Ampoiţa | Comuna: Meteş | Judeţ: Alba | Punct: La Pietre | Anul: 2000


Descriere:

Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 5595.01 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Meteş
Localitate:
Ampoiţa
Punct:
La Pietre
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Voinaghi Marius participant Cercul "Gemina", Sighetu Marmaţiei
Ciugudean Horia participant Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Gligor Adrian participant Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Raport:
Situl Ampoiţa - "La Pietre" este situat pe partea stângă a râului Ampoiţa, chiar la intrarea în această localitate, loc numit de localnici şi "Gura Ampoiţei". Locuirea umană s-a desfăşurat în jurul celor trei stânci calcaroase (cea mai înaltă are aprox. 60 m), declarate monument al naturii. Primele menţiuni referitoare la acest sit au fost făcute de către I. Berciu, ce sublinia existenţa în acest punct a unor aşezări Coţofeni şi Wietenberg. În campania trecută (a anului 1999) din punctul Ampoiţa - "Peret", am efectuat mai multe periegheze în zona pietrelor, rezultând o cantitate impresionantă de ceramică, din diferite epoci (vezi H. Ciugudean, A. Gligor, D. Anghel, M. Voinaghi, Cercetări arheologice în aşezarea de la Ampoiţa - Pietrele Gomnuşei (jud. Alba), în Corviniana, V, p. 39 - 69). Având în vedere rezultatele din cercetările anterioare şi din periegheze, am decis efectuarea unui sondaj de control şi informare stratigrafică în spatele primei pietre, pe latura ei nordică, pe un mic platou de la baza acesteia, nederanjat de lucrări agricole. Sondajul arheologic notat S.1 / 2000 (10 x 2 m), a fost poziţionat perpendicular pe peretele stâncii, lăsând între capătul secţiunii şi peretele acesteia un martor cu o grosime de 0,3 m. Imediat după decopertare, la doar -0,15 m adâncime am surprins numeroase fragmente ceramice, în poziţie primară, aparţinând mai multor culturi. Distribuţia pe orizontală şi verticală a materialelor a fost următoarea: în carourile 4 parţial şi 5 integral (carourile din apropierea stâncii) au fost descoperite imediat după decopertare fragmente ceramice aparţinând epocii dacice, pentru ca apoi, până la adâncimea de un metru să surprindem o locuire destul de consistentă aparţinând culturii Wietenberg. Urmau apoi, în adâncime, în carourile mai sus menţionate două nivele distincte de locuire ce aparţin culturii Coţofeni, urmate de un alt strat de cultură aparţinând orizontului ceramicii cu torţi pastilate Herculane II, III - Cheile Turzii şi culturii Petreşti, marcat de o locuinţă de suprafaţă cu vatră interioară. Acest strat de cultură se adâncea pană la -1,8 m, unde am fost nevoiţi să ne oprim, fără a atinge sterilul arheologic, datorită epuizării resurselor financiare alocate acestei campanii. În carourile 3 şi parţial 4 au apărut doi bolovani masivi, de mari dimensiuni, din care unul intra în profilul estic fracţionând pe orizontală nivelurile de locuire, situaţia fiind puţin schimbată faţă de carourile 4 şi 5. Astfel, imediat sub nivelul vegetal, la -0,15 m apar fragmente ceramice Coţofeni nederanjate, ce corespund unei locuinţe de tip semiadâncit ce se întinde pe profilul estic între m. 3,50 şi 7 şi corespunde nivelului superior de locuire Coţofeni surprins în caroul 5. Locuinţa se adânceşte până la - 0,4 m, unde suprapune parţial o locuinţă de suprafaţă, ce aparţine culturii Petreşti. Acest ultim strat se adânceşte până la -1,3 m, unde este atins sterilul arheologic format din grohotiş şi gresii şistoase. Acestea fiind depunerile arheologice surprinse în sondaj, constatăm că locuirea umană s-a concentrat cu precădere în apropierea peretelui stâncii, probabil folosindu-se de aceasta, pentru ca înspre exterior, locuirea să devină mai puţin intensă (o locuinţă semiadâncită Coţofeni suprapune o alta de suprafaţă Petreşti), rarefiindu-se pe măsură ce ne îndepărtăm. Pentru campania viitoare, ne propunem dezvelirea în totalitate a locuinţelor secţionate şi atingerea sterilului arheologic pe întreaga suprafaţă cercetată.