Tărtăria | Comuna: Săliștea | Judeţ: Alba | Punct: Podul Tărtăriei vest | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Tărtăria, com. Săliștea, jud. Alba, Punct: Podul Tărtăriei vest
Raport ID:
7158
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului timpuriu; Hallstatt mijlociu;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 7080.03 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Săliștea
Localitate:
Tărtăria
Punct:
Podul Tărtăriei Vest
Localizare:
| 7080.03 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Borş | Corina | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Florea | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Asăndulesei | Andrei | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Tencariu | Felix Adrian | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Șuteu | Călin | participant | SC Gigapixel Art Srl |
| Vladu | Adrian | participant | TBL Grup |
Raport:
Scurtă prezentare a sitului: Pentru situl arheologic în discuție au fost publicate mai multe rapoarte de sinteză în volumele Cronica Cercetărilor Arheologice, campaniile 2016–2019 și 2021, precum și o serie de studii preliminare[1]. După cum este deja binecunoscut, acesta este situat pe partea stângă a văii mijlocii a Mureșului, în județul Alba, pe raza administrativă a comunei Săliștea, satul Tărtăria, chiar la intrarea în această localitate, în partea vestică a platoului denumit Podu Tărtăriei. Inițial, în anii 2011–2012, s-a crezut că această stațiune arheologică preistorică ocupă doar porțiunea sudică a primei terase a râului amintit, dar începând cu anul 2016 a devenit clar faptul că – în realitate – suprafața sitului este cu mult mai amplă (circa 15 ha), respectiv un perimetru în cuprinsul căruia se păstrează importante vestigii arheologice (datând în marea majoritate din perioada mijlocie a primei epoci a fierului – perioada culturii Basarabi), o arie delimitată la Nord de traseul DN7 și la Sud de autostrada A1 (tronsonul Orăștie – Sebeș), iar la Est de ruta DC705 E. Rezultatele campaniei de cercetare arheologică preventivă din 2012, dar și cele din cele 7 campanii de cercetare sistematică (2016 – 2019, 2021 – 2023) desfășurate până în prezent dovedesc importanța deosebită a sitului pentru studierea perioadei mijlocii a primei epoci a fierului (perioada culturii Basarabi), salvgardarea acestuia fiind o chestiune de primă importanță, în aceeași măsură cu continuarea și aprofundarea studierii acestei stațiuni cu caracteristici cu totul aparte pentru perioada cronologică menționată. Obiectivele cercetării: În campaniile 2022 și 2023, obiectivele cercetării în teren au avut în vedere clarificarea situației delimitării sitului pe latura de nord-vest, zonă unde prospectările non-intruzive au indicat existența unui nou element de fortificare a zonei de habitat din perioada culturii Basarabi. În acest context, au fost efectuate noi săpături arheologice, dublate de o serie de noi tipuri de prospectări non-intruzive, în scopul actualizării și integrării diverselor seturi de date pentru definitivarea documentației de specialitate pentru clasarea în Lista Monumentelor Istorice a sitului, fiind absolut necesară demararea acestor proceduri administrative de către autoritățile publice competente (Direcția pentru Cultură a județului Alba, Institutul Național al Patrimoniului, Ministerul Culturii – Comisia Națională de Arheologie). Tehnici de cercetare: Stațiunea în cauză a beneficiat de ample cercetări magnetometrice deoarece prin intermediul acestei metode s-a obținut un foarte bun contrast de susceptibilitate magnetică, chiar dacă, în unele zone, din cauza lucrărilor agricole, achiziția datelor geofizice nu a fost una facilă. Cu toate acestea, pe latura de nord-vest a sitului, acolo unde panta versantului este destul de accentuată, anomaliile magnetometrice s-au dovedit a fi mai discrete, din cauza unei configurației geologice a acestui fragment de terasă, precum și din cauza unei vizibile eroziuni în suprafață. Toate acestea au determinat nuanțarea abordării noastre metodologice non-invazive, volumul de date fiind completat în acest segment de profile de tomografie electrică prin care am încercat o nouă caracterizare a anomaliilor detectate aici. Ca parte a cercetării efectuate în campaniile 2022 și 2023 în cadrul sitului arheologic în discuție a fost realizată și o documentare fotografică și fotogrammetrică a săpăturilor arheologice, atât de la nivelul solului cât și aerian, prin intermediul unui UAV. Pentru documentarea de ansamblu a sitului s-au realizat o serie de panorame aeriene 360 de grade, din perspective relevante și de la diferite altitudini, deosebit de utile în caracterizarea peisajului cultural, precum și fotografii aeriene oblice și nadirale cu zona cercetată (Fig. 1). Din documentarea fotogrammetrică de proximitate a rezultat un model 3D din care au putut fi extrase profile orthografice de mare rezoluție precum și un model digital al elevației (Fig. 2), elemente foarte utile ale documentării cercetării arheologice. Aceste profile au putut fi apoi analizate folosind algoritmul DStretch pentru reliefarea cromatică a nivelului de locuire și a complexelor identificate (Fig. 3). Scurtă descriere a descoperirilor. Rezultate și interpretarea lor: Pentru latura nordică și nord-vestică a sitului, rezultatele obținute din magnetometrie au confirmat existența unui posibil sistem de fortificație, alături de multe alte complexe arheologice de dimensiuni mai mici, observabile datorită unor anomalii pozitive. Profilele de ERT au confirmat, de asemenea, prezența unei structuri defensive în această zonă, oferind și date mai clare despre adâncimea acesteia. În ceea ce privește săpătura arheologică propriu-zisă, a fost deschisă o secțiune magistrală de sondaj – identificată cu sigla S 039; aceasta avut dimensiuni de 31,5 m x 2 m (cu o cotă de adâncime maximă în capătul sudic de -2,80 m), fiind amplasată în colțul de NV al sitului, fiind trasată pentru verificarea unor indicii furnizate de prospecțiunile geo-fizice. În capătul vestic al acesteia, odată cu identificarea unor noi vestigii aparținând culturii Basarabi (fragmente de la un vas spart pe loc), a fost deschisă spre vest o casetă de cercetare, fiind identificat un nou complex arheologic (Cx 277 / groapă menajeră ?), cu mențiunea că prezența acestuia fusese deja semnalată de prospecțiunile geofizice din campaniile anterioare. Nu în ultimul rând, trebuie menționat că în campania anului 2023 cercetarea arheologică a beneficiat și de o serie de observații geologice preliminare efectuate de conf. univ. dr. Emanoil Sasaran (UBB), de altfel deosebit de importante pentru înțelegerea prezenței noului element de fortificare (șanț) pe latura de NV a sitului. Obiectivele cercetărilor viitoare: Pentru campania 2024 sunt avute în vedere următoarele: reluarea cercetării suprafeței S XIII din zona de SE a sitului, pentru a verificare posibila „joncțiune” din șanțul sudic de delimitare (cercetat în campania 2012) și cel vestic (cercetat în campaniile 2018 – 2019); realizarea – în continuare – de prospectări non-intruzive diverse; reluarea scanărilor LiDAR; definitivarea integrării seturilor de date pentru depunerea documentației de specialitate pentru clasarea în Lista Monumentelor Istorice a sitului conform deciziei și demersurilor administrative ale autorităților publice competente (cărora le va fi adresată corespondența cu informațiile de sinteză furnizate de cercetările arheologice din campaniile 2012, 2016–2019 și 2021–2023). Propuneri de conservare, protejare, punere în valoare: Prin dialog și cooperare între specialiști, autoritățile competente și proprietarii privați ai terenurilor este necesară clasarea de urgență a sitului și stabilirea unei zone de rezervație arheologică. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
În cadrul campaniilor arheologice din 2022 și 2023, a fost investigat colțul de nord-vest al acestui important sit al culturii Basarabi. Scopul acestor săpături și al cercetărilor geofizice a fost verificarea prezenței unui nou șanț în această parte a sitului, iar rezultatul a fost unul pozitiv. De asemenea, investigația de teren din 2023 a beneficiat de observații geologice preliminare. Nu în ultimul rând, în cadrul acestor două campanii recente de la Tărtăria – Podu Tărtăriei Vest, s-a realizat o documentare amănunțită utilizând fotografii aeriene și fotogrametrie, precum și fotogrametrie de proximitate (figura 1). Produse fotogrametrice, precum modelul digital de elevație sau reprezentările ortografice (figura 2), au fost extrase și ulterior procesate folosind algoritmul DStretch, pentru o identificare mai ușoară a stratului cultural prezent (figura 3).
Abstract [EN]:
During the archaeological campaigns of 2022 and 2023 was investigated the north-western corner of this important site of the Basarabi culture. The purpose of these excavations and geophysisc surveys was to verify the presence of a new ditch in this part of the site, and the result was a positive one. As well, the field investigation of 2023 benefited from preliminary geological observations. Last but not least, these two recent campaigns at the Tărtăria – Podu Tărtăriei vest was made a thorough documentation by using aerial photography and photogrammetry as well as close range photogrammetry (figure 1). Photogrammetric outputs like the digital elevation model or the orthographic representations (figure 2) were extracted and further processed using the DStretch algorithm, for an easier identification of the cultural layer present (Figure 3).
Note:
[1]. Borș et al., 2017; Borș et al., 2018; Borș et al., 2019.
Bibliografie:
1. Borș, C., & Rădvan, R. (2019). Meșteșug și prestigiu: depozitele hallstattiene de obiecte din bronz și fier de la Tărtăria. Documentarea unei colecții (I) / Craft and prestige: the Hallstatt period hoards of bronze and iron objects from Tărtăria. Documenting a collection (I). Brăila: Editura Istros.
2. Borș, C., Rumega-Irimuș, L., & Rumega-Irimuș, V. (2017). Cercetări arheologice sistematice în cuprinsul sitului hallstattian Tartăria – Podu Tărtăriei vest. Raport preliminar al campaniilor 2016–2017. Cercetări Arheologice, 24(2018), 17–82.
3. Borș, C., Rumega-Irimuș, L., Rumega-Irimuș, V., Asăndulesei, A., & Haită, C. (2018). Tărtăria – Podu Tărtăriei vest – Raport de cercetare arheologică sistematică. În Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2018 (pp. 201–207, nr. 77). București: Editura INP.
4. Borș, C., Rumega-Irimuș, L., Rumega-Irimuș, V., & Asăndulesei, A. (2019). Tărtăria – Podu Tărtăriei vest – Raport de cercetare arheologică sistematică. În Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2019 (pp. 368–370, nr. 79). București: Editura INP.
2. Borș, C., Rumega-Irimuș, L., & Rumega-Irimuș, V. (2017). Cercetări arheologice sistematice în cuprinsul sitului hallstattian Tartăria – Podu Tărtăriei vest. Raport preliminar al campaniilor 2016–2017. Cercetări Arheologice, 24(2018), 17–82.
3. Borș, C., Rumega-Irimuș, L., Rumega-Irimuș, V., Asăndulesei, A., & Haită, C. (2018). Tărtăria – Podu Tărtăriei vest – Raport de cercetare arheologică sistematică. În Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2018 (pp. 201–207, nr. 77). București: Editura INP.
4. Borș, C., Rumega-Irimuș, L., Rumega-Irimuș, V., & Asăndulesei, A. (2019). Tărtăria – Podu Tărtăriei vest – Raport de cercetare arheologică sistematică. În Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2019 (pp. 368–370, nr. 79). București: Editura INP.