Berzovia | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Castru - Principia | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 51519.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Berzovia
Localitate:
Berzovia
Punct:
Castru - Principia
Toponim:
Berzobis
Localizare:
| 51519.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Medeleţ | Florin | responsabil | Institutul Român de Tracologie, filiala Timişoara |
| Bozu | Ovidiu | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
| Flutur | Alexandru | responsabil sector | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Voişian | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
În luna iulie 2001, am deschis două secţiuni în basilica (S. 9: 8 x 2 m, S. 10: 4 x 4 m) şi o secţiune în afara principiei, pe latura de S (S. 11: 11 x 2 m).
În basilica, sub nivelele fazei de piatră am găsit şanţurile unor pereţi de lemn. Într-o primă fază a funcţionat o clădire căreia îi aparţine peretele P 1. Pereţii P 2, P 3, P 4 şi P 5 aparţin celei de-a doua faze de construcţie în lemn. Putem spune că gropile de stâlpi descoperite în campaniile precedente (1998 - 2000) se încadrează fie în prima fază de lemn, fie în cea de-a doua. Nivelul de călcare corespunzător construcţiilor din faza I este indicat de humusul antic, lipsind un strat distinct. Însă în interiorul clădirilor din faza II există cel puţin trei podele. Structurile de lemn pot să aparţină unor principia sau altor clădiri; identificările vor fi oferite de cercetările viitoare.
În ceea ce priveşte ultima fază de construcţie, cea de piatră, în basilica avem de-a face cu trei nivele de amenajare pe întreaga suprafaţă săpată. Se particularizează totuşi o porţiune de peste 1 m lăţime lângă zidul Z 7 (zidul dintre basilica şi încăperile din spatele principiei) unde sunt sesizabile mai multe nivele de călcare. Exceptând o podea de cocciopesto cu bucăţi de ţiglă de lângă Z 7, cele trei nivele de călcare în basilica sunt indicate de straturi de calcar, lut şi, în cele din urmă, de un strat gros de calcar cu fragmente de ţiglă. Într-un prim strat de amenajare din apropierea lui Z 7 a apărut un as de la Nero.
Secţionarea gropii moderne de scoatere a zidului Z 7 (zidul de V al basilicii) ne-a oferit şi lungimea aproximativă a încăperilor din spatele principiei: 10,3 m între şanţurile de fundaţie ale zidurilor Z 5 şi Z 7. În basilica, o surpriză a constituit-o existenţa gropilor moderne (probabil ale căutătorilor de comori), care se adaugă astfel gropilor de scoatere a zidurilor. Această situaţie nu împiedică observaţiile stratigrafice; în plus, aceste gropi (din basilica) ating doar partea superioară a fazei II de lemn.
În secţiunea S. 11, aflată în prelungirea lui S. 5/2000, se observă două straturi, mai groase în apropierea clădirii, care se subţiază pe măsura depărtării de aceasta. La aproximativ 11,8 m de Z 6 (zidul de S al principiei) a apărut şanţul de implantare a unui perete de lemn (probabil al unei barăci). În umplutura şanţului am găsit un as de la Traian. La S de acest perete a apărut lama de fier a unui gladius. Gradul nu foarte avansat de corodare a fierului permite o restaurare a armei. "Baraca" a fost demolată de romani, zona peretelui fiind nivelată cu un strat în care intră fragmente mărunte de ţiglă.
Cu excepţiile de mai sus, materialul arheologic este sărac: fragmente de ţigle (cu ştampila LEG IIII FF), puţină ceramică. Piesele se păstrează la Muzeul Banatului Timişoara.
Datorită importanţei şi complexităţii sitului, sunt necesare măsuri care să ducă la amplificarea cercetărilor viitoare.
Bibliografie: