Hârlău | Judeţ: Iaşi | Punct: Biserica "Sf. Gheorghe" | Anul: 2001
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Cheptea | Stela | responsabil | Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană, Iaşi |
Raport:
Cercetările istorice şi arheologice privind oraşul medieval Hârlău au fost valorificate într-un volum (vezi Stela Cheptea, Un oraş medieval. Hârlău, Iaşi, 2000) în care au fost prezentate săpăturile arheologice întreprinse între anii 1969 şi 1998. În lucrare s-a dat o atenţie deosebită apariţiei şi evoluţiei aşezării urbane, fapt legat şi de amplasarea aici a Curţii Domneşti, căreia i s-au evidenţiat etapele edificării. Nu au fost neglijate nici bisericile, dar informaţia arheologică referitoare la acestea a fost sărăcăcioasă, monumentele beneficiind doar de mici sondaje exterioare.
În anul 2001 s-a deschis, am dori să credem, cea de a doua etapă în cercetarea arheologică oraşului medieval Hârlău, care se va axa, în primul rând, pe investigarea monumentelor ecleziastice. S-a început cu cel mai reprezentativ monument - biserica Sf. Gheorghe care poartă pisania pusă de Ştefan cel Mare în anul 1492. Săpăturile au fost sponsorizate de ziarul "Ziua" şi Fundaţia Anastasia. Cercetarea interioară a bisericii a debutat cu obişnuita secţiune mediană, investigându-se astfel pronaosul şi naosul, cu posibilitatea prelungirii ei în altar.
Descoperirile au fost surprinzătoare. Sub actuala biserică au fost identificate altele două. Absida din zidărie masivă (2,3 m lăţimea fundaţiei şi 1,8 m cea a zidului) şi altarul celei mai vechi biserici au fost dezvelite în actualul naos. Cea de a doua biserică a înglobat zidul dintre altar şi naosul primului lăcaş care în noua construcţie a devenit zidul dintre naos şi pronaos. Pronaosul bisericii actuale, cercetat integral, suprapune, în parte, pronaosul bisericii a doua. Au fost surprinse mai multe intervenţii pe monumentul actual, căruia îi aparţin şi mormintele descoperite în pronaos. În total au fost dezvelite 10 cripte şi 3 morminte. În general cavourile, foarte înghesuite, au fost prădate din vechime, în schimb scheletele din mormintele cruţate chiar de constructorii criptelor şi-au păstrat inventarul relativ bogat. Deoarece cercetarea este la început, etapele cronologice de construcţii sau reparaţii vor fi definitiv precizate la încheierea săpăturilor.
Având în vedere importanţa descoperirilor, concentrarea obiectivelor într-un spaţiu relativ restrâns, necesitatea unei cercetări interdisciplinare s-a creat posibilitatea ca la propunerea DCCPCN Iaşi să se organizeze, începând din anul 2002, un şantier-şcoală la Hârlău sub conducerea Filialei Iaşi a Academiei Române, Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană în colaborare cu Ministerul Culturii, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi Laboratorul Zonal de Restaurare Conservare Iaşi.