Urlați | Comuna: Oraș Urlați | Judeţ: Prahova | Punct: „La Câmp”/„La Islaz” | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Urlaţi, jud. Prahova, Punct: „La Câmp”/„La Islaz”
Raport ID:
6951
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu; Antichitate;
Epoci:
Preistorie; Neolitic timpuriu; Eneolitic mijlociu; Epoca bronzului; Epoca bronzului mijlociu; Epoca bizantină; Epoca migraţiilor; Epoca medievală târzie; Epoca post-romană;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 131639.01 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Oraș Urlați
Localitate:
Urlați
Punct:
„La Câmp”/„La Islaz”
Localizare:
| 131639.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Frînculeasa | Alin | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Negrea | Octav | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Raport:
Începute în anul 2004, reluate în anul 2013, cercetările arheologice sistematice de la Urlați sunt derulate în cadrul unui proiect care și-a propus abordarea ariei nordice a culturii Gumelniţa, a dinamicii locuirii neo-eneolitice în această zonă, cu o preocupare pentru locuirea din zona de deal sau din imediata apropiere a acesteia. Importante au devenit și obiectivele datând din primul mileniu creștin și evul mediu clasic cercetate în campaniile anterioare, marcate de descoperirea unor locuințe adâncite (bordeie) și gropi de extragerea lutului, dar și materiale arheologice, în special ceramică fragmentară și un depozit din piese de metal (fier+o tablă din bronz). Stratigrafia sitului surprinsă în campaniile anterioare este următoarea: după 0,20-0,25 m de sol afectat de arătură, cu materiale arheologice aflate în poziție secundară, urmează o depunere negricioasă groasă de circa 0,30 m. În acest strat găsim materiale specifice sec. XVI-XVII, V-VII, II-III, epocii bronzului (cultura Tei) și celei eneolitice (cultura Gumelnița). Urmează apoi un scurt episod steril definit de un strat argilos, de culoare gălbuie, gros de maxim 10 cm ce suprapune o locuire insesizabilă pe profil atribuită epocii neolitice timpurii (cultura Starčevo-Criș)., În această campanie ne-am propus și am reușit finalizarea cercetării zonei de nord a săpăturii arheologice realizată anterior, pe lățimea deja existentă de 23 de metrii. Prin urmare, supafața săpată până în prezent este de 61 × 25 m (1525 mp), la care se adaugă o seciune de 15×1 m. În această campanie săpătura a acoperit o suprafață de circa 250 mp după cum urmează: S.VII/nord - a fost amplasat la nord de S.I, în continuarea segmentului sudic al secțiunii; a avut dimensiunile de 29×1 m. Suprafața A - a fost amplasată la 0,5 m est de S.VII/Nord; a avut dimensiuni de 14,40×3,60 m. Suprafața B - a fost amplasată la 0,5 m nord de S.IV/Nord, la 1 m sud de caseta A. A avut dimensiuni de 13,30×3,60 m. Suprafața C - a fost trasată la est de suprafața B (în continuarea acesteia). A avut dimensiuni de 11×2 m, orientată aproximativ est-vest. A fost trasată între suprafețele B și D. Suprafața D - amplasată la limita de est a săpăturii, la est de suprafața C; a avut dimensiuni de 18×5 m. Caseta A - a fost amplasată în continuarea suprafeței B și a S.VI/N pentru a săpa în întregime complexul denumit B.2. A avut suprafața de 3,3×2 m. *** Au fost descoperite, identificate și cercetate două locuințe adâncite, două gropi menajere (complexe de tip groapă de extras lutul transformate în gropi cu umplutură menajeră în care ceramică fragmentară, oase de mamifere) atribuite culturii Tei, două gropi menajere aparținând culturii Gumelnița (diam. 0,45-0,55 m, adâncimea de 0,30-0,40 m) și o groapă din epoca medievală (diam. 1,20 m, se adâncea până la -0,70 m). Dacă gropile Gumelnița au avut un inventar sărăcăcios (ceramică fragmentară și chirpici ars), în cele două gropi atribuite culturii Tei au fost descoperite numeroase fragmente ceramice de la vase decorate cu Besssenstrich, incizii, brâu alveolat. Împortantă este Gr.1/brz, descoperită în suprafața C, surprinsă la -0,30 m, iar baza la -0,50 m, avea diametrul de 0,95 m, în care se aflau numeroase fragmente ceramice, din care două vase întregibile, dar și ceramică decorată în manieră care poate fi atribuită culturii Monteoru (decor incizat de tip cusătură). Locuințele adâncite aveau forma rectangulară cu colțurile ușor rotunjite, puțin adânci (nu mai mult de 0,5 m); am identificat urmele unor stâlpi de lemn folosiți la structura locuinței. Una din locuințe (B/1/2022) avea spațiul pentru cuptor rezervat (1×1,10 m) în colțul de ESE, dar care nu fusese amenajat (scobit). Avea dimensiuni de aproximativ 2,8×2,5 m, adâncimea de 0,5 m. Au fost descoperite în umplutura complexului câteva fragmente ceramice lucrate la mână. Locuința poate fi atribuită culturii Ipotești-Cândești (sec. V-VII d.Hr.). A doua locuință (B.2/2022) avea dimensiuni ceva mai mari (3,8×3 m), adâncimea de circa 0,40 m; colțul de NNV intra în profilul săpăturii, prin urmare nu am putut verifica dacă are cuptor; în umplurura acestuia, dar și pe podea, au fost descoperite câteva fragmente ceramice care datează din epoca medievală (sec. XVI-XVII). Cel mai consisent lor de material arheologic descoperit în această campanie este încadrat în cultura Gumelniţa. Sunt numeroase piesele din silex și fragmentele ceramice. Au fost recuperate şi câteva unelte din piatră şlefuite, inclusiv râșnițe, frecătoare, percutoare, dar și plastică antropomorfă, zoomorfă, toată fragmentară. A fost descoperit și un lot modest de ceramică fragmentară neolitică, atribuită culturii Starčevo-Criș. Dominantă este ceramica modelată grosier, ce are pleavă tocată în pastă, suprafețele exterioare roșiatice, miezul negricios. Apar și fragmente cu o angobă roșiatică. Un fragment de toartă de amforă, dar și câteva cioburi cenușii lucrate la roată sunt contemporane cu locuirea din sec. II-III d.Hr., identificată în anii anterior de prezența unei locuințe adâncite fără cuptor, o groapă, dar și alte materiale ceramice specifice. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
In this campaign, we managed to complete the research of the northern area of the previously carried out archaeological excavation, on the already existing width of 23 meters. Therefore, the excavated area cover a surface of 61 x 25 m (1525 sq m). We discovered two dwellings and a pit attributed to the medieval era, two pits attributed to the Tei culture (with Monteoru sherds), two pits belonging to the Gumelnița culture and Starčevo-Criș pottery.
Bibliografie:
1. Anton A., Frînculeasa A., Negrea O. (2020) Un depozit de piese din metal din epoca medievală descoperit în localitatea Urlați (jud. Prahova), Muzeului Județean Teleorman. Seria Arheologie, 12, p. 91-116.
2. Frînculeasa A., Preda B., Garvăn D., Nica T., Negrea O. (2018) La hotarul nordic al culturii Gumelnița: așezarea de la Urlați (jud. Prahova), Buletinul Muzeului Județean Teleorman, 10, p. 237-278.
2. Frînculeasa A., Preda B., Garvăn D., Nica T., Negrea O. (2018) La hotarul nordic al culturii Gumelnița: așezarea de la Urlați (jud. Prahova), Buletinul Muzeului Județean Teleorman, 10, p. 237-278.