S II a putut fi continuată până la adâncimea de 3 m, unde a fost surprins sterilul arheologic. Situaţia stratigrafică s-a dovedit a fi destul de complexă. După 30 cm de sol vegetal, în care se găseau în amestec materiale contemporane cu cele moderne şi chiar medievale, apoi după un strat conţinând materiale de provenienţă dacică urma alt strat de amestec în care au apărut fragmente ceramice aparţinând culturii Basarabi. La adâncimea de 1,5 m au apărut şi fragmente ceramice petreştene fără pictură. S III, executată aproape de buza terasei I a Mureşului, a oferit în nivelurile superioare materiale medievale - atât ceramică cât şi obiecte metalice - pentru ca sub acest strat să urmeze altul ce conţinea ceramică postromană (sec. V - VIII) şi în sfârşit, deasupra sterilului apare sporadic ceramică de factură romană. Parţial stratigrafia acestei secţiuni a fost afectată de o ţeavă ce alimentează cu apă căminul liceului. Tot în această secţiune a fost descoperită, la adâncimea de cca. 1,20 m, o amenajare din pietre care, judecând după configuraţia şi dispunerea lor precum şi după cenuşa şi urmele de ardere prezentate pe ele, a fost interpretată ca fiind un cuptor-pietrar (databil în jurul sec. X - XI). Obiectivul a fost protejat "in situ" urmând ca în anul ce urmează să fie dezvelit integral. S IV, trasată, după cum aminteam, în imediata apropiere a colţului clădirii unde au fost descoperite fortuit fragmentele ceramice petreştene, a furnizat, pe lângă materialul medieval din nivelurile superioare şi material arheologic petreştean. Aceasta a dus la concluzia posibilităţii existenţei aici a unei aşezări Petreşti încadrată, pe baza ceramicii pictate descoperte, în faza A-B (probabil etapele târzii ale acesteia). Pe baza acestor descoperiri, preconizăm pentru anul 1996, deschiderea unor suprafeţe mai mari, atât pentru o mai bună verificare stratigrafică a acestei aşezări, cât şi (eventual) pentru surprinderea unor complexe nederanjate.