Vărădia | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Chilii | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Iaroslavschi | Eugen | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Bozu | Ovidiu | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
Cercetările au avut loc în luna septembrie a anului 2001, pe platoul de la partea superioară a dealului "Chilii", situat pe malul din dreapta al râului Caraş şi care domină zona asigurând o bună vizibilitate de jur împrejur.
Locuit încă din preistorie începând cu epoca bronzului (săpături B. Milleker la începutul secolului XX), acest platou a fost ales şi de romani pentru amplasarea unui castru de pământ, aflat în linie dreaptă la aprox. 1 km faţă de cel binecunoscut din Pustă, săpat de Gr. Florescu şi identificat cu Arcidava.
Obiectivul principal al cercetărilor noastre a fost acest castru însă în paralel, în mod inevitabil, au fost cercetate şi vestigii din perioade anterioare mai cu seamă din prima vârstă a fierului.
Fondurile limitate ne-au obligat să concentrăm săpăturile într-un singur loc şi anume în partea de răsărit a platoului, în afara castrului, în zona cu barăci, identificate şi parţial săpate în campaniile anterioare.
În cei 40 m ai secţiunii late de 2 m şi cu o adâncime variind între 0,50 şi 1,50 m au fost surprinse două bordeie hallstattiene, mai multe gropi aparţinând aceleiaşi perioade şi resturile unor barăci romane. Acestea din urmă constau din fundaţiile, săpate în stânca de calcar, resturile carbonizate ale bârnelor ce intraseră în aceste şanţuri precum şi ale unor stâlpi verticali şi bârne din elevaţie.
Se constată că aceste fundaţii aparţin aceleiaşi barăci de mari dimensiuni săpate în campania anului 2000. Este vorba despre o construcţie cu mai multe despărţituri interioare şi fundaţii de asemenea adâncite în calcar. Se constată că latura de E a barăcii este paralelă cu latura lungă a castrului. Nici în acest an însă nu s-a terminat cercetarea zonei aşa că spre a avea o imagine de ansamblu, cu forma şi dimensiunile exacte ale barăcilor, săpăturile ar trebui să continue şi în acest an.
Materialul arheologic hallstattian constă din ceramică, piese mărunte din bronz, doi idoli zoomorfi fragmentari iar cel roman din ceramică, fibule, vârfuri de săgeţi şi suliţe, monede, materiale de construcţie.
Tot materialul arheologic se păstrează la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa, la fel ca şi documentaţia fotografică şi grafică.