Urlați | Comuna: Oraș Urlați | Judeţ: Prahova | Punct: La Câmp/La Islaz | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Urlați, jud. Prahova, Punct: La Câmp/La Islaz
Raport ID:
7165
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic timpuriu; Eneolitic mijlociu; Epoca bronzului; Epoca bronzului mijlociu; Epoca post-romană; Epoca migraţiilor; Epoca medievală târzie;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 131639.01 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Oraș Urlați
Localitate:
Urlați
Punct:
La Câmp/La Islaz
Localizare:
| 131639.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Frînculeasa | Alin | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Raport:
Începute în anul 2004, reluate în anul 2013, cercetările arheologice sistematice de la Urlați se derulează în cadrul unui proiect care vizează abordarea ariei nordice a culturii Gumelniţa, cu o preocupare pentru locuirea află în zona de deal sau din imediata apropiere a acesteia. Odată cu evoluția cercetării, importante au devenit și obiectivele datând din primul mileniu creștin și evul mediu. Situat la limita vestică a cartierului Coteni, situl arheologic se află la marginea nordică a islazului localității, la sud de sediul liceului Brâncoveanu Vodă. Aflat pe un rest de terasă care are o formă alungită, orientată NE-SV, este delimitat spre nord și vest de o zonă mlăștinoasă cu o vegetație specifică, iar spre sud de islaz. Situl arheologic se află lângă o sursă secundară de apă dulce, râul Cricovul Sărat curge la circa 900 m vest. Fără să fie unitară pe toată întinderea sitului, stratigrafia sitului surprinsă în campaniile anterioare este următoarea: după 0,20-0,25 m de sol afectat de arătură, cu materiale arheologice aflate în poziție secundară, urmează o depunere negricioasă groasă de circa 0,30 m. În acest strat găsim materiale specifice sec. XVI-XVII, V-VII, II-III, epocii bronzului (cultura Tei) și celei eneolitice (cultura Gumelnița). Urmează apoi un scurt episod steril definit de un strat argilos, de culoare gălbuie, gros de maxim 10 cm care suprapune o locuire insesizabilă pe profil atribuită epocii neolitice timpurii (cultura Starčevo-Criș). Baza depunerii arheologice ajunge să atingă rareori 0,70-0,80 m. Săpătura a acoperit o suprafață de circa 150 mp după cum urmează: - S.IX - a fost amplasată la 0,5 m vest de suprafața cercetată anterior; a avut dimensiunile de 82×1,5 m, orientată aproximativ NV-SE; a tăiat toată lățime sitului arheologic, reușind astfel să delimităm spre vest săpătura arheologică derulată până în prezent. - Caseta E (Cas. E) a suprapus parțial și a fost amplasată la 0,5 m est de S.VII/Nord, zona carourilor 30-32. A avut dimensiuni de 5,5 x 5 m; a fost trasată pentru a cerceta B.2/2022 și B.1/2023. - Caseta F (Cas. F.) - a fost amplasată/adosată la vest de S.IX, zona carourilor 4-5. A avut dimensiuni de 4×2,5 m, formând împreună cu secțiunea VIII o suprafață de 4×4 m. A fost deschisă pentru cercetarea unui posibil bordei surprins în S.IX, dar și în cercetările anterioare; în urma cercetării s-a dovedit că era o groapă de mari dimensiuni (diam. = 3,2 m, adâncă de cel puțin 1,8 m), care la rândul ei tăia o altă groapă eneolitică (cu ceramică Gumelnița și un craniu de bovideu, care avea baza la -2,8 m față de nivelul actual de călcare, iar diametrul de 1,5 m). - Caseta G.(Cas. G) - a fost amplasată la est de S.IX și la 0,4 m nord-vest de Cas. E. A fost păstrat un martor de 0,3 m grosime între S.IX și Cas. G. A avut dimensiuni de 2,7×6 m. A fost deschisă pentru cercetarea unui bordei descoperit în S.IX, zona carourilor 34-35 (B.2/2023). *** Au fost descoperite, identificate și cercetate 3 locuințe adâncite atribuite sec. V-VII d.Hr. (1) și sec. XVI-XVII d.Hr. (2), 12 gropi menajere/de extras lutul. Au fost descoperite și două segmente de șanțuri înguste, care au traversat secțiunea (S.IX), care fac parte din structuri medievale/sau recente surprinse în suprafețele cercetate în campaniile anterioare. Locuințele adâncite/bordeie (B.1/2022, B.1/2023, B.2/2023) aveau forma rectangulară cu colțurile ușor rotunjite, puțin adânci (nu mai mult de 0,6 m); am identificat și urmele unor stâlpi de lemn folosiți la structura construcțiilor. B.1/2023 avea spațiul pentru cuptor rezervat (1 x 0,7 m) prevăzut cu o vatră semicirculară dispusă în fața intrării. În spatele calupului se afla săpat un șanț (l = 0,22 m) pentru fixarea/construirea peretelui vestic. Locuința datează din epoca medievală (sec. XVII-XVII). Această construcție era tăiată în zona cuptorului/laturii de vest de o groapă medievală, care se adâncea până la -1,7 m. Groapa a deranjat partea de vest a cuptorului. B.1/2023 a tăiat o altă locuință adâncită (B.2/2022, cercetată parțial în campania anterioară) care avea dimensiuni ceva mai mari (3,5 x 3 m) și care datează tot din epoca medievală (sec. XVI-XVII); pentru această locuință nu am identificat o structură de combustie. B.2/2022, B.1/2023 au avut un inventar sărăcăcios constând din câteva fragmente ceramice cărămizii lucrate la roată și oase de mamifere, cenușă în apropierea vetrei. Sub cele două locuințe se afla o groapă atribuită culturii Gumelnița, în care a fost descoperit un vas decorat prin incizii și pictură cu roșu-ciocolatiu (lustruită), parțial restaurabil. B.2/2023 este cea de-a treia locuință care a fost cercetată în S.IX și Cas. G. A avut dimensiuni de aproximativ 2,7×2,6 m, un cuptor săpat în calup rezervat (L = 0,9 x 0,7 m), dispus în colțul de ESE al locuinței. Cuptorul avea dimensiuni reduse de circa 0,7×0,5 m, spre limita estică a acestuia am surprins păstrată parțial aerisirea/evacuarea pentru fum dispusă vertical în partea superioară a calotei (pereții erau fățuiți). Pe latura de SSV se afla o groapă de par (diam. = 0,30 m). Complexul a avut un inventar bogat constând din ceramică lucrată la mână (inclusiv un fragment de tipsie), o piesă din metal; important este un fragment de piesă din gresie, cu o față prelucrată, pe care apar marcate mai multe adâncituri circulare dispuse regulat, dar și conturul unui cercel, ceea ce ar putea indica prezența unui tipar pentru turnat piese din metal. Ceramică a fost descoperită și în umplutura cuptorului. Locuința poate fi atribuită culturii Ipotești-Cândești (sec. V-VII d.Hr.). Este a patra locuință adâncită datând din cultura respectivă cercetată în acest sit. Din cele 12 gropi cercetate (parțial intrau în profil sau integral), trei au aparținut culturii Gumelnița (ceramică și chirpici ars), cel puțin una ar putea data din sec. II-III d.Hr., una din sec. V-VII d.Hr. și una medievală; o parte din gropi nu au avut inventar fiind dificil de încadrat cultural. Cu excepția a câtorva gropi care au avut un inventar specific culturii Gumelnița, celelalte au avut un inventar sărăcăcios (ceramică fragmentară, chirpici ars, oase de mamifere). Gropile au dimensiuni și adâncimi variabile, diametrele evoluează de la 0,60 m la 3 m; baza acestora sunt la adâncimi care ating intervalul aflat între 0,50 m - 2,8 m. Umpluturile au culori care evoluează între cenușiu, maroniu, roșiatic și negricios, marcând și etape cronologice de utilizare/umplere. Cele care au în plan/umplutură culorile maronie sau roșiatică pot fi atribuite culturii Gumelnița, iar cele negricioase perioadei medievale timpurii (sec. V-VII) sau târzii (sec. XVI-XVII). În una din gropile cu umplutură cenușie au fost descoperite câteva fragmente ceramice care ar putea data din sec. II-III d.Hr. În nivelul Gumelnița a fost descoperit alături de numeroase piese din silex, un depozit din lame de silex (depozitul nr.7), dar și plastică antropomorfă, un pandantiv din lut, piese din piatră și lut. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Săpătura arheologică din campania 2023 a acoperit o suprafață de circa 150 mp (o secțiune și trei casete). Au fost descoperite, identificate și cercetate 3 locuințe adâncite/bordeie atribuite sec. V-VII d.Hr. (1) și din sec. XVI-XVII d.Hr. (2), 12 gropi menajere/de extras lutul. Au fost descoperite și două segmente de șanțuri înguste, care au traversat secțiunea, care fac parte din structuri medievale/sau recente surprinse în suprafețele cercetate în campaniile anterioare. Din cele 12 gropi cercetate, trei au aparținut culturii Gumelnița (ceramică și chirpici ars), cel puțin una ar putea data din sec. II-III d.Hr., una din sec. V-VII d.Hr. și una medievală; o parte din gropi nu au avut inventar fiind dificil de încadrat cultural. Cu excepția a câtorva gropi care au avut un inventar specific culturii Gumelnița, celelalte au avut un inventar sărăcăcios (ceramică fragmentară, chirpici ars, oase de mamifere). Din celelalte complexe cercetate, numai locuința datând din sec. V-VII d.Hr. avea un inventar reprezentativ.
Abstract [EN]:
The archaeological excavation from 2023 covered an area of about 150 square meters. Three sunken dwellings/huts attributed to the 5th-7th centuries AD (1) and from the 16th-17th centuries AD (2), 12 household pits/clay extraction pits were discovered, identified, and researched. Two segments of narrow trenches which crossed the research area are part of medieval or recent structures researched in previous campaigns. Of the 12 pits investigated in 2023, three belonged to the Gumelnița culture (pottery and burnt clay), at least one could date from the 2nd-3rd centuries AD, one from the 5th-7th centuries AD, and one medieval; due to the lack of artifacts, some of the pits are difficult to place chronologically. Except for a few pits that had an inventory specific to the Gumelnița culture, the others had a poor inventory (fragmentary pottery, burnt clay, animal bones). Of the other features researched, only the dwelling dating from the 5th-7th centuries AD had a representative inventory.
Bibliografie:
1. Torcică, I., Frînculeasa, A., & Hila, T. (2020). Depozitele de silex din așezarea aparținând culturii Gumelnița de la Urlați (jud. Prahova). Buletinul Muzeului Județean Teleorman. Seria Arheologie, 12, 19-60.
2. Anton, A., Frînculeasa, A., & Negrea, O. (2020). Un depozit de piese din metal din epoca medievală descoperit în localitatea Urlați (jud. Prahova). Buletinul Muzeului Județean Teleorman. Seria Arheologie, 12, 91-116.
3. Frînculeasa, A., Preda, B., Garvăn, D., Nica, T., & Negrea, O. (2018). La hotarul nordic al culturii Gumelnița: așezarea de la Urlați (jud. Prahova). Buletinul Muzeului Județean Teleorman, 10, 237-278.
2. Anton, A., Frînculeasa, A., & Negrea, O. (2020). Un depozit de piese din metal din epoca medievală descoperit în localitatea Urlați (jud. Prahova). Buletinul Muzeului Județean Teleorman. Seria Arheologie, 12, 91-116.
3. Frînculeasa, A., Preda, B., Garvăn, D., Nica, T., & Negrea, O. (2018). La hotarul nordic al culturii Gumelnița: așezarea de la Urlați (jud. Prahova). Buletinul Muzeului Județean Teleorman, 10, 237-278.