor menajere. Remarcăm și o serie de vase și fragmente de vase provenind din import cum ar fi boluri, străchini, sigilate romane sau amfore. Remarcăm în această campanie descoperirea a două piese din inventarul unui meșter orfevru, respectiv o mică nicovală tronconică, cu lungimea de 7 cm și un ciocănel, cu gaură de înmănușare, ce avea lungimea de 6 cm. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:

În campania din 2023, săpăturile arheologice au fost efectuate doar pe Platou, în secțiunile S30, S31, S32, S33 și S34. În această campanie, au fost cercetate integral sau parțial 20 de complexe, dintre care 17 sunt noi. Dintre acestea, 14 sunt dacice, iar 6 aparțin Epocii Bronzului. În ceea ce privește complexele dacice, situația este următoarea: două complexe mari reprezentând rămășițele unor locuințe, foarte arse (cpl. 124 și cpl. 133), 5 gropi (cpl. 122, 132, 134, 139, 140) și 7 gropi de stâlpi (cpl. 125, 126, 127, 128, 129, 130 și 135). Toate complexele au fost datate în a doua jumătate a secolului I d.Hr. Complexele datate în Epoca Bronzului sunt reprezentate de 4 vetre și două gropi.

Abstract [EN]:
In the 2023 campaign the archaeological excavations have been made only on the Plateau in sections S30, S31, S32, S33 and S34. In this campaign, 20 complexes were investigated entirely or in part, of which 17 are new. Of these, 14 are Dacian, and 6 are from Bronze Age. Regarding the Dacian complexes, we have the following situation: two large complexes representing the remains of some dwellings, very burnt (cpl. 124 and cpl. 133), 5 pits (cpl. 122, 132, 134, 139, 140) and 7 pillar pits (cpl. 125, 126, 127, 128, 129, 130 and 135). All complexes were dated into the second half of the 1st century A.D. The complexes dated to the Bronze Age are represented by 4 fireplaces and two pits.
Bibliografie:
1. Trohani, G., & Andreescu, R. (1992). Cercetările arheologice din punctul „Piatra cu Lilieci” din satul Târcov, comuna Pârscov, județul Buzău. Cercetări Arheologice, IX, 46-51, pl. 1-18.
2. Matei, S., Costache, D., & Garvăn, D. (2015). Cercetările arheologice de la Tîrcov – Piatra cu Lilieci, jud. Buzău. Campania 2014. Mousaios, XX, 221-228.
3. Sîrbu, V., & Matei, S. (2015). Quelques observations sur des centres fortifiés geto-daces dans la Valachie centrale – nordique. În Fortified sites from the 1st millennium BC în Central and South-Eastern Europe (pp. 101-120). Chișinău.
4. Matei, S. (2016). Elements for a Chronological Framework of the Dacian Fortress from Târcov, Buzău County. În Iron Age Chronology in the Carpathian Basin (pp. 389-394). Cluj-Napoca.
5. Cronica Cercetărilor Arheologice (CCA) (2008). Cronica Cercetărilor Arheologice, p. 308-309.
6. CCA (2009). Valachica, 21-22, 2008-2009, 216-217.


7. CCA (2010). Cronica Cercetărilor Arheologice, p. 187-189.
8. CCA (2011). Cronica Cercetărilor Arheologice, p. 142-144.
9. CCA (2012). Cronica Cercetărilor Arheologice, p. 144-145.
10. CCA (2013). Cronica Cercetărilor Arheologice, p. 129-130.
11. CCA (2017). Cronica Cercetărilor Arheologice, p. 132-133.
12. CCA (2018). Cronica Cercetărilor Arheologice, p. 198-200.
13. CCAR (2019). Cronica Cercetărilor Arheologice, p. 362-363.