Vânători | Comuna: Vânători | Judeţ: Galați | Punct: La Jolică | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Com. Vânători, jud. Galaţi, Punct: La Jolică
Raport ID:
6953
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Epoca bronzului; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului târziu; Hallstatt; Hallstatt timpuriu; Hallstatt mijlociu; Epoca medievală mijlocie; Epoca medievală târzie;
Tipuri de sit:
Locuire; Descoperire funerară; Locuire civilă; Aşezare deschisă; Depozit de bronzuri;
Cod RAN:
| 75169.01 |
Județ:
Galați
Unitate administrativă:
Vânători
Localitate:
Vânători
Punct:
La Jolică
Localizare:
| 75169.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ailincăi | Sorin Cristian | responsabil | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Mihail | Florian | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Popa | Alexandru | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Mandache | Tudor | participant | Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi |
| Constantinescu | Mihai | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
Raport:
Introducere
Începând cu anul 2017 au fost reluate cercetările arheologice în situl arheologic de la Vânători–La Jolică, jud. Galați[1]. Pe parcursul a trei campanii (2017-2019) au fost cercetate mai multe suprafețe, totalizând aproximativ 1400 mp[2]. După o pauză de doi ani, săpăturile au fost reluate.
Descrierea cercetărilor din campania 2022
În vara anului 2022 cercetările noastre s-au concentrat în nordul sitului, prin prelungirea spre vest a Suprafeței 3, începută în 2019[3] (Fig. 1). Noul perimetru a avut o suprafață de 11,50×10 m, fiind împărțit în carouri de 2×2 m. Numerotarea carourilor a fost făcută cu litere pe profilul de N şi cifre pe cel de E (Fig. 2).
Descrierea structurilor arheologice[4]
În decursul cercetărilor au fost identificate şi cercetate mai multe structuri arheologice (Fig. 2). Acestea pot fi atribuite unei necropole medievale dar și unor locuiri din epoca bronzului și prima epocă a fierului.
Necropola medievală (sec. XVI-XVII). În nivelul 3100 au fost săpate mai multe morminte de inhumație, după cum urmează: Cx. 3103/2019-2022 – mormânt de adult identificat în c. 3/A. Groapa avea o formă rectangulară. La adâncimea de -1,10 m au apărut primele urme ale unui sicriu. Individul a fost depus în poziție decubit dorsal, orientat pe direcția NV-SE. Craniul era înclinat pe partea dreaptă, membrul superior drept era așezat pe piept, iar cel stâng pe abdomen. Inventar: o monedă; Cx. 3108/2019-2022 – mormânt de adult. Groapa avea o formă neregulată, partea care adăpostea scheletul superior fiind mai largă. Defunctul a apărut la adâncimea de -1,20 m, fiind depus în poziție decubit dorsal, orientat pe direcția NV-SE. Craniul era aplecat spre dreapta. Brațele erau așezate cu palmele pe abdomen iar coatele erau depărtate de corp. Fără inventar; Cx. 3112 – mormânt de adult, cercetat în c. 4/A. Groapa era aproximativ rectangulară. Defunctul a fost depus în poziţie decubit-dorsal, orientat pe direcția VNV-ESE, cu mâinile depuse pe abdomen. Fără inventar; Cx. 3113 – mormânt de copil, identificat în c. 1/C-D. Groapa mormântului avea o formă rectangulară, cu dimensiunile de 1,15 x 0,75 m. Defunctul a fost depus în poziţie decubit dorsal, orientat pe direcția V-E. Brațul drept era așezat pe torace iar cel stâng pe abdomen. Craniul era tasat. Fără inventar; Cx. 3114 – mormânt cercetat în c. 2/B-C. Groapa avea o formă rectangulară cu dimensiunile de 1,60×0,60 m. Defunctul depus în poziție decubit dorsal, orientat NV-SE. Capul era îndreptat pe partea stângă, iar membrele superioare erau așezare pe torace. Fără inventar; Cx. 3115 – mormânt de copil identificată în c. 2/C. Groapa avea dimensiunile de 0,90 x 0,40 m. Din pământul de umplutură au putut fi recuperate câteva oase de la membrele inferioare și câteva de la coloana vertebrală. Poziția acestora indică faptul că defunctul a fost depus în poziție decubit dorsal, pe direcția NV-SE. Fără inventar; Cx. 3116 – mormânt de adult indentificat în c. 1/B-C. Groapa mormântului avea o formă rectangulară, cu dimensiunile de 1,80 x 0,50 m. Defunctul a fost depus în poziţie decubit dorsal, cu membrele superioare așezate pe torace. Fără inventar; Cx. 3117 – mormânt de adult cercetat în c. 2-3/C. Groapa acestuia avea formă rectangulară cu dimensiunile de 1,20 x 0,50 m și era orientată pe direcția NV-SE. Oasele defunctului au fost adunate și dispuse grupat în partea de E a gropii; Cx. 3118 – mormânt de copil cercetat în c. 3/A. Groapa avea o formă rectangulară cu dimensiunile de 0,70 x 0,30 m. Defunctul a fost depus în poziție decubit dorsal, orientat pe direcția V-E. Membrele superioare erau așezate de-a lungul corpului. Fără inventar; Cx. 3119 – mormânt de adult identificat în c. 3/A-B. Groapa avea o formă ovală. S-au putut observa urme de sicriu. Este parțial suprapus de mormântul Cx. 3103. Defunctul a fost depus în poziție decubit dorsal, orientat de direcția V-E. Membrele superioare erau așezate pe abdomen. Fără inventar; Cx. 3120 – mormânt de copil, cercetat în c. 1-2/A-B. Groapa mormântului avea o formă rectangulară cu dimensiunile de 1,10 x 0,50 m. Defunctul a fost depus în poziție decubit dorsal, membrele superioare erau așezate pe piept. Inventar: o monedă găsită sub mandibulă; Cx. 3121 – mormânt de copil descoperit în c. 2/A. În plan, groapa avea o formă rectangulară, cu dimensiunile de 0,70×0,40 m. Defunctul a fost depus în poziție decubit dorsal, orientat V-NV-E-SE. Inventar: o monedă găsită în zona craniului; Cx. 3122 – mormânt de adult identificat în c. 1-2/B-C. Groapa mormântului avea dimensiunile de 2,10×0,60 m. Individul a fost descoperit la adâncimea de -1,10-1,20 m și era bine conservat. A fost depus în poziție decubit dorsal, orientat pe direcția V-E, iar membrele superioare erau așezate pe abdomen. Fără inventar; Cx. 3123 – mormânt de adult identificat în c. 2/B-C. Groapa mormântului era aproximativ rectangulară și avea dimensiunile de 2,00 x 0,60 m. Defunctul a fost depus în poziție decubit dorsal, orientat pe direcția NV-SE. Membrele superioare erau așezate pe abdomen. Inventar: un bumb din bronz; Cx. 3124 – mormânt de copil identificat în c. 1/A. Groapa mormântului era aproximatv rectangulară și avea dimensiunile de 0,70 x 0,40 m. Defunctul a fost depus în poziție decubit dorsal, orientat V-SV-E-NE, brațele erau așezate pe lângă corp. Inventar: monedă în zona bazinului; Cx. 3125 – mormânt de adult identificat în c. 2/A. Groapa mormântului era de formă ovală, neregulată. Individul a fost depus în poziție decubit dorsal, orientat pe direcția NV-SE, membrele superioare erau așezate pe abdomen. Fără inventar.
Structuri de locuire din perioada timpurie a epocii bronzului și prima epocă a fierului. În aceeași suprafață au fost cercetate și o serie de structuri de locuire ce pot fi datate cel mai probabil la începutul mileniului I a.Chr. Acestea par să fi distrus un nivel de locuire la începutul epocii bronzului.
Descrierea structurilor de locuire: Cx. 3226 – groapă cercetată în c. 1/E-F, la adâncimea de -0,30 m. În plan, aceasta avea o formă ovală, cu dimensiunile de 1,50×1,25 m. Groapa avea baza dreaptă, iar pereții au fost săpați oblic. Baza a fost atinsă la adâncimea de -1,00 m. Din pământul de umplutură au fost înregistrate fragmente ceramice de la un vas borcan și un vas bitronconic, oase şi piatră; Cx. 3227 – identificat în c. 1-2/E-F, la adâncimea de -0,50 m. În plan, groapa este de formă ovală, cu dimensiunile de 1,40×0,95 m. Complexul este suprapus în mică parte de Cx. 3226. Baza este dreaptă și pereţii săpăți oblic până la adâncimea de 1,00 m. În pământul de umplutură, de culoare cenuşiu, au fost descoperite fragmente ceramice; Cx. 3228 – cercetată în c. 2-3/E-F, la adâncimea de -0,50 m, groapa era ovală în plan cu dimensiunile de 1,50×1,10 m. La secţionare, s-a observat că pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de -0,70 m. În pământul de umplutură au fost descoperite câteva fragmente ceramice; Cx. 3229 – groapă de formă ovală în plan, identificată în c. 2/D, la adâncimea de -0,50 m. Aceasta avea un diametrul maxim de 1,40 m. Din punct de vedere stratigrafic aceasta suprapune Cx. 3232 și 3240 și este suprapusă de Cx. 3114 și 3234. Complexul a fost secționat pe direcția NE-SV și s-a observat că baza este drepată iar pereții au fost săpați oblici. Din pământul de umplutură au fost recoltate fragmente ceramice, oase şi piatră; Cx. 3230 – complexul a fost identificat în c. 2/E-F, la adâncimea de -0,60 m. A fost evidențiat printr-un sol cenușiu în amestec cu multe fragmente de oase și câteva fragmente ceramice. Acesta se prezintă sub forma unei albieri, reprezentând probabil o vatră cu diametrul 0,60 m. A fost suprapus parțial de Cx. 3227; Cx. 3231 – groapă identificată în c. 1/D-E. A fost suprapusă de mormântul medieval Cx. 3112. Avea o formă ovală în plan, cu dimensiunile de 1,20 x 1,15 m. Pereții au fost săpați oblic spre exterior până la adâncimea de -1,15-1,20 m. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice de la două vase bitronconice, dar și oase și pietre; Cx. 3232 – structură de locuit identificată în c. 2-4/D-E, la adâncimea de -0,70 m. În plan, aceasta avea o formă ovală cu dimensiunile de 2,20 x 1,80 m. Complexul a fost secționat pe direcția NE-SV, împreună cu Cx. 3229. Pe suprafața sa au fost delimitate și două gropi de par (3232-1 și 3232-2), una de formă dreptunghiulară și cealaltă de formă patrată. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, dintre care un fragment decorat cu motive imprimate. Au mai fost descoperite oase și bucăți de piatră. Tot în pământul de umplutură a apărut și un pandativ din os. Stratigrafic, Cx. 3232 este suprapusă de Cx. 3229; Cx. 3233 – structură de mari dimensiuni, ovală în plan. Complexul a fost identificat pe baza urmelor de cenușă în amestec cu fragmente ceramice, la adîncimea de 0,70 m. Dimensiunile sale erau de 2,80×2,30 m. La adâncimea de -0,85 m, a apărut o suprafață tasată, de culoare gri, iar pe direcția E-V au fost înregistrate trei gropi de par. Amenajarea suprapune Cx. 3239; Cx. 3234 – groapă ovală în plan, cu diametrul de 1,50 m. A fost identificată în c. 2-3/C-D, la adâncimea de 0,70-0,80 m. Baza este ușor concavă, iar pereții au fost săpați oblic spre exterior până la -1,10 m. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, oase şi pietre. Cx. 3234 suprapune Cx. 3240 și 3229; Cx. 3235 – structură identificată în c. 3/A-B, la adâncimea de -0,90 m. A fost puternic afectată de un mormânt medieval (Cx. 3119). În plan, complexul avea o formă aproximativ pătrată cu dimensiunile de 1,20×1,10 m. Pereții au fost săpați oblic până la la adâncimea de -1,10 m. Latura de N era puternic arsă, având culoarea roșie. Din pământul de umplutură au fost adunate fragmente ceramice, oase și pietre; Cx. 3236/3214 (2019) – groapă de formă ovală în plan, cu dimensiunile de 1,70 x 1,40 m, complexul a fost identificat în c. 4/A, la adâncimea de 0,80 m. Pereții au fost săpați oblic spre exterior până la adâncimea de 1,30 m. Din pământul de umplutură au fost adunate fragmente ceramice, pietre și o cantitate mare de oase; Cx. 3237 – groapă identificată la adâncimea de -1,30 m, în c. 3/A. Avea o formă circulară în plan, cu diametrul de 1,30 m. Complexul a fost afectat de două morminte medievale (Cx. 3103 și 3119). Pereții au fost săpați oblic spre exterior, până la adâncimea de -1,50 m. Din pământul de umplutură au fost prelevate fragmente ceramice, oase și pietre; Cx. 3238 – structură identificată parțial în c.1/D, la adâncimea de 0,70 m. Apare sub forma unei platforme de lut pe suprafața căreia s-au găsit fragmente ceramice, oase și pietre. Lângă platformă, în partea de N, au apărut două gropi de par situate una lângă alta. Era suprapusă de Cx. 3113, 3242 și 3246; Cx. 3239 – groapă ovală în plan, cu dimensiunile de 1,70×1,30 m. Complexul a fost identificat la adâncimea de 1,10 m în c. 3-4/B-C, sub Cx. 3233. În profil, groapa are baza dreaptă și cu pereții săpați oblic până la -1,90 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate fragmente ceramice, oase și pietre; Cx. 3240 – complex identificat în c.2/C-D la adâncimea de -1,15 m. Acesta avea o formă ovală în plan, cu dimensiunile de 1,00×0,80 m. Groapa are baza dreaptă și cu pereții săpați oblic până la -1,35 m. Din pământul de umplutură s-au recoltat fragmente ceramică, oase şi pietre. Stratigrafic aceasta era suprapus parțial de Cx. 3229 și 3234; Cx. 3241 – groapă cercetată în c. 2/A, la adâncimea de -1,20 m. În plan, groapa este de formă ovală cu dimensiunile de 1,60×1,20 m. Complexul a fost afectat de un mormânt medieval (Cx. 3125). La secţionare s-a observat că baza era dreaptă, iar pereții erau săpați oblic spre interior. Din pământul de umplutură au fost recoltate fragmente ceramice, oase şi pietre; Cx. 3242 – groapă de formă aproximativ circulară în plan, descoperită în c. 1-2/C-D, la adâncimea de -0,90 m. Diametrul său este de 1,60 m. A fost secționată pe direcția N-S. Avea baza dreaptă și pereții săpați oblic. Din pământul de umplutură au fost adunate oase, fragmente ceramice și pietre. Stratigrafic, aceasta suprapunea Cx. 3238 și 3246; Cx. 3243 – groapă de formă ovală în plan, cu dimensiunile de 2,00×1,60 m. Complexul a fost descoperit în c.1-2/A-B, la adâncimea de -0,90 m. A fost deranjat de un mormânt medieval (Cx. 3122). Baza este ușor concavă, iar pereții au fost săpați oblic până la adâncimea de 1,40 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate puţine fragmente ceramice; Cx. 3244 – groapă de formă aproximativ circulară în plan, cu diametrul de 1,60 m. A fost descoperită în c.1-2/A-B, la adâncimea de -0,90 m. Complexul a fost deranjat de două morminte medievale (Cx. 3122). Baza este dreaptă iar pereții au fost săpați oblic sre interior până la adâncimea de 1,40 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate puţine fragmente ceramice; Cx. 3245 – avea o formă aproape circulară, cu diametrul de 0,75 m. Groapa a fost cercetată în c.1/A, la adâncimea de 1,00 m. Avea baza dreaptă și cu pereții săpați oblic spre interior până la adâncimea de 1,70 m. În interiorul său au fost descoperite câteva fragmente ceramice. Complexul este suprapus parțial de Cx. 3243; Cx. 3246 – descoperit în c.1 B-C la adâncimea de -1,00 m, complexul a fost cercetat parțial. Stratigrafic acesta suprapune Cx. 3238 și este suprapus de 3242 și 3116. A fost descoperit în c.1-2/A-B, la adâncimea de -0,90 m. Pereții săi au fost săpați oblic spre exterior până la adâncimea de 1,40 m. Din pământul de umplutură au fost recuperate puţine fragmente ceramice; Cx. 3247 – groapă de par ovală în plan, identificată în c. 1/B, la adâncimea de -1,00 m. Aceasta avea dimensiunile de 30×20 cm.
Cercetări arheometrice (Alexandru Popa)
Având în vedere descoperirea în anul 2019 a unei înmormântări duble și a unui depozit de brățări de bronz în Suprafața 4, pe care le considerăm contemporane cu cimitirele de la Stoicani și Orlivka, în anul 2022 am efectuat pe această terasă o evaluare arheometrică non-invazivă folosindu-se metoda cartării gradientului vertical al câmpului magnetic terestru. Utilizarea acesteia a făcut posibilă realizarea unor hărți magnetice, ce reprezintă interpretarea arheometrică a potențialului arheologic a suprafeței terenului supus evaluării (aprox. 1 ha) (Fig. 1).
Pentru achiziția de date arheomagnetice de la suprafețele delimitate în cadrul evaluării de față a fost utilizat un magnetometru pentasenzorial, prevăzut cu cinci sonde de tip FGM650B. Din păcate, la fel ca și în cazul încercărilor anterioare, cantitatea marea de deșeuri contemporane depozitate în ultimii zeci de ani pe tot situl au determinat numeroase anomalii de amplitudine magnetică mare, care nu au origine paleoarheologică. Alături de acestea au fost înregistrate o serie de anomalii de dimensiuni mici, cunoscute drept „bi-poli metalici”. Ele se remarca prin forma aproximativ rotunda, cu jumatațile în culori opuse, adica negru și alb – corespunzând unor valori magnetice foarte ridicate si respectiv foarte joase. De regula este vorba de obiecte separate, dispuse la anumite adâncime în sol. Natura paleo-arheologica a acestei categorii de anomalii nu poate fi determinată doar pe baza măsurărilor gradientului magnetic al solului. De cele mai deseori, este vorba de obiecte de dimensiuni mici si proprietați magnetice, ajunse neintenționat în pamânt în ultimii 100 de ani. În fine, alături de acestea au putut fi localizate și structuri de origine probabil arheologică. Ele nu au o configurație clară sau bine conturată, dar se deosebesc de cele din restul arealului cercetat.
Consideraţii finale
Cercetările efectuate în anul 2022 le completează pe cele din campania 2019. Mai întâi, prin prelungirea Suprafeței 3 am căutat să documentăm potențialul arheologic al acestui sector. Se poate observa densitatea ridicată a structurilor cercetate, atât în cazul cimitirului medieval din sec. XVI-XVII[5], cât și urmelor de locuire de la începutul mileniului I a.Chr. și a celor din perioada timpurie a epocii bronzului.
Din păcate inițiativa noastră de a identifica prin metode neinvazive existența unui eventual cimitir de tip Stoicani în sectorul Suprafeței 4 nu au dat rezultatele așteptate și probabil atenția noastră se va concentra în extinderea săpăturilor în această zonă. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
In 2022, an area of 115 sqm was investigated, as an extension of Area 3 (2019). On this occasion, 16 medieval tombs (16th-17th centuries) were investigated, as well as several structures from the Early Bronze Age and Early Iron Age.
Note:
[1]. Pentru un istoric al cercetărilor, vezi Ailincăi et alii 2014.
[2]. Ailincăi et alii 2019a; Ailincăi et alii 2019b; Ailincăi et alii 2020.
[3]. Ailincăi et alii 2020.
[4]. Numerotarea structurilor o continuă pe cea din campania 2019.
[2]. Ailincăi et alii 2019a; Ailincăi et alii 2019b; Ailincăi et alii 2020.
[3]. Ailincăi et alii 2020.
[4]. Numerotarea structurilor o continuă pe cea din campania 2019.
Bibliografie:
1. Ailincăi, S.C., Adamescu, A., Mihail, F. (2014), Noi date despre începuturile epocii fierului la Dunărea de Jos. Aşezarea de la Vânători–La Jolică, jud. Galaţi, SCIVA 65, 1-2, 5-48.
2. Ailincăi, S.C., Adamescu, A., Mihail, F., Constantinescu, D., Mandache, T. (2019), Vânători, jud. Galați, Punct: La Jolică, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, 384-387.
3. Ailincăi, S.C., Adamescu, A., Mihail, F., Constantinescu, D., Mandache, T. (2019)b, Vânători, jud. Galați, Punct: La Jolică, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2018, 244-247.
4. Ailincăi, S.C., Adamescu, A., Mihail, F., Constantinescu, D., Mandache, T. (2020), Vânători, jud. Galați, Punct: La Jolică, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2019, 428-434.
5. Brujako, I., V. (2005), Kimmerijcy, frakijcy i mogil'nik Stoicany, Revista Arheologică, S.N., 1, 2, 202-211.
6. Mandache, T., Adamescu, A., Ailincăi, S.C. (2021), A forgotten cemetery at the edge of Lake Brateș. Funerary finds unearthed in the area of Vânători-La Jolică archaeological site, Studia Antiqua et Archaeologica 27 (2), 84-103.
2. Ailincăi, S.C., Adamescu, A., Mihail, F., Constantinescu, D., Mandache, T. (2019), Vânători, jud. Galați, Punct: La Jolică, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, 384-387.
3. Ailincăi, S.C., Adamescu, A., Mihail, F., Constantinescu, D., Mandache, T. (2019)b, Vânători, jud. Galați, Punct: La Jolică, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2018, 244-247.
4. Ailincăi, S.C., Adamescu, A., Mihail, F., Constantinescu, D., Mandache, T. (2020), Vânători, jud. Galați, Punct: La Jolică, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2019, 428-434.
5. Brujako, I., V. (2005), Kimmerijcy, frakijcy i mogil'nik Stoicany, Revista Arheologică, S.N., 1, 2, 202-211.
6. Mandache, T., Adamescu, A., Ailincăi, S.C. (2021), A forgotten cemetery at the edge of Lake Brateș. Funerary finds unearthed in the area of Vânători-La Jolică archaeological site, Studia Antiqua et Archaeologica 27 (2), 84-103.