Mihail Kogălniceanu | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Crucea Movila înaltă | Anul: 1998


Descriere:

Anul cercetarii:
1998
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 94009.01 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Mihail Kogălniceanu
Localitate:
Mihail Kogălniceanu
Punct:
Crucea Movila înaltă
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Chițescu Lucian participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Mihai Dana participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Renta Elena participant Oficiul Judeţean pentru Patrimoniu Cultural Naţional Ialomiţa
Raport:
În lunile iulie-august 1998 au fost efectuate investigaţii arheologice la 3 km. S-V de situl "Oraşul de Floci", pe terasa numită "Crucea Movila înaltă", (punct arheologic care va fi identificat sub numele de "La Cătun") unde au fost reperate fundaţiile demantelate ale unui edificiu religios, înconjurat de necropolă1. Fundaţiile acestui edificiu suprapuneau o necropolă anterioară şi o aşezare geto-dacică. Au fost trasate 6 secţiuni, la distanţe cuprinse între 4/4,50 m. Lungimea edificiului este de 15 x 5,80 m, cu fundaţii lucrate din bolovani de râu, legate cu mortar, având o grosime de 0,80/1 m, plasate la o adâncime de 0,60 m. Probabil că elevaţia era din cărămidă, având în vedere numărul mare de cărămizi descoperite la suprafaţa solului. O interesantă tehnică de construcţie a fost sesizată sub şi pe lângă fundaţia altarului, unde au fost surprinse rânduri de piloţi de lemn bătuţi în pământ, pentru a compacta solul impropriu ridicării unei construcţii, slăbit datorită locuirii anterioare. Acoperişul era din şindrilă aşa cum o dovedesc numeroasele cuie de şiţ descoperite. Zidul de sud al bisericii prezintă o îngroşare de aproximativ de 1 m ceea ce ne-a condus la ideea unui posibil turn de scară. Au fost cercetate 13 morminte, cu inventar bogat, cercei, inele sigilate, dar fără nici o monedă. Singura monedă descoperită este cea de pe fundul şanţului de fundaţie al zidului nordic al bisericii, o monedă ungurească de la Vladislav l, (1499-1516), care datează edificiul la începutul secolului al XVI-lea. Necropola se întinde spre limita sudică a terasei, pe o lungime de 12,50 m, fiind în curs de cercetare. În acest stadiu al cercetărilor este greu să ne pronunţăm asupra ctitorului monumentului descoperit, dar înclinăm să-l atribuim schitului Ghidiliţi, amintit în documentele sfârşitului de secol XVII referitoare la Oraşul de Floci. O altă ipoteză de lucru ar fi ca acest edificiu să aparţină boierului Hrănite Blagodescu, posesor de moşii în Blagodeşti, moşie ce se învecina cu cea a Oraşului de Floci. Mănăstirea era localizată în documentele vremii în Oraşul de Floci sus, "la Cătun, peste gârlă".