Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Tell, Cetate, Edificiu | Anul: 1994
Descriere:
Titlu raportului:
Şantierul arheologic Hârşova
Anul cercetarii:
1994
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
or. Hârşova
Localitate:
Hârşova
Punct:
Tell, Cetate, Edificiu
Toponim:
Carsium
Localizare:
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Hașotti | Puiu | responsabil | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
Chiriac | Costel | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
Constantin | Nicolae | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
Rădulescu | Adrian | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
Papasima | Teodor | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
Damian | Oana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Andreescu | Radian-Romus | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Damian | Paul | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Mihai | Daniela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Popovici | Dragomir Nicolae | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Bem | Cătălin | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Panait | Panait I. | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Vlad | Florin | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Voinea | Valentina-Mihaela | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Micu | Cristian | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Flaut | Daniel | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Randoin | Bernard | participant | Ministerul Culturii Franta |
Rialland | Yannick | participant | Ministerul Culturii Franta |
Ștefănescu | Aristide | participant | Muzeul Național Cotroceni |
Raport:
A. Tell
S-au continuat cercetările arheologice cu caracter interdisciplinar de la Hârşova-tell. Acestea au continuat cu precădere în S.B. unde au fost cercetate resturile unor locuinţe gumelniţene (faza A2) distruse şi câteva zone cu deşeuri menajere, la care se adaugă câteva structuri de combustie. Deosebit de interesante sunt resturile unor structuri de locuire păstrate parţial-tranşee de fundaţie ce prezintă caracteristici diferite ceea ce presupune existenţa unor funcţionalităţi sau modalităţi constructive deosebite. La acestea se adaugă un bogat inventar constând din unelte (os, corn, piatră, silex) şi obiecte de podoabă, toate aparţinând fazei A2 a culturii Gumelniţa.
Studiul osteologic al resturilor de mamifere. Dragoş Moise, Universitatea "Ovidiu" Constanţa
S-a continuat studiul arheozoologic al resturilor osteologice provenind din complexele cercetate, pe baza acestuia stabilindu-se repartiţia şi frecvenţa pe specii, precum şi unele detalii privind economia alimentară.
Studiu preliminar herpetologic. M. Venzel, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea
Materialul recoltat în campaniile 1993-1994 este prezentat din punct de vedere biometric, ca şi din punct de vedere al restituirii paleomediului specific - pe malul Dunării.
Studiu paleoihtiologic. Nathalie Desse-Berset, C.R.A.-C.N.R.S. Franţa; Valentin Radu, Departamentul de Cercetări Pluridisciplinare M.N.I.R. Bucureşti
Materialul ihtiologic prelevat cu precădere din zonele de deşeuri menajere a constituit un bogat material de studiu osteologic, evidenţiindu-se speciile descoperite, precum şi frecvenţa lor în diferite nivele.
Studiu antracologic preliminar. L. Chabal, U.R.A. 1477 C.N.R.S. Franţa
S-a continuat prelevarea resturilor de lemn sau cărbune din diferitele contexte arheologice cercetate în S.B., reuşindu-se să se pună în evidenţă caracteristicile materialului studiat.
Studiu palinologic preliminar. M.F. Diot, C.N.P. Périgueux Franţa; M. Tomescu, Departamentul de Cercetări Pluridisciplinare M.N.I.R. Bucureşti
Strategia generală de prelevare şi studiere a probelor palinologice a fost adaptată caracteristicilor specifice sitului în scopul determinării conţinutului sporo-polinic şi interpretării acestuia din punct de vedere al semnificaţiei în plan arheologic şi al condiţiilor de mediu.
Studiul materialului litic descoperit în nivele eneolitice. A. Baltres, Institutul de Geologie a României Bucureşti; C. Haită, M. Tomescu, M.N.I.R. Bucureşti
În cadrul acestui studiu sunt prezentate datele preliminare asupra principalelor categorii petrografice identificate în cadrul materialului litic descoperit, precum şi asupra zonelor de ocurenţă ale acestora şi eventualele conexiuni faţă de sit.
Studiul preliminar al materialului osteologic - avifaună. E. Kessler, Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca
Materialele recoltate în campaniile 1993 şi 1994 au fost studiate şi sunt prezentate datele biometrice, precum şi consecinţele în cadrul cercetării arheologice şi în ceea ce priveşte restituirea mediului şi a biotopului din perioada din care provin acestea.
Studiu malacologic. A. Sárkány-Kiss, Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca
Este prezentat studiul preliminar al materialului malacologic recoltat în campaniile 1993-1994 evidenţiindu-se caracteristicile biometrice ale acestuia şi consecinţele în planul cercetării arheologice.
Studiul carpologic. Rezultate preliminare. R. Buxo, U.R.A. 1477 - C.N.R.S. Franţa
În cadrul cercetărilor începute în 1993 s-a putut definitiva o strategie a studiului şi a prelevărilor care a fost aplicată în 1994.
Astfel, s-au putut cerceta materialele prelevate din complexele cercetate, în special cele de deşeuri menajere şi structurile de combustie.
Ca studiu test s-a încercat evidenţierea calitativă a altor structuri, din punct de vedere carpologic.
Studiul sedimentologic preliminar. M.A. Courty, U.R.A. 723 - C.N.R.S. Franţa; C. Haită, Departamentul de Cercetări Pluridisciplinare M.N.I.R. Bucureşti
Pe baza probelor prelevate s-a continuat identificarea faciesurilor sedimentare din cadrul sitului şi interpretarea lor în contextul arheologic.
B. "Edificiu"
A fost continuată cercetarea unei zone situate pe panta vestică a promontoriului pe care se află cetatea, şi anume a unui obiectiv numit în mod convenţional edificiu, aparţinând epocii romano-bizantine. Datelor cunoscute despre această construcţie, reieşite din studiul S I-III/1990, 1992-1993, li s-au adăugat cele furnizate de S IV. A fost continuată cercetarea spre vest a construcţiei, care are o formă rectangulară(16,50 x 14,00 m) şi este compartimentată prin ziduri interioare, orientate trei dintre ele nord-sud şi două respectiv est-vest, cu lăţimi cuprinse între 0,40 şi 0,70 m, cu înălţimi diferit păstrate, având mai multe nivele de pavaje şi canale pentru scurgerea apei. În cadrul edificiului s-a putut constata că unul dintre pavaje a fost lucrat numai din dale rectangulare de cărămidă, în majoritate demontate, ceea ce se păstrează bine fiind de fapt "patul" de mortar pe care erau aşezate cărămizile. Au fost cercetate de asemenea, două canale pentru scurgerea apei, surprinse în campania de anul trecut. Canalul 1 are lungimea totală de 11,50 m, lăţimea de 0,20-0,23 m, adâncimea de 0,43 m, este orientat NNE_SSV (în S III), pentru ca, dincolo de limita sudică a edificiului să cotească spre vest, continuându-şi traseul cu o orientare E-V. Canalul a fost dalat şi probabil acoperit cu cărămizi, aşezate pe un "pat" de mortar, şi placat pe părţile laterale cu straturi succesive de pietre şi cărămizi prinse cu mortar. Din acest canal se desprinde o ramificaţie a sa, canalul 2, păstrat pe o lungime de 1,45 m,, construit într-o manieră idetică primului, în care a fost descoperit un mare număr de monede din bronz. La sud de ceea ce noi considerăm limita edificiului romano-bizantin, s-a continuat cercetarea a două ziduri, descoperite anterior; unul lung de 2 m, lat de 0,80 m, pătrunzând sub malul estic al secţiunii, orientat NV-SE, păstrat pe o înălţime de 1,35 m, a fost construit din pietre de dimensiuni diferite, nefasonate, alternând cu şiruri de cărămizi în elevaţie, fundaţia fiind alcătuită numai din pietre; celălalt zid este reprezentat de fapt de primele asize din fundaţie şi de resturi de mortar roz, având probabil lăţimea de circa 2,50 m şi orientarea E-V, lungimea sa vizibilă fiind în momentul săpăturii de 4 m, dar pătrunzând sub malurile estic şi respectiv, vestic ale secţiunii. Tot la sud de edificiu, a fost surprinsă şi o groapă cu material ceramic de factură getică (probabil sec. I a.Chr.) care constituie cea mai veche descoperire din zona cercetată. Edificiul romano-bizantin a fost suprapus de un nivel de locuire medievală timpurie (sec. X-XI), prezent prin câteva gropi menajere, ca şi de unul de vieţuire medievală târzie (sec. XV-XVII), documentat prin urmele unei locuinţe şi gropi menajere. Materialul arheologic descoperit constă din ceramică, aparţinând atât epocii romano-bizantine, cât şi celei medievale, obiecte din fier, monede de bronz. Cercetările viitoare vor urmări completa degajare a edificiului, stabilirea exactă a cronologiei fazelor constructive, precum şi a destinaţiei sale.
C. Cetate
Săpăturile s-au plasat în trei sectoare:
I. Şanţul ax N-S, deschis în campania anterioară;
II. Sectorul faleză;
III. Latura de E a promontoriului.
Deschiderea Şanţului 1, în 1993 a fost impusă de completa absenţă a informaţiilor privind depunerea stratigrafică în incinta complexului cetăţii. În 1994 s-a dovedit în mod clar că secţiunea trasată în cursul campaniilor mai vechi, în aceeaşi direcţie, nu a fost epuizată pe întregul ei traseu. Dacă segmentul sudic prezintă coama stâncii la -0,40 m de la nivelul actual, jumătatea de nord este mult mai adâncă graţie pantei abrupte a rocii de susţinere. Interveţiile anterioare, mai greu de atribuit vreunuia dintre arheologii ce şi-au propus cercetarea monumentului, au fost oprite la cca -1 m, fiind departe de a epuiza întreaga depunere. Săpându-se cu atenţie, nici în 1994 nu s-a ajuns la cota stâncii, precizându-se însă nivelele de locuire ale evului mediu timpuriu şi fazelor romano-bizantine şi romane. Observaţiile confirmă o puternică locuire după sfârşitul sec. al X-lea de când provin vestigiile unor bordeie datate cu cuptoare din piatră. Unele dintre aceste instalaţii prezintă intervenţii de refacerre practicate în aceeaşi perioadă. Astfel, grupul C3-C4 este alcătuit din două cuptoare pietrare care au aparţinut aceleiaşi locuinţe. Iniţial, cuptorul 3 urma o formă paralelipipedică, fiind parţial demontat de C4, în formă de potcoavă, cu o largă deschidere a bolţii. Avarierea lui C4 a impus micşorarea camerei de foc şi ridicarea vetrei prin depunerea unui pat de pământ amestecat cu cărbune şi apoi a unui strat de cioburi de amforă romano-bizantină. Cuptorul iniţial avusese vatra direct pe stâncă. Datarea acestor instalaţii s-a putut face prin fragmentele de vase borcan cu decor în striuri găsite în umplutura cavităţii. În S I 1993, carourile 11-12, au apărut resturile unei locuinţe de mari dimensiuni incendiată. Se remarcă o mare cantitate de ţigle, cărbune, pământ înroşit. Podeaua a fost lutuită cu pământ galben. Materialul ceramic indică sec. III-IV. De reţinut prezenţa unui borcan de factură getică lucrat la mână şi a unei cutiuţe din ceramică alcătuită din două valve decorate cu motiv incizat sau în relief. Capacul alcătuit de una din valve are un orificiu pe centru cu diametrul de 1 cm. În depunerea arheologică s-au descoperit mai multe monede, resturi ceramice, câteva obiecte sau fragmente de piese din fier, bronz, podoabe, printre care un cercel de aur. În sectorul falezei s-a precizat că paralel cu zidul atribuit genovezilor, la cca 10 m N de acesta, a existat un alt zid din piatră, lat de 0,75 m. El a putut fi urmărit pe o lungime de 3,70 m, fiind orientat E-V.
Pe extrema de E a monticolului, amenajarea unui drum de acces la o gospodărie actuală, a escavat depunerea arheologică pe câteva zeci de metri. Profilul acestei răşluiri dovedeşte că extra muros a existat, după sec. X, o intensă locuire de la care provin gropi de bordeie, gropi de provizii, un cuptor tot de bolovani din piatră, resturi ale unor puternice incendii ş.a.