Instituții și
Persoane implicate:
Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
Natea |
Gheorghe Vasile |
responsabil |
Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Georgescu |
Adrian |
participant |
Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Teodorescu |
Raluca Maria |
participant |
Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Perianu |
Florentin |
participant |
Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Chideșa |
Mihail |
participant |
Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Kaiser |
Christian |
participant |
Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Natea |
Ecaterina |
participant |
Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Raport:
Scurtă prezentare a sitului: Dealul Căţănaş este situat în imediata apropiere a drumului care duce din Galeş spre Tilişca, pe partea dreaptă; din Săliște el apare ca un masiv înalt, ascuţit, al cărui vârf domină întreaga vale. Spre est se învecinează cu vatra Galeşului, spre vest cu dealul „Cetate” (de care este despărţit printr-o şa extrem de bine conturată), iar spre sud este mărginit de vatra Tilişcăi. În partea de nord are din nou ca vecin un deal, „Dumbrăghiţa”, dincolo de care se ridică „Dealul Furcilor”, ale cărui prelungiri merg până departe spre nord, despărţind depresiunea Săliştei de cea a Secaşului. Înălţimea „Căţănaşului” atinge în partea sud-vestică 712 m, ridicându-se deasupra comunei Tilişca cu peste 100 de metri. Cetatea dacică de la Tilișca a intrat în circuitul ştiinţific încă de la sfârşitul secolului XIX, existenţa sa fiind semnalată de către Király Pál în anul 1892 (Glodariu 1977, p. 99); aproximativ șaizeci de ani mai târziu a fost redescoperită, de către Gheorghe Ruga, profesor de istorie în Tilișca și de inginerul Ioan Floașiu din Galeș. Prima periegheză a fost efectuată în primăvara anului 1957, de un colectiv al Muzeului Național Brukenthal, condus de prof. Nicolae Lupu, directorul instituției. Acesta începea primele săpături arheologice sistematice doi ani mai târziu (9 septembrie 1959), săpături ce au durat, fără întrerupere, până în anul 1965. Între anii 2003-2006 cercetările au fost reluate sub coordonarea dr. Dumitru Popa, apoi, din anul 2018 și până în prezent, de colectivul mai sus menționat, rezultatele fiind publicate într-o serie de studii. Aşezările de pe Căţănaş aparţin ambelor epoci ale fierului: Hallstatt, când s-au ocupat porţiuni mai puţine şi mai restrânse ca suprafaţă şi nu s-a intervenit asupra formei terenului decât, cel mult, pentru amenajările fiecărei locuinţe în parte și La Téne, când s-au construit terase, aşezarea fiind împărţită în două zone, una superioară (platoul) - de pe care se poate supraveghea cu uşurinţă spre est bazinul Cibinului, vizibil cu ochiul liber până la Sibiu, iar spre nord bazinul superior al Secaşului (cu o perspectivă până în apropierea oraşului Sebeş, aflat în județul Alba) și alta inferioară, constituită din cele 23 de terase, amplasate pe laturile de nord și nord-vest. Versantul sudic al Căţănaşului, foarte abrupt, nu a avut nevoie de fortificaţii; în schimb, cel nordic şi cel vestic au impus construirea a două valuri de apărare pentru ocrotirea incintei. Datată de la mijlocul secolului II î. Chr. până la cucerirea romană, cetatea de la Tilișca - „Cățănaș” este una dintre cele mai importante din această zonă. Obiectivele cercetării: În campania din anul 2023 ne-am propus continuarea cercetării pe marginea întărită a platoului superior. Rezultatele cercetării: Pe marginea întărită a platoului superior s-a extins suprafața 2/2021 spre nord, cu 8 m, rezultând o suprafață de 8/10 m, în scopul dezvelirii și cercetării integrale a marginii întărite a platoului superior. Între 0 și -0,20 m se află stratul vegetal, compus din pământ negru cu resturi vegetale, între -0,20 și -0,30 m se află un strat de depunere, iar sub acest strat, între -0,30 și -0,60 m se află un strat de cultură datat în secolului I î. Chr, în care a fost cercetată o structură, ce constă din aglomerări de chirpic, pietre de râu (Fig. 1), șanțuri de fundație, în interiorul cărora s-au identificat și gropi de stâlp, circulare, cu diametrul de 0,25 - 0,30 m și adâncimea de 0,30 – 0,35 m (Fig. 2), precum și un număr mare de materiale arheologice, în speță fragmente ceramice (Fig. 3) și piese din metal (fier și bronz), dintre care amintim trei cosoare și un cuțit pentru curățarea pieilor. În colțul sud-estic al suprafeței, în carourile 6 și 7, a fost descoperită o groapă circulară (G. 6), cu diametrul de 2,30 m și adâncimea de 0,60 m (Fig. 4). În umplutura gropii a fost descoperită o cantitate mare de ceramică fragmentară. În carourile 31-35 a fost surprinsă marginea întărită a platoului superior, la adâncimea de 0,25 m, fiind cercetată partea superioară a valului de apărare, alcătuită din pietre de râu și de stâncă, așezate una lângă alta, în scopul susținerii valului de pământ, în spatele lui fiind surprinse cele trei șiruri de gropi de stâlp (descoperite și în campania din anul 2022 în secțiunea s1/2022), care, probabil, provin de la o palisadă (Fig. 5). La sud de secțiunea s1A/2022 a fost deschisă o suprafață de 4/10 m, în scopul stabilirii relațiilor dintre cele două structuri circulare din piatră de râu și stâncă locală, cercetate în campania anterioară. În această zonă s-a coborât până la adâncimea de -0,50 m, unde ne-am oprit în partea superioară a nivelului de călcare. Cercetarea din această campanie a dus la descoperirea unor elemente noi: structura, ce aparținea, din punctul nostru de vedere, unui atelier pentru prelucrarea pieilor și cele trei șiruri de gropi, care au dus la confirmarea existenței palisadei ce întărea sistemul de fortificație al cetății. Campania viitoare are ca scop continuarea cercetărilor arheologice pe marginea întărită a platoului superior, dar și deschiderea unei unități noi de cercetare, la baza dealului, în punctul numit Progradia Veche, cu scopul stabilirii stratigrafiei din această zonă. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Pe marginea platoului superior, suprafața 2/2-21 a fost extinsă cu 8 m spre nord, rezultând următoarea stratigrafie:
0 - 0,20 m: strat vegetal,
0,20 - 0,30 m: strat sedimentar,
0,30 - 0,60 m: strat de cultură, secolul I î.Hr., în care am identificat amprenta "atelierului-casă" 3/2023 (fig. 1), precum și o cantitate mare de materiale arheologice (fig. 3).
În partea de sud-est a acestei suprafețe, a fost descoperită o groapă circulară (Gr. 6), care conținea, de asemenea, fragmente ceramice.
În carourile 31-35, la adâncimea de 0,25 m, a fost surprinsă berma defensivă (observată anterior în 2022, secțiunea 1/2022) și trei rânduri de gropi de pari aparținând unei palisade.
O zonă de 4 m pe 10 m a fost deschisă la sud de S1A/2022, încercându-se stabilirea unei relații între cele două structuri circulare investigate în 2022. S-a coborât până la adâncimea de 0,50 m, unde a fost identificat un nivel de călcare.
În concluzie, campania din 2023 a dus la descoperirea unui atelier de prelucrare a pielii și a confirmat existența unei palisade. Campania viitoare va continua pe marginea fortificată a platoului superior, în zonele deja deschise, iar o nouă unitate de cercetare va fi excavată la baza dealului, în punctul numit "Progradia Veche".
Abstract [EN]:
On the edge of the upper plateau, the surface 2/2-21 was extended by 8m to the north, resulting in the following stratigraphy:
- 0 - 0.20 m: vegetation layer,
- 0.20 - 0.30 m: sedimentary layer,
- 0.30 - 0.60 m: a layer of culture, 1st century B.C., in which we identified the imprint of "workshop-house" 3/2023 (fig. 1), as well as a large amount of archaeological materials (fig. 3).
In the SE part of this surface, a circular pit (Gr. 6) was uncovered, also containing pottery fragments.
In squares 31-35, at a depth of 0.25m, we captured the defensive berm (observed previously in 2022, section 1/2022) and three rows of post pits belonging to a palisade.
An area of 4m by 10m was opened south of S1A/2022, trying to establish a relation between the two circular structures investigated in 2022. We descended to a depth of 0.50m, where a stepping level was identified.
In conclusion, the 2023 campaign led to the discovery of a leather processing workshop and it confirmed the existence of a palisade. The future campaign will continue on the fortified edge of the upper plateau, in the areas already opened, and a new research unit will be excavated at the base of the hill, at the point called " Progradia Veche”.