Topolița | Comuna: Grumăzești | Judeţ: Neamț | Punct: La nord-vest de sat | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Topolița, com. Grumăzești, jud. Neamț, Punct: La nord-vest de sat
Raport ID:
7163
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic timpuriu; Epoca bronzului târziu; La Tène; Epoca romană târzie;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 122944.01 |
Județ:
Neamț
Unitate administrativă:
Grumăzești
Localitate:
Topolița
Punct:
La Nord-Vest De Sat
Localizare:
| 122944.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconu | Vasile | responsabil | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Gafincu | Alexandru | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Preoteasa | Constantin | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Stigleț | Dumitru-Ionuț | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Nicola | Ciprian-Dorin | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
| Hânceanu | George-Dan | participant | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
Raport:
În campania din anul 2023 a fost cercetată o suprafață inițială de 7x9 m, pe proprietatea lui Gherasim Dumitru, în zona de nord-est a sitului, acolo unde harta geomagnetică indica două tipuri de complexe, respectiv resturile incendiate ale unei posibile locuințe, dar și o structură compactă, rectangulară, de dimensiuni relativ mici. Pentru cercetarea acestora a fost deschisă suprafața denumită Cas. D, împărțită în carouri de 2x2m, notate cu cifre și litere. După îndepărtarea stratului vegetal, la adâncimea de 0,20 m au apărut bucăți mici de lipitură arsă și fragmente ceramice atipice. Tot de la această adâncime provine și un fragment dintr-un topor lucrat din rocă vulcanică, ale cărui trăsături tipologice pledează pentru o datare în perioada târzie a epocii bronzului (fig. 4/1). La adâncimea de 0,60-0,70 m s-a conturat o aglomerare de lipitură arsă, care corespundea resturilor unei locuințe eneolitice. Bucățile de chirpici erau răspândite pe o suprafață de aproximativ 56 m2, însă nu se prezentau ca o masă compactă, fiind observate mai multe deranjamente care se pot datora și locuirilor ulterioare. Toată această aglomerare de lipitură arsă a fost denumită convențional Locuința 6 (L.6), de formă dreptunghiulară, care era orientată E-V. Printre resturile de la pereții prăbușiți au fost observate mai multe râșnițe întregi și fragmentare, majoritatea dintre acestea fiind distruse chiar de incendiul care a afectat construcția. Cele mai multe râșnițe au fost identificate în jumătatea nordică a locuinței. Ca un detaliu pe care l-am sesizat și în alte cazuri, tot în cadrul acestui sit, este acela că multe dintre râșnițe au fost așezate cu partea activă pe podeaua locuinței. În □C1 a fost identificată și vatra locuinței (Cplx. 1), destul de slab păstrată, care se evidenția prin aspectul mozaicat, dar a cărei formă inițială nu poate fi stabilită cu certitudine. În apropierea acesteia se afla o râșniță și un frecător, precum și fragmente dintr-o banchetă de lut (?), realizată dintr-o pastă mai compactă și mai fină decât cea a pereților. După înlăturarea resturilor de lut ars, dar la o adâncime de aproximativ 20 cm sub vatră, a fost descoperită o statuetă feminină, masivă, ruptă în două bucăți. În jumătatea sudică a locuinței se aflau mai multe vase sparte pe loc, dar care nu au putut fi întregite (Cplx. 2). Numeroase resturi menajere au fost identificate în exteriorul L. 6, înspre nord, acolo unde au fost descoperite mai multe râșnițe fragmentare, resturi osteologice de origine animală, precum și un material ceramic destul de consistent. Demontarea resturilor provenite de la locuința precucuteniană a fost un bun prilej pentru o serie de observații legate de modul de realizare a acesteia, în sensul că amprentele observate pe unele bucăți masive de lipitură arsă păstrau urmele unor bârne de lemn cu diametrul cuprins între 10 cm și 15 cm. Un complex interesant, care corespundea unei anomalii rectangulare, observată pe harta geomagnetică, a fost descoperit în colțul de N-E al Cas. D. Pentru o serie de observații mai complexe a fost realizată o mică extensie spre N, de 3 x 1,5 m, pe linia de carouri nr. 4. Cu acest prilej a fost observată o mică vatră realizată din lut, de formă ovală, cu dimensiunile de 0,60 x 0,40 m (Cplx. 3), destul de degradată, așezată pe o podea din lut galben, bătătorit. După curățare, în imediata apropiere a vetrei a fost identificat doar un singur fragment ceramic, de culoare cenușie, lucrat la roată și atribuit culturii Sântana de Mureș. Respectivul complex de locuire a fost notat L. 7. După demontarea podelei de lut, care avea o grosime de 3-4 cm, s-a constatat că respectiva structură de locuire a fost construită peste o alveolare circulară (Cplx. 4), cu adâncimea maximă de 0,50 m, în care s-au găsit numeroase materiale atribuite culturii Sântana de Mureș (ceramică, resturi osteologice, piese de metal și sticlă). După demontarea L. 6, în stratul imediat inferior au fost găsite o serie de materiale ceramice, decorate cu excizie, și care pot fi atribuite unei etape de început a fazei Precucuteni II. Tot acestei etape îi poate fi atribuită și o statuetă antropomorfă, întreagă, care are bune analogii în situl de la Traian-Dealul Viei. În □ C1, la -1,20 m, a fost identificat Cplx. 5, respectiv o groapă circulară, cu diametrul de 1 m, puțin adâncă, săpată în nivelul argilos și care avea în umplutură numeroase bucăți de lipitură arsă, resturi osteologice și fragmente ceramice atribuite culturii Ceramicii Liniare. În exteriorul gropii au fost descoperite câteva resturi de vase, de dimensiuni mari, precum și o mică greutate conică, realizată din lut, perforată transversal (fig. 4/6, 7). Alături de ceramică, din locuința L.7, dar și din exteriorul ei provin numeroase piese litice, statuete antropomorfe și zoomorfe, dar și piese realizate din os (fig. 4/2-5). Pentru că unul dintre dezideratele principale ale cercetărilor din situl de la Topolița este aplicarea metodelor interdisciplinare de investigare, au fost realizate o serie de analize pe un lot ceramic atribuit culturii Precucuteni, reușind în acest fel să obținem o serie de informații de natură tehnologică[1]. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Săpăturile arheologice sistematice din vara anului 2023 de pe situl de la Topolița (județul Neamț) au permis cercetarea unei noi structuri de tip locuință, atribuită perioadei eneolitice (Cultura Precucuteni). Zona cercetată este situată în partea de nord-est a sitului, unde au fost observate o serie de anomalii geofizice, indicând două tipuri de structuri antropice. Pe lângă locuința eneolitică (L. 6), cu dimensiunile de 7 x 8 m, a fost identificată și o altă locuință de dimensiuni mai mici, atribuită Antichității Târzii (cultura Sântana de Mureș, secolul al IV-lea p. Chr.). Este interesant faptul că această locuință, denumită L. 7, a fost construită peste o zonă domestică atribuită, de asemenea, secolului al IV-lea p. Chr. O altă descoperire demnă de menționat este o groapă specifică Neoliticului (Cultura Ceramicii Liniare), din care au fost recuperate resturi osteologice de animale, ceramică și bucăți de lut ars. Pentru acest complex arheologic a fost obținută și o datare absolută. Materialul arheologic descoperit include ceramică, reprezentări antropomorfe și zoomorfe, podoabe din lut, unelte din piatră, precum și artefacte din os.
Abstract [EN]:
The systematic archaeological diggings from the summer of 2023 from the Topolița site (Neamț County) have enabled the research of a new dwelling-type structure attributed to Chalcolithic (Precucuteni Culture). The researched area is situated in the N-E part of the site, where a series of geophysical anomalies were observed, indicating two types of anthropic structures. Alongside the Chalcolithic dwelling (L. 6), with the dimensions of 7 x 8 m, it was also indicated another dwelling of smaller dimensions attributed to the Late Antiquity (Sântana de Mureș culture, 4th century p. Chr.). It is interesting that this dwelling, named L.7, was built over a domestic area also attributed to the 4th century p. Chr.
Another discovery worthy of mentioning is a pit specific to the Neolithic (Linear Pottery Culture), from which there were recovered osteological remains of animals, ceramics and pieces of burned daub. For this last archaeological complex an absolute dating was also obtained.
The discovered archaeological material encompasses ceramics, anthropomorphic and zoomorphic representations, clay adornments, stone tools, as well as bone artefacts.
Note:
[1]. Ion et al., 2023, p. 488.
Bibliografie:
1. Ion, R.-M., Diaconu, V., Vasilievici, G., Iancu, L., Grigorescu, R. M., Mîrț, L.-A., Alexandrescu, E., Gheboianu, A. I., & Slamnoiu-Teodorescu, S. (2023). Archaeometric Investigations of the Chalcolitic Pottery from Topolița - Neamț County, Romania. Coatings, 13, 488. https://doi.org/10.3390/coatings13030488.