Răchita | Comuna: Săsciori | Judeţ: Alba | Punct: Vârful Zăpozii | Anul: 2000


Descriere:

Anul cercetarii:
2000
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 7160.01 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Săsciori
Localitate:
Răchita
Punct:
Vârful Zăpozii
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Andriţoiu Ioan participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Popa Cristian Ioan participant Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Raport:
În vara anului 2000 au fost efectuate câteva sondaje de verificare în aşezarea aparţinând culturii Coţofeni de la Răchita, punctul Vârful Zăpozii, din care provin numeroase materiale arheologice găsite fortuit în repetate rânduri. Locuirea se află pe un bot de deal proeminent, astăzi împădurit în totalitate. Această situaţie din teren a îngreunat mult cercetările arheologice. Prima suprafaţă cercetată (S. I / 2000), cu dimensiunile de 1 x 2 m a fost trasată pe micul platou superior al dealului. Apariţia, la doar -0,1 m a stâncii native şi absenţa ceramicii indică faptul că aşezarea a fost spălată complet, în acest sector. În consecinţă, am încercat deschiderea unor mici suprafeţe pe pantele de N şi NE, unde au apărut, în numeroasele gropi ale căutătorilor de comori, fragmente ceramice coţofeniene. Astfel, pe panta de N a fost trasată S. II / 2000, cu dimensiunile de 4 x 2 m, dublată pe latura de V de S. III / 2000, de 2 x 2 m. Stratigrafia în S. II / 2000 se prezintă astfel: 0 / -0,3 m - solul vegetal actual, de culoare maroniu-gălbuie, în care apar răzleţ mici fragmente ceramice; -0,3 / -0,5 / -0,6 m - strat de culoare gălbui-maronie, reprezentând pământul scurs din stratul arheologic de pe platoul superior, cu materiale de tip Coţofeni; de la -0,5 / -0,6 m până la -0,7 m urmează, direct pe stânca nativă, un strat de cultură de culoare cenuşiu-gălbuie, conţinând materiale de tip Coţofeni. Alte trei sondaje (notate cu S. IV; S. V; S. VI / 2000, având dimensiunile de 1 x 1 m) au fost deschise pe terasele ce înconjoară vârful, pe trei din laturile sale, pentru a determina posibila realizare şi locuire a lor în timpul locuirii Coţofeni. Însă, în afara câtorva fragmente ceramice Coţofeni găsite în S. IV / 2000, scurse de pe versanţi, în celelalte două sondaje nu s-au găsit nici un fel de materiale de interes arheologic. Prin urmare, credem că respectivele terase aparţin unei epoci mult mai recente, posibil exploatate în interes agricol. În urma cercetărilor întreprinse în această primă campanie s-a confirmat existenţa doar a unei locuiri Coţofeni, din faza sa finală (III), a cărei urme se află, în proporţie covârşitoare, scurse pe pantele de N şi NE ale dealului.